79 matches
-
Silviu Dragomir și alții, cu formula etnografică „românii sunt urmașii traco-ilirilor romanizați”. Preotul Dumitru Stăniloae observă că romanizarea - subiectul unor dezbateri vaste - s-a realizat în primul rând prin creștinarea traco-ilirilor, proces care determina romanizarea și deschidea calea către o latinizare adevărată și pentru cei din apropierea comunităților creștine. Un rol important în formarea poporului român l-a avut și religia creștină. Printre primele vestigii creștine autohtone din România (secolele IV-V) se remarcă urmele arheologice de la Mihălășeni, județul Botoșani, care conțin
Istoria românilor () [Corola-website/Science/296801_a_298130]
-
de promovare socială. Nu putea fi cetățean roman, cu avantajele care decurgeau din acest statut, decât cel care adopta obiceiurile, religia și limba cuceritorilor. Cei care voiau să intre în sistemul administrativ roman trebuiau de asemenea să cunoască latina. Dar latinizarea nu a atins numai elitele, ci și oameni de condiție modestă, de exemplu prin încorporarea în armata romană. Alt mijloc de extindere a latinei, inclusiv la țară, au fost așezările de coloni romani care primeau pământuri în Galia pentru diverse
Istoria limbii franceze () [Corola-website/Science/331697_a_333026]
-
încorporarea în armata romană. Alt mijloc de extindere a latinei, inclusiv la țară, au fost așezările de coloni romani care primeau pământuri în Galia pentru diverse servicii aduse statului. Rețeaua rutieră extinsă construită de romani a contribuit de asemenea la latinizare până în regiuni îndepărtate de orașe. Un factor important de latinizare a fost răspândirea creștinismului, accentuată în secolul al IV-lea. Adoptarea latinei de către populația galică s-a efectuat într-o perioadă lungă de bilingvism. În orașe, limba galilor a început
Istoria limbii franceze () [Corola-website/Science/331697_a_333026]
-
inclusiv la țară, au fost așezările de coloni romani care primeau pământuri în Galia pentru diverse servicii aduse statului. Rețeaua rutieră extinsă construită de romani a contribuit de asemenea la latinizare până în regiuni îndepărtate de orașe. Un factor important de latinizare a fost răspândirea creștinismului, accentuată în secolul al IV-lea. Adoptarea latinei de către populația galică s-a efectuat într-o perioadă lungă de bilingvism. În orașe, limba galilor a început să fie abandonată în secolul al II-lea, dar a
Istoria limbii franceze () [Corola-website/Science/331697_a_333026]
-
iar în restul teritoriului de către aristocrație și marea burghezie, pe lângă limba locală. Cărturarii încep să fie conștienți de necesitatea unei limbi franceze literare unitare. Pe aceasta o opun în primul rând limbilor „moarte”, în special latinei, și se ridică împotriva latinizării francezei, spre exemplu de către cei care au studiat la Sorbona, universitatea din Paris dominată de biserică. Și pe aceștia îi satirizează François Rabelais în "Pantagruel". Scriitorul consideră că în franceză exprimarea poate fi tot atât de nuanțată, fiind totodată înțeleasă de un
Istoria limbii franceze () [Corola-website/Science/331697_a_333026]
-
susținătoare a reconcilierii cu Roma și cu Bizanțul; de cealaltă parte, regiunile răsăritene (Austria longobardă), legate de tradițiile longobarde și aderând la păgânism și arianism și care militau pentru o politică războinică. Ramura constituită din ducii din Austria longobardă propunea latinizarea obiceiurilor, a practicilor de la curte, a legislației și religiei, fapt care a accelerat dezintegrarea și pierderea identității germanice a longobarzilor. În orice caz, obținerea victoriei de către Cunincpert i-a permis acestuia să continue opera de pacificare a regatului, mereu cu
Regatul Longobard () [Corola-website/Science/324818_a_326147]
-
însemnând „dulce ca mierea” (nume dat, printre altele, și unei nereide), probabil din cauza producției de miere din arhipelag; pe insulă trăiește o specie endemică de albine. Romanii au preluat denumirea adaptând-o ca "Melita", care poate fi considerată fie o latinizare din grecescul Μελίτη, fie o adaptare a pronunției dorice grecești a aceluiași cuvânt Μελίτα. O altă ipoteză sugerează că cuvântul "Malta" ar veni de la cuvântul fenician "Maleth," „sălaș” sau „port” cu referire la numeroasele golfuri ale Maltei. Alte câteva mențiuni
Malta () [Corola-website/Science/297134_a_298463]
-
de cuvinte, aluzii, sintaxa latinizantă, numai că atenuate de versurile sale, de ritm și muzicalitate, precum și de folosirea unor forme și teme tradiționale. a îmbogățit și a cizelat limbajul poetic, dându-i o viguroasă și elegantă concizie a ritmului, prin latinizarea topicii frazei și adaptarea, cu o mare intuiție a sensurilor și nuanțelor, a numeroase neologisme latine și grecești. Opera sa, care a suscitat vii polemici în secolul al XVII-lea, a exercitat o influență deosebită asupra liricii moderne spaniole. În
Luis de Góngora y Argote () [Corola-website/Science/307855_a_309184]
-
l-a avut în timpul Revoluției Industriale. A fost centrul dominant internațional al manufacturii materialelor textile, în secolul XIX fiind numit și "Cottonopolis" (cotton = bumbac; polis = cetate, oraș). Cuvântul "Manchester" vine din termenul latin "Mamucium", care se crede a fi o latinizare a unui cuvânt cu origini celtice (probabil însemnând "sân" ("mamm" în celtică) plus anglo-saxonul "chester" care înseamnă oraș. Orașul Manchester este poziționat pe o suprafață în formă de "bol", fiind învecinat în nord și est cu Dealurile Penninne și în
Manchester () [Corola-website/Science/305034_a_306363]
-
Dârstor sau Silistra), formațiune supranumită de Nicolae Iorga „Vlașca din Drâstor”. Nume romanice se întâlnesc în Balcani printre hanii primului stat (proto)bulgar de la Dunăre: Sabinus (sau Sabenos) (765-767) și Paganus (la putere în 767-768). Paganus a fost probabil o latinizare a numelui Bayan sau Boyan. Vlahii sunt pomeniți pentru prima dată într-o cronică italiană, Annales barenses/Annales Lupi Protospatharii, în legătură cu participarea acestora în anul 1027 în armata împăratului Vasile al II-lea în campania din Italia În 1066, are
Istoria vlahilor de la sud de Dunăre () [Corola-website/Science/297439_a_298768]
-
de Șapte Ani (1756-1763). Fațadă frontală conține următoarea inscripție: IOSEPHO ÎI. AVGVSTO ET MARIA THERESIA AVGVSTA IMPERANTIB. ERECT. CIƆIƆCCLXXV ("Înălțata în timpul domniei împăratului Iosif al II-lea și al împărătesei Maria Tereza, 1775"). Modul de scriere al anului utilizează o latinizare a literei grecești Φ (Phi) pentru 1000. În Romă Antică, era oun lucru obișnuit să se reprezinte numărul 1000 prin litera grecească phi (CIƆ) în loc de M și 500 prin intermediul jumătății lui phi (IƆ) în loc de D. O parte semnificativă a inscripției
Glorieta de la Schönbrunn () [Corola-website/Science/328596_a_329925]
-
care apare pentru prima oară în „documentul Ostarrîchi” din 996. Acest cuvânt este probabil o traducere din latina medievală a termenului "Marchia orientalis" într-un dialect local (bavarez). A fost prefectură a Bavariei înființată în 976. Cuvântul „Austria” este o latinizare a numelui german și a fost atestat pentru prima oară în secolul al XII-lea. , unul dintre cei mai importanți istorici austrieci ai secolului al XX-lea, scria în cartea sa "Der Kampf um die österreichische Identität" ("Lupta pentru identitatea
Austria () [Corola-website/Science/296788_a_298117]
-
se găsește în vestul Europei centrale, în Austria. Termenul englez "Austrians" (austrieci) a fost aplicat populației Austriei habsburgice în secolul al XVII-lea sau al XVIII-lea. Cuvântul englez "austriac" este un derivat al numelui propriu Austria, care este o latinizare a Österreich, numele german pentru Austria. Acest cuvânt este derivat din Ostarrîchi, care apare pentru prima dată în 996. Aceasta, la rândul său, este, probabil, o traducere a Marcha Orientalis latină, care înseamnă "frontieră de est" (și anume delimitarea frontiera
Austrieci () [Corola-website/Science/323336_a_324665]
-
de colecționari pentru marele lor modul, scenele uneori spectaculoase pe care le reprezintă, și pentru patina de diferite culori care irizează suprafața lor metalică. În anul 2006, pentru a marca împlinirea a 1900 ani de la începerea romanizării Daciei și a latinizării spațiului carpato-dunărean, Banca Națională a României a lansat în circuitul numismatic o emisiune cu tematică daco-romană, ce cuprinde patru replici după monede romane antice, emise ulterior cuceririi Daciei de către împăratul Traian. Una din cele patru monede este o replică după un "sesterț" din
Sesterț () [Corola-website/Science/313342_a_314671]
-
sau 189 - cca. 197sau 198 sau 199. Datele pontificatului Papei Victor I diferă în funcție de sursele consultate. a fost primul Papă al Romei născut în Libia, în Africa de Nord. Papa Victor I a fost un papă important și energic care a inițiat latinizarea și diminuarea influenței grecești asupra bisericii. Papa Victor I a luat poziție în controversa despre data Paștelui. Opinia lui Papa Victor I, conform căreia Paștele trebuie celebrat în prima duminică de după data de 14 a lunii ebraice Nissan, nu a
Papa Victor I () [Corola-website/Science/304283_a_305612]
-
dovadă că limba românească pe vremea lui și-nainte de dânsul era pe deplin formată și în stare să reproducă gândiri cât de înalte și simțiri cât de adânci, încît tot ce s-a făcut de atunci încoace în direcția latinizării, franțuzirii și a civilizației "pomadate" au fost curat în dauna limbei noastre. Deși nu mai împărtășim entuziasmul cărții lui Bălcescu pentru ideile profesate azi de colegii lui dela 1848, deși ne-am încredințat cu durere că chiar aceia ce azi
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Semnând Un bănățean sau Tu-Velia, publică în „Foaie pentru minte, inimă și literatură” și „Gazeta Transilvaniei” articole pe teme de morală, propuneri în materie de ortografie ori privind cultivarea limbii naționale (pe care o vedea unitară prin înlăturarea slavonismelor, prin latinizare și alfabet latin), precum și câteva încercări, stângace (unele par chiar prelucrări din H. Zschokke), de poezie filosofică și patriotică, alături de traduceri din Schiller. După exemplul lui George Barițiu și al lui Vuk Karadzić, a avut și preocupări de folclorist. Culege
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290185_a_291514]
-
, Theodor D. (4.V.1856, Onești, j. Iași - 9.III.1929, București), poet, prozator, autor dramatic și folclorist. Fiu al diaconului Dimitrie Nădejde, S. învață mai întâi la Târgu Frumos, unde învățătorul îi schimbă numele, prin latinizare, în Speranția. Tatăl îl destinase carierei ecleziastice, de aceea îl trimite la Seminarul „Veniamin Costache” din Iași. S. va alege însă - după ce își ia bacalaureatul și obține, prin concurs, postul de institutor la Școala Trei Ierarhi - Facultatea de Litere și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289825_a_291154]
-
ar putea proveni, cu devierile fonetice obișnuite, fie din sl. *Moreș, fie din sl. Mareș, fie din rom. Mureș. N-a fost încă implicată în ecuația etimologică supranumele Marmatia, „Maramureș“, atestat încă din secolul al XIV-lea, care este o latinizare a numelui abreviat, probabil pe cale administrativă sau pornind de la o formă populară paralelă a numelui întreg. Marea Neagră Este numele romînesc al mării care străjuiește Romînia în partea de sud-est, formînd granița de stat pe o lungime de 245 km. Latinii
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
cf. gr ήώς -, auroră, zori). Termeni panlatini formați din prefixoid și conjugarea interfixelor grecești și latinești + termenul-bază: ro. card (io) megalie (fr. cardiomégalie; en. cardiomegaly: cf. lat. cardiomegalia, gr. καρδι-; καρδία "inimă"+ μεγα-, μεγαλσ-, μέγας "mare"). Fenomenul este explicabil prin latinizarea prefixoidelor grecești, care în structurile complexe revendică juxtapunerea interfixului latin-i și a vocalei grecești -o. Termeni panromanici bi- (triconceptuali), formați din două/ trei afixoide + termenul-bază: ro. cardioesofagial (fr. cardioesophage; en. cardioesophageal); ro. histerosalpingografie (fr. hystérosalpingographie; en. Histerosalpingography: cf. gr.
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
latinității din trunchiul căruia s-au desprins cele două ramuri și-a desfășurat coroana pe întreg teritoriul luat de Roma sub stăpânire. Fiind vorba de un imperiu puternic, politico militar, dar și cultural, procesul de romanizare a fost pe măsură. Latinizarea nu s-a efectuat selectiv, ci s-a impus în întreg imperiul și s-a manifestat mai intens la populațiile barbare. Accesul la un vehicul lingvistic de prestigiu le facilita integrarea în avangarda civilizației 118. În provinciile din răsărit, latina
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
această întâlnire și cu studenții de la facultatea de teatru am văzut un spectacol de commedia del arte care a plecat de la clișeele cu personajele Pantalone-Colombina, devenind un fel de spectacol cu bancuri românești. Mi s-a părut foarte frumoasă această latinizare pe Est a commediei del arte care a fost, a rămas Veneția, Vestul. A.V. În anii trecuți am urmărit la "Eurodans" câteva spectacole ale unor coregrafi și dansatori din Franța, aduse aici prin mijlocirea Institutului Cultural Francez. Ne-am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
EYCK, Jan van Observație: Se fac fișe de trimitere Observații: * Numele autorilor medievali din Europa sunt alcătuite din: Nume personal, urmat de un prenume derivând din denumirea localității de origine, de la numele tatălui, de la meseria exercitată. Este o tendință de latinizare și se manifestă în special în țările în care latina avea o circulație intensă. * Numele personalităților din epoca Renașterii sunt menționați în vedetă în forma cea mai cunoscută. * Excepție fac autorii cunoscuți cu precădere sub forma latinizată: PE CARTE VEDETA
Biblioteconomie în întrebări şi răspunsuri by Marinescu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/450_a_1367]
-
că, atunci când alteritatea reușește să folosească simbolurile identității pentru a-și comunica propriile valori, ea depășește planul necunoscutului și trece în planul familiar, deși până la asimilare și integrare mai sunt pași importanți de parcurs. Cazul romanizării spațiului Daciei antice, al latinizării Lumii Noi399, dar și al europenizării prin intermediul construcției Uniunii Europene 400 implică, în linii mari, același mecanism care presupune folosirea elementelor de identitate înrădăcinate pentru a impune alteritatea și a o transforma, cel puțin parțial, într-o nouă identitate 401
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
o transforma, cel puțin parțial, într-o nouă identitate 401: "Se poate spune că procesul de romanizare din antichitate este sub aspect confesional similar celui inițiat de hispanici atât spanioli, cât și portughezi în Lumea Nouă. Atât romanizarea, cât și latinizarea Lumii Noi sunt procese persistente și remanente pentru că au reușit să implanteze în primul rând prin religie simboluri la nivelul mentalităților colective. Consecința a fost structurarea și vehicularea unor imagini sociale similare în întreaga arie nou integrată"402. Este important
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]