1,589 matches
-
este Sărbătoarea Bucuriei, când fiecare dintre noi redevine copil prin curățenia gândurilor și își deschide sufletul către Domnul, cu credință, nădejde și iubire. În aceste zile Cerurile se leagă de Pământ. Cuvântul „Crăciun” se pare că l-am moștenit din latinescul „creationem” - creație, naștere. Unii spun că e vorba de un cuvânt mult mai vechi, tracic, de dinaintea romanizării Daciei, iar alții spun că ar veni din limba slavă, preluat odată cu creștinismul de la slavi. Obiceiurile moștenite pentru sărbătorire diferă de la o zonă
IN ASTEPTAREA SARBATORII CRACIUNULUI de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 22 din 22 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/In_asteptarea_sarbatorii_craciunului.html [Corola-blog/BlogPost/344967_a_346296]
-
Acționezi cumva, te revolți, te lupți sau te lași în mîinile sorții, ca și ciobanul din Miorița? Ori „distrugi prin rugăciune”? >:) Sau îți amintești zicala aia atît de românească - „Fă-te prieten cu dracu’ pînă treci puntea?” Sau de proverbul latinesc „O minte sănătoasă într-un corp sănătos”? Păi noi am făcut mișto și de înțelepciunea latinilor, la noi „Mens sana in corpore sana” a ajuns „Mens sana in corpore grăsana”. Reacțiile noastre în situațiile extreme spun foarte mult despre educația
Ce faci dacă…? by http://www.zilesinopti.ro/articole/2213/ce-faci-daca [Corola-blog/BlogPost/99548_a_100840]
-
vei înțelege nimic. Or, aceasta necesită timp, voință și repetiție, pentru că - nu-i așa? - repetitio est mater studiorum. Și tare mă tem că un elev mediu de clasa a VIII-a nu-și va pierde vremea memorând tabele cu desinențe latinești pentru o materie periferică din orar. Ceea ce-ți rămâne deci, ca profesor, de făcut într-o oră pe săptămână este să le spui copiilor diverse istorioare și legende, să-i înveți niște proverbe ca Aquila non capit muscam și
De ce sunt împotriva orei de latină la clasa a VIII-a. Consideraţii practice by https://republica.ro/de-ce-sunt-impotriva-orei-de-latina-la-clasa-a-viii-a-consideratii-practice [Corola-blog/BlogPost/338164_a_339493]
-
vulgar utilitară: chipurile, latina ar fi o „poartă de intrare” spre limbile romanice etc. Cunosc foarte mulți vorbitori non-nativi excelenți de franceză, spaniolă și italiană care habar n-au de latină, deci se poate să înveți franțuzește perfect și fără latinească. Nu voi începe să înșir eu însumi argumente în favoarea latinei, ci voi apela la cea mai celebră clasicistă din Marea Britanie și poate chiar din lume, Mary Beard, o profesoară nonconformistă de mare calibru intelectual la Cambridge, care a acceptat să
De ce sunt împotriva orei de latină la clasa a VIII-a. Consideraţii practice by https://republica.ro/de-ce-sunt-impotriva-orei-de-latina-la-clasa-a-viii-a-consideratii-practice [Corola-blog/BlogPost/338164_a_339493]
-
alta decât tradiția dacică, astfel că, devine necesar să cercetăm ce a reprezentat Crăciun pentru această tradiție, iar în acest scop putem să ne raportăm la o civilizație contemporană din antichitate, și anume, la civilizația greco-romană. Etimologic, „crăciun” vine de la latinescul creatione, astfel că face trimitere la „ciclu”, „veac”, „eon”; cum personajul cu acest nume este arătat în tradiția românească ca „Bătrân”, „Moș”, îl asimilăm imediat cu zeul timpului, tată al zeilor la greci și romani, și anume Cronos sau Saturn
POVESTEA SFINTEI SĂRBĂTORI A CRĂCIUNULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 354 din 20 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Povestea_sfintei_sarbatori_a_craciunului.html [Corola-blog/BlogPost/361251_a_362580]
-
emisfera Nordică către cea Sudică. Important este faptul că în timpul Echinocțiului, ziua și noaptea au o durată egală în orice loc al planetei, și anume 12 ore. Termenul de Echinocțiu, în sine, este relevant pentru acest lucru, el provenind din latinescul æquinoctium (æquus + nox, noctis) ceea ce înseamnă “noapte egală”. Din punct de vedere astrologic, Echinocțiul de toamnă prezintă o importanță deosebită, în sensul că energia universală se schimbă. Punctul echinocțiului de toamnă, numit și „punct autumnal”, se află pe sfera cerească
ECHINOCŢIUL DE TOAMNĂ de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1362 din 23 septembrie 2014 by http://confluente.ro/stefan_popa_1411476423.html [Corola-blog/BlogPost/360057_a_361386]
-
geto-daci. Izvoare antice spuneau că Traian era trac iar războiul dintre cele două popoare a fost unul fratricid. Afirmația lui Petru Maior, de acum două sute de ani este edificatoare: „...ne-am obișnuit a zice că limba românească e fiica limbii latinești,...totuși de vom vrea a grăi oblu limba romănească e mama limbii ceii latinești,...” (Petru Maior, Scrieri, 1, 1976, 311). Demonstrația se încheie cu concluzia: „Personal, cred că răspunsul este afirmativ. Limba dacă, respectiv pelasga, traca, geto-daca, este mama limbii
2, PROF. ANICA TĂNASĂ, de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1918 din 01 aprilie 2016 by http://confluente.ro/marian_malciu_1459458382.html [Corola-blog/BlogPost/375060_a_376389]
-
a fost unul fratricid. Afirmația lui Petru Maior, de acum două sute de ani este edificatoare: „...ne-am obișnuit a zice că limba românească e fiica limbii latinești,...totuși de vom vrea a grăi oblu limba romănească e mama limbii ceii latinești,...” (Petru Maior, Scrieri, 1, 1976, 311). Demonstrația se încheie cu concluzia: „Personal, cred că răspunsul este afirmativ. Limba dacă, respectiv pelasga, traca, geto-daca, este mama limbii latine!” Afirmația că limba românească e muma celei latinești nu trebuie luată “ad literam
2, PROF. ANICA TĂNASĂ, de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1918 din 01 aprilie 2016 by http://confluente.ro/marian_malciu_1459458382.html [Corola-blog/BlogPost/375060_a_376389]
-
romănească e mama limbii ceii latinești,...” (Petru Maior, Scrieri, 1, 1976, 311). Demonstrația se încheie cu concluzia: „Personal, cred că răspunsul este afirmativ. Limba dacă, respectiv pelasga, traca, geto-daca, este mama limbii latine!” Afirmația că limba românească e muma celei latinești nu trebuie luată “ad literam”. Ea aruncă însă o lumină asupra istoriei europene anteromane încercând să construiască poduri peste timp între epoca bine cunoscută a culturii greco-latine și epocile anterioare, în condițiile în care descoperiri arheologice recente, studii de paleolingvistică
2, PROF. ANICA TĂNASĂ, de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1918 din 01 aprilie 2016 by http://confluente.ro/marian_malciu_1459458382.html [Corola-blog/BlogPost/375060_a_376389]
-
etilică !» (p. 67); «Limbile, cât mai străine, / Tot mai bune-s cu măsline !» (p. 50); «I-ul ce-a scăpat de punct / E mai drept, fiindcă-i defunct.» (p. 51); („parodierea“ rubricilor de „mică publicitate“ din mass-media României) «Schimb citate latinești / Pe cinci pâini și patru pești.» (p. 52); (coșbucian-parodice) « Pe umeri pletele-i curg râu / Reinventând un vechi desfrâu.» (p. 54); «Renumitul papagal / Xeroxa centrifugal !» (p. 56); Lirică și diafană / E azi doar Fata Morgană !» (p. 60); Ca să poți scăpa
ÎNTRE CORBIGRAMĂ, EPITAF ŞI FABULĂ de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1202 din 16 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_1397642666.html [Corola-blog/BlogPost/347838_a_349167]
-
etc., si mai constatăm că mai multe vai formau o țară: Țară Oltului, Țara Bârsei, Țara Ouasului, Țara Crisurilor, etc. Cuvântul Tzara se întâlnește în Vede sub forma TER=pământ, teren, teritoriu. Cuvântul bătrân, știm din DEX că vine din latinescul veteranus, dar din Vede reiese că și veteran (vetran) și bătrân sub forma vatran vin din cuvântul vatra, deci un vel de strămoș al vetrei, la arieni vatra fiind un loc sacru în spațiul de locuit. Civilizația Cucuteni, cu ceramică
VLAD ŢEPEŞ A AJUNS ÎN PAGINILE ZIARULUI PRAVDA by http://uzp.org.ro/vlad-tepes-a-ajuns-in-paginile-ziarului-pravda/ [Corola-blog/BlogPost/93255_a_94547]
-
doar de complezenta la teatru, să-și facă meseria. A vorbit mult, cu o dragoste nedisimulata despre idolul ei, Al.O.Teodoreanu, de celebrul Păstorel, de la care a învățat enorm, pe care l-a citit din scoață-n scoarță, inclusiv citatele latinești, franțuzești, pentru epigramele, umorul (de neegalat), pentru talentul de prozator și de gastronom. I-a făcut un portret admirabil la rubrică Remember. „Îl iubesc de mor” - a spus Kera Călita. Iuliana Marciuc a avut ca invitați speciali pentru Kera Călita
DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 530 din 13 iunie 2012 by http://confluente.ro/Un_personagiu_carismatic_kera_calita_cezarina_adamescu_1339601979.html [Corola-blog/BlogPost/366205_a_367534]
-
apropiere fortu¬ita. Totuși în cele mai bune dicționare franțuzești numele jocului șotron este marelle și ar proveni dintr-un radical preroman marr „piatră“, (NDE, 445), iar fr. chau¬dron este clar în relație cu cald, mai precis provine din latinescul caldaria. Nici formă, nici semnificația substantivului șotron nu pledează în favoarea originii franceze: nimeni n-a explicat apariția lui „ț“ și apoi sensul este destul de îndepărtat. Este greu de înțeles care ar putea fi relația dintre o căldare și jocul numit
ŞOTRON ORI ŞODRON? de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1320 din 12 august 2014 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1407820325.html [Corola-blog/BlogPost/360054_a_361383]
-
plus că în începuturile creștinismului pe acest podiș se află o așezare monahala, ce acum în acest fel s-a reluat ca idee. Sfanțul Casian Etimologia și semnificația numelui Casian, cu derivatul feminin de Casiana, denotă faptul că decurge din latinescul Cassius - nume de origine latină, însemnând =" a fi gol, liber". Alt derivat ar fi Caius cu același înțeles, dar mai mult spre "a se bucură, a jubila" de libertate sfântă cred!... Născut pe la anul 360 (sau 367 după alte surse
MANASTIREA SFANTULUI CASIAN! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 791 din 01 martie 2013 by http://confluente.ro/Un_colt_de_rai_manastirea_sf_valerian_mihoc_1362132865.html [Corola-blog/BlogPost/345549_a_346878]
-
r: sare- în kaipi, toaripi, sară- în ngalum, seră - în siagha. La fel întâlnim soarele cu r în v. indiană sur, surya, sura, svar și poate în dacica, egeeana, pregreacă etc. De fapt, lat. salire nu e în legătură cu astrul zilei latinesc sol, ci cu sal „soare“ în limba gâro din estul Indiei. Se pare că și în sanscrita era sri, sărați cu sensul de „a sări“. Iată și situația din alte limbi: jap. tobu „a sări“ seamănă cu taba „soare“ la
THE ORIGIN OF LANGUAGE.TO JUMP de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1719 din 15 septembrie 2015 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1442298667.html [Corola-blog/BlogPost/365621_a_366950]
-
trunchiul de brad ars pe vatră în cea mai lungă noapte a anului sau în cea de 24 spre 25 decembrie, pentru a rechema puterea soarelui, un ritual practicat de numeroase populații indoeuropene, fie, în exegeza recentă, raportat la un latinesc creationem „creație", cu referire la nașterea lui Iisus Hristos. Dar este ușor de admis că sărbătoarea creștină s-a suprapus peste vechiul obicei antecreștin.O dovadă în această ordine de idei o constituie faptul că ortodoxia a acceptat destul de târziu
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2170 din 09 decembrie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1481264457.html [Corola-blog/BlogPost/344366_a_345695]
-
ardelene”(Gheorghe Șincai, Petru Maior și Samuil Micu). În susținerea acestei teorii, ei au venit cu argumentul zdrobitor că majoritatea cuvintelor românești sunt asemănătoare cu cele latine. Că fenomenul de latinizare s-a produs prin mai multe „ajustări” ale cuvintelor latinești, adică, au dispărut sufixele specifice limbii latine de la sfârșitul cuvintelor -us, -um, -ellum, -illum ș.c.l. S-a produs fenomenul de „rotacizare” a cuvintelor, prin înlocuirea consoanei „n”cu „r”. Cu s-a produs acest fenomen? Nimeni nu a
FRAGENT 2 DIN ESEUL LIMBA ROMÂNILOR de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1413621089.html [Corola-blog/BlogPost/349383_a_350712]
-
de explicații. Cum s-a produs fenomenul de „latinizare”? Sunt numai ipoteze, presupuneri. Se presupune că soldații romani și coloniștii s-au căsătorit cu femeile dacilor uciși în război, iar progeniturile cuplurilor nou formate au învățat din fașă numai vorbe latinești spuse de mamele lor, care...Chiar, care? Probabil că în „dragostea” lor cea mare față de bărbații romani, le-au învățat limba, uitând instantaneu limba lor natală geto-dacă. Iar progeniturile, în acest caz, au învățat limba paternă. Mă rog, nu mai
FRAGENT 2 DIN ESEUL LIMBA ROMÂNILOR de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1413621089.html [Corola-blog/BlogPost/349383_a_350712]
-
a ajuns la hotarele sale cu... „pașnicele intenții comerciale”. Poate după războiul din 101-102 d.Hr., când Decebal i-a folosit pe inginerii romani la reconstrucția cetăților și drumurilor, probabil că atunci geto-dacii s-or fi procopsit cu ceva cuvinte latinești, posibili termeni tehnici. Dacă este vorba de comerț, geto-dacii l-au făcut cu grecii din cetățile-colonii de la Pontul Euxin, cu care au avut întense relații comerciale. Probabil că geții vor fi preluat de la greci odată cu mărfurile și denumirile lor, însă
FRAGENT 2 DIN ESEUL LIMBA ROMÂNILOR de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1413621089.html [Corola-blog/BlogPost/349383_a_350712]
-
a limbii române, cerînd scrierea cu alfabet latin și scrierea etimologică: -Samuil Micu și Gheorghe Șincai, Elementa linguae daco-romanae sive valachicae - face o paralelă între latină și română. Ei propun eliminarea cuvintelor de altă origine și înlocuirea lor cu neologisme latinești; -Lexiconul de la Buda este un dicționar colectiv cvadrilingv (Lexicon românescu-latinescu-ungurescu-nemțescu), apărut în 1825 la Buda, care îmbogățește limba română cu numeroase neologisme romanice, înlocuindu-le pe cele de alte origini; -Petru Maior, la sfîrșitul Istoriei pentru începutul românilor în Dachia
APEL LA VOLUNTARIAT! de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2061 din 22 august 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1471861984.html [Corola-blog/BlogPost/365176_a_366505]
-
mai multe versiuni privind rădăcinile și tradițiile culturale ale sărbătorii Ignatul porcilor, cea mai credibilă este aceea a amestecului dintre mitologia Greciei antice și credința populară românească, având legătură și cu formele precreștine de cult al soarelui, numele derivând din latinescul ignis care înseamnă foc. Credința că sângele scurs la sacrificial porcului putea spăla crimele sau nelegiuirile oamenilor, oricât de mari ar fi fost acestea o întâlnim atât la români, cât și în mitologia greacă. Astfel, Medeea, magiciană vestită, fiica lui
IGNATUL – DE LA MIT LA SINCRETISM RELIGIOS de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1449 din 19 decembrie 2014 by http://confluente.ro/stefan_popa_1419014387.html [Corola-blog/BlogPost/371754_a_373083]
-
filosof că atunci când stai de vorbă cu un om stai de vorbă cu nemurirea lui. Iar poetul este înzestrat cu un al șaselea simț - talentul alcătuitor de frumusețe artistică (denumit în Evanghelie „talant” - dublet al cuvântului „talent”, ambele provenind din latinescul „talentum”). Talentul nu este identic la toți poeții: unii îl au într-o măsură mai mare, alții într-o măsură mai mică, după cât li s-a dat de Sus. (Însuși Iisus destăinuie într-o pildă că un om a primit
CE AM ÎNVĂŢAT EU DE PE SITE-URILE LITERARE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1896 din 10 martie 2016 by http://confluente.ro/florin_t_roman_1457612825.html [Corola-blog/BlogPost/363665_a_364994]
-
ucenici ai lui Isus au fost pescari, plus parabola săturării unei mulțimi cu doar câțiva pești. Un alt simbol al creștinismului primitiv a fost mielul: Isus e adesea numit mielul lui Dumnezeu. Aici s-ar putea vedea o confuzie a latinescului agnus „miel“, cu sanscr. agni „foc“ dar, mai curând tot o suprapunere a lui Mașia(h) „Mântuitor“ cu un alt cuvânt tot vechi iranian anume maișa „oaie, berbec“, având aceleași consoane ca și Mesia (la semiți numai consoanele se scriu
SIMBOLURI SI ENIGME CRESTINE de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1242 din 26 mai 2014 by http://confluente.ro/Ion_carstoiu_1401093819.html [Corola-blog/BlogPost/341567_a_342896]
-
un alt cuvânt tot vechi iranian anume maișa „oaie, berbec“, având aceleași consoane ca și Mesia (la semiți numai consoanele se scriu, fără h, care nu se citea). Ca o ciudățenie pentru limba română semnalăm că miel e derivat din latinescul agnellus, dar se apropie (întâmplător?) de vorbe din dialecte iranice, unde maișa a dat mel „oaie“ (Osnovî iranskogo iazîkoznania, pp116, 121). În încheiere o întrebare: Simbolul „pește“ a dispărut în favoarea semnului crucii. Să aibă legătură cu scrierea hieroglifică chineză, unde
SIMBOLURI SI ENIGME CRESTINE de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1242 din 26 mai 2014 by http://confluente.ro/Ion_carstoiu_1401093819.html [Corola-blog/BlogPost/341567_a_342896]
-
după cum bine scria învățatul John Bernal. În mod surprinzător, dintre toate elementele lexicale citate singur cuvântul țigănesc nu pare să fi fost niciodată adjectiv: el nu are -n, e simplu iag. O tempora, o mores! O timpuri, o moravuri! Cuvântul latinesc tempora e pluralul lui tempus „ timp“, a cărui origine a rămas necunoscută. Nu se știe așadar de unde au latinii pe tempus. Cercetările noastre ne-au împins la a-l compara cu jap. tenki „vreme, timp“, cu același sens, dar forma
THE WORLD OF ETYMOLOGY. LUMEA ETIMOLOGIEI de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1467 din 06 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1420551526.html [Corola-blog/BlogPost/352203_a_353532]