754 matches
-
al Academiei Române! De aceea Al. Odobescu scrie, ridiculizîndu-le ideile, prandiulu academicu! Discuțiile și controversele sînt deci de natură strict ideologic-culturală. Ele nu aveau cîtuși de puțin tendințe politice! Nici unii, nici alții nu se considerau filo-slavi, antinaționali și nimeni nu contesta latinitatea limbii noastre. Disputa avea loc în legătură cu limba culturii românești și atît! Cele două direcții cultural-literare - și ideologice - trec și mai departe pragul secolului. Concepția "populistă" este apărată în Moldova, în revista Viața Românească, în care se scria curent cu î
Ortografia - o problemă de istorie a culturii românești by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14599_a_15924]
-
o subliniere a "naționalității" latino-romanice, a "continuității", adică o rezistență împotriva tendințelor de nerespectare a majorității etnice românești, dacă nu de deznaționalizare. În Transilvania - ca și, mai tîrziu, în Basarabia - scrierea limbii române devenea o problemă politică, de afirmare națională: latinitatea era o emblemă a priorității istorice pe pămîntul țării. Atunci cînd Sextil Pușcariu, în 1931-1932, a primit din partea Academiei Române sarcina de a revizui normele ortografice ale limbii române, nu a ezitat de a aplica preceptele transilvane latinizante: între acestea, scrierea
Ortografia - o problemă de istorie a culturii românești by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14599_a_15924]
-
ortografia lui Sextil Pușcariu, dar argumentația - furibundă - cu care se preconiza atunci o ortografie care să reflecte fonetismul curent (tip noiembrie, filozofie, ba chiar statuie) apare astăzi a fi avut intenții mult mai perfide: a elimina etimologismul, a suprima ideea latinității și a pregăti - se pare - scrierea românească fonetică pentru o trecere fără dureri... la alfabetul chirilic! În culise (sau deasupra), un mare "păpușar", închipuit istoric, Mihail Roller, polemiza, în paginile revistei Contemporanul, cu un biet tînăr asistent universitar numit Boris
Ortografia - o problemă de istorie a culturii românești by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14599_a_15924]
-
apar exagerările "patriotice". Academia Română post-decembristă, care s-a vrut a fi legată de străvechea instituție desființată în 1948, a luat inițiativa schimbării ortografiei (considerate "comuniste", "slavofile" etc.). Printre cele dintîi măsuri, generalizarea scrierii cu "â" (ca și cum "î" era semnul dușmanilor latinității noastre!) și, bineînțeles, reintroducerea formelor sunt(em) etc. (ca și cum sînt era grafie comunistă!). "Ortografia trebuie schimbată!" - se cerea în primele timpuri ale libertății noastre democratice, recîștigate. Cei ce încercau să reziste interpretării super-politizate a ortografiei deveneau de îndată pro-comuniști (de
Ortografia - o problemă de istorie a culturii românești by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14599_a_15924]
-
cum, de asemenea, și revista România literară nu s-a precipitat a urma indicațiile academice post-decembriste - ne găsim, inobedienți, sub incidența legilor parlamentare. Iată de ce, în concluzie, revenim la editorialul Cum scriem al directorului României literare. Într-adevăr, "toată chestiunea latinității e oțioasă" - așa cum afirmă D-sa. Mai mult, conform celor scrise de regretatul Alf Lombard, nu (prea) era nevoie de schimbare în ortografia românească. Ortografia fiind o convenție, originile și structura latino-romanică a limbii române nu pot fi puse în
Ortografia - o problemă de istorie a culturii românești by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14599_a_15924]
-
ale Romei tot ce am primit din partea societății normando-franceze, de la biserică, de la umanism, pe orice cale directă sau indirectă - ce ar mai rămâne? Câteva rădăcini și învelișuri teutone. Anglia este o țară latină, și noi nu trebuie să ne procurăm latinitatea noastră din Franța ( s.n.). Pentru istoricul Dawson misiunea sfântului Augustin după anul 597 a însemnat o a doua romanizare, "reîntoarcerea Britaniei la Europa și la propriul ei trecut". Astfel orice țară care se vrea europeană își afirmă legăturile spirituale cu
Antichitatea greco-romană, azi by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14029_a_15354]
-
dialect al spaniolei. Funcționează însă, au constatat lingviștii, un "conservatorism" îndrăcit al ariilor laterale - principiu care se aplică, în altă direcție, și limbii române - și care explică super-latinitatea fostelor state-marcă ale Imperiului Roman, ori ale Sfântului Imperiu Romano-German de Apus, latinitate sporită față de aceea a statelor din preajma Cetății Eterne, Roma. Cerbicia cu care catalanii grupați în jurul Barcelonei își afirmă identitatea națională a dat rezultate notabile în literatură. Piața Diamantului este un punct geometric al Barcelonei (un fel de Place d´Étoile
Lupta dintre neascundere și acundere by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15119_a_16444]
-
momentele aurorale restabilite pe coordonate abisale, între care obîrșiile dacice ale poporului român, pe o direcție pe care au mers Grigore Tocilescu, Nicolae Densusianu, Vasile Parvan, Lucian Blaga. Această atracție de factură romantică apare consubstantiata cu întoarcerea către rădăcinile dinaintea latinității care s-a manifestat în Franța și Spania în jurul anului 1900. E ușor de înțeles exaltarea lui M. Eliade, în calitatea sa de pasionat al începuturilor fabuloase și de devot al miturilor, în fața acestui precursor în care vede singură persoană
Romanul "hasdeenilor” by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13739_a_15064]
-
armâni cu anami, reliefează, în acest sens, în subtext, relația de profunzime dintre cultura (daco-)română și spiritualitatea aromânească, afirmată în cele mai variate domenii, mai ales în spațiul românesc, ca o contribuție majoră la dezvoltarea pe coordonate europene a latinității răsăritene. Pentru cine citește antologia de versuri semnate de Constantin Belimace, George Murnu, Nuși Tulliu, Kira Iorgoveanu etc. (vezi p. 231-257), este imposibil să nu rămână cu o fărâmă din sufletul cultural al aromânilor, care luminează peste Balcani ca un
Aromâna de lângă noi by Coman Lupu () [Corola-journal/Journalistic/10430_a_11755]
-
ne-a dat necesități europene; cea dintîi, de-a face parte din Europa. Sîntem latini, de cînd credm că sîntem, adică de vreo 300 de ani. Cultura noastră a adus atunci singura ei notă specifică și cea mai mare; ideea latinității noastre e un produs exclusiv cultural, dar cu roade culturale și politice. Dacă ea ne-a împins spre Franța și dacă rolul nostru de colonie a Franței a fost inevitabil, aceasta e o consecință a premisei că sîntem latini " iată
B. Fundoianu și literatura română by Constantin Pricop () [Corola-journal/Journalistic/12702_a_14027]
-
brad în Piață României din mai multe cauze, principala fiind lipsa unei autorizații pentru asemenea demers. Agora Romagna Latină a venit însă cu o soluție: adoptând un brad înalt de 10 m din apropierea pieței, pasionații forului românesc pentru cultură și latinitate din Canada au împodobit frumosul brad, virtual! Vă lăsăm însă în compania celor câteva gânduri așternute pe hârtie în prag de sărbătoare de Daniel Constantin Manolescu, tribunul Agorei: Anul trecut, Forumul AGORA ROMAGNA LATINĂ pt Istorie, Cultura și Latinitate Canada
Bradul din piața României, Montreal. In: Editura Destine Literare by Daniel Constantin Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_307]
-
și latinitate din Canada au împodobit frumosul brad, virtual! Vă lăsăm însă în compania celor câteva gânduri așternute pe hârtie în prag de sărbătoare de Daniel Constantin Manolescu, tribunul Agorei: Anul trecut, Forumul AGORA ROMAGNA LATINĂ pt Istorie, Cultura și Latinitate Canada, a propus și instalat primul Brad de Crăciun în Piață României de la Montreal. Modest că talie dar plin de voie bună și podoabe, brăduțul așezat lângă statuia poetului Mihai Eminescu, aducea aminte tuturor trecătorilor că și românii așteaptă sosirea
Bradul din piața României, Montreal. In: Editura Destine Literare by Daniel Constantin Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_307]
-
socială neomogenă formată din oameni pentru care munca intelectuală reprezintă", tra, la, la. (În dicționar nu există cuvîntul căcat, există numai caca, subst. în limbajul copiilor.) Am pus în cursive neomogenă fiindcă-mi plac italicele - aduse din Italia -, ele însemnînd latinitate, adică una din caracteristicile profund nocive ale păturii. Ce dăunează grav sănătății. Rezultă că rușii sînt latini. Astfel, deși el însuși un mare gînditor și deja împușcat de Fanny Kaplan, părintele uluitoarei revoluții care-a trimis milioane de oameni spre
Creierul națiunii by Răzvan Petrescu () [Corola-journal/Journalistic/11760_a_13085]
-
suflet pentru cititori, pentru că oferă posibilitatea cunoașterii valorilor acestui popor, statornic pe aceste meleaguri, a ființei sale și a multor influențe nefaste, peste care va trece cu greu, dar sigur, și nu va dispărea, pentru că, după cum spune autorul, „limba, ideea latinității, pământul și, dintru-nceput, credința Întru Hristos - iată din ce se alcătuiește realitatea românească”. Este remarcabilă caracterizarea pe care i-o face profesorul George Baciu: „Titus Bărbulescu, pribeagul rămas spre Apus, este un român mereu acasă, prin scrierile sale, mereu
PRIMĂVARA SCRIITORILOR DIN DOMNEȘTI LA BIBLIOTECA JUDEŢEANă ARGEŞ. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Catrinel Popescu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1551]
-
la temelia Statului național, unitar român, împotriva celor încremeniți într-un moment al Evului Mediu, și atunci, în acel 20 martie 1990! De ce o facem? Pentru că românii mureșeni vor ca statuia ecvestră a eroului național Avram Iancu, Lupa capitolina (Monumentul latinității), bustul lui Constantin Romanu-Vivu să rămână la locul lor, nu să plece spre Câmpeni și Turda, ca în septembrie 1940, sau să fie aruncate în aer, precum au fost atunci dinamitate, în urma Diktatului de la Viena, statuia Ostașului Român și bustul
„Gazetăria nu-i o meserie pentru fricoşi!” [Corola-blog/BlogPost/93983_a_95275]
-
cele mai impunătoare figuri culturale din veacul trecut. Integrându-se organic în pașoptismul ardelean, numit sugestiv de Șt. Pascu "a doua generație a Școlii Ardelene", Cipariu continuă mai ales în lingvistică și filologie opera înaintașilor. Prin scrierile lui Cipariu, ideea latinității capătă prestigiul erudiției: originea latină a limbii române ("limbă a coloniștilor romani stabiliți în Moesia și Dacia"), studierea sistematică, pentru prima dată, a vechilor cărți și manuscrise, de unde culege argumente lingvistice incontestabile, editarea primului periodic românesc cu litere latine, Organul
Timotei Cipariu - 200 by Ion Buzași () [Corola-journal/Imaginative/12002_a_13327]
-
de geste, trecute în Italia și de acolo în poezia populară sîrbă, ajunsă aceasta la curțile domnești din Valahia și Moldova. Aceeași metodă (astăzi s-ar spune Ťretoricăť ori Ťstrategieť, de marketing, se-nțelege), a amplasării fenomenului românesc în perimetrul latinității, este folosită și pentru proză, încă de la primul enunț al capitolului - ŤLa români, ca și la popoarele de origine latină din Occident, proza este mult mai recentă decît poeziať (subl.mea, M.I.). In doar douăzeci de pagini, această prefață strînge
Acum 85 de ani - Antologie de literatură română în Franța by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Imaginative/10996_a_12321]
-
cel Mare la locul unde fusese instalat inițial (ștabii bolșevici ai filialei PCUS de la Chișinău l-au împins în parcul Puschin (pe atunci!) pentru a nu-l umbri cu crucea pe idolul lor Lenin din piață); a adus Lupoaica (simbolul latinității noastre) la Chișinău; a deschis Teatrul Național «Mihai Eminescu», dar și teatrele «Licurici», «Eugen Ionescu»; a deschis zeci de biserici. Este o pierdere, o mare pierdere pentru pentru cultură și Mișcarea de Deșteptare Națională din Basarabia. Dumnezeu să-l odihnească
SE DUC ARTIŞTII...!!! de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 2224 din 01 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380642_a_381971]
-
Blaga și Cercul literar - cu toată atmosfera de romantism german revigorat - arată o anumită stare a Transilvaniei central-europene, privită nu ca punte de legătură, ci ca nucleu al spiritualității de sorginte apuseană, de unde ne veniseră in nuce primele modele odată cu latinitatea. Interferențele transilvane sunt subliniate peste tot în context, fără tușe stridente, chiar și când evocările se referă la Henri Jacquier sau la Wolf von Aichelburg (Toma Ralet), primul fiind „francez prin naștere și român prin adopțiune”, iar al doilea, compozitor
La aniversară: Mircea Muthu, transilvanul by Ioan-Aurel Pop () [Corola-journal/Journalistic/2814_a_4139]
-
fiind validate toate manualele care îndeplinesc criteriile de calitate. M.E.C. urmează să le achiziționeze doar pe cele care îndeplinesc cumulativ criteriile de calitate și preț. Pentru asigurarea necesarului de manuale a fost alocată suma de 406 miliarde de lei. Premiul Latinității l Concurs universitar Facultatea de Litere, Istorie și Teologie a Universității de Vest din Timișoara, cu sprijinul Ministerului Educației și Cercetării, organizează, în data de 24 aprilie a.c., începând cu ora 10, cea de-a XIV-a ediție a concursului
Agenda2004-16-04-scoala () [Corola-journal/Journalistic/282323_a_283652]
-
Concurs universitar Facultatea de Litere, Istorie și Teologie a Universității de Vest din Timișoara, cu sprijinul Ministerului Educației și Cercetării, organizează, în data de 24 aprilie a.c., începând cu ora 10, cea de-a XIV-a ediție a concursului Premiul Latinității. Competiția este deschisă tinerilor cu vârste de până la 26 de ani, cunoscători a trei din principalele limbi romanice (franceză, italiană, spaniolă, portugheză) sau a două din aceste principale limbi romanice și a limbii latine. Câștigătorii vor fi răsplătiți cu premii
Agenda2004-16-04-scoala () [Corola-journal/Journalistic/282323_a_283652]
-
arate atâția bărbați mari ieșiți din sânul lor?” - vine să confirme această rodnicie : de numele Blajului, și al Școlilor sale este legată Școala Ardeleană, - mișcare culturală patriotică și națională de tip iluminist care face din romanitatea poporului nostru și din latinitatea limbii argumente pentru emanciparea socială și națională a românilor din Transilvania. Și ca o prelungire a acesteia, într-o a doua generație a Școlii Ardelene - pașoptismul blăjean, cu atâtea inițiative politice, sociale și culturale, înnoitoare; nu există moment important din
Școlile Blajului în literatură by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/2818_a_4143]
-
și pentru asta. Felul meu de a fi este de a spune «am făcut», nu de a spune «am de gând să fac»", a susținut Oprescu. Academicianul Râzvan Theodorescu a arătat importanța simbolisticii monumentului împăratului Traian, care realizează "întâlnirea între latinitate și creștinism, cei doi piloni ai poporului român". La rândul său, directorul MNIR, Ernest Oberländer Târnoveanu, afirma că este "un cadou" de la Primărie, care "nu va sta multă vreme", fără a preciza însă ce intenționează să facă în acest sens
De ce statuia împăratului Traian de la MNI naște controverse () [Corola-journal/Journalistic/22980_a_24305]
-
Albulescu joacă actorii Claudiu Bleonț, Gheorghe Dinică, Marin Moraru, Ioan Andrei Ionescu, Marcelo Sebastian Cobzariu, Mihai Fotino, Liviu Crăciun, Alexandru Hasnaș, Ilinca Goia, Raluca Petra, Silvia Năstase, Carmen Ionescu. Biletele s-au pus în vânzare la Agenția O.R.T. Sărbătoarea Latinității l Serată Dante Alighieri La ora actuală, peste un miliard de locuitori ai planetei vorbesc o limbă neolatină; cinci dintre limbile oficiale, printre care și româna, sunt neolatine; peste 30 de țări fac parte din Uniunea Latină a cărei aniversare
Agenda2004-20-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/282414_a_283743]
-
neolatină; cinci dintre limbile oficiale, printre care și româna, sunt neolatine; peste 30 de țări fac parte din Uniunea Latină a cărei aniversare cu numărul cincizeci coincide, în acest an, cu cea de-a cincea ediție a Zilei Internaționale a Latinității, care se sărbătorește, din 2001 încoace, în 15 mai. La Timișoara, momentul va fi marcat printr-o serată organizată de Comitetul Dante Alighieri sâmbătă, cu începere de la ora 18,00, în curtea Castelului Huniade sau, în caz de timp nefavorabil
Agenda2004-20-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/282414_a_283743]