63 matches
-
în vederea unor modificări la sistemul de clasificare, rezultatul final fiind numit drept -Geiger. În anii '60, sistemul de clasificare climatică Trewartha a fost considerat un sistem Köppen modificat, ce rezolva câteva dintre deficiențe (majoritatea din cauză că zona climatică aflată la mijlocul planului latitudinal era prea largă). Sistemul se bazează pe conceptul că vegetația nativă este cea mai bună expresie a climatului. Astfel, granițele zonelor climatice au fost selectate pe baza distribuției vegetației. Acesta combină temperaturile și precipitațiile medii anuale și lunare, și sezonalitatea
Clasificarea climatică Köppen () [Corola-website/Science/334479_a_335808]
-
medii anuale și cantitatea medie anuală de precipitații este determinată de acțiunea climatică simultană a Curentului Atlanticului de Nord și de continentalismul regiunii de est a Europei, inducând o azonalitate deformată (de la sud-vest spre nord-est) și nu este în conformitate cu zonalitatea latitudinală. Temperatura medie anuală scade de la sudul spre nordul continentului, pe teritoriul continentului se desfășoară izoterme medii anuale cu valori de 20 °C , 15 °C , 10 °C , 5 °C , 0 °C sau -5 °C. Precipitațiile scad de la vest (1000 mm/an
Europa () [Corola-website/Science/296626_a_297955]
-
an) la est (500 mm/an) și cresc în funcție de altitudine. Vânturile predominante sunt vânturile de vest și crivațul din est. Există și vânturi locale, de tip foehn. În Europa se disting mai multe tipuri de climă, cu o succesiune predominant latitudinală, cu o dispunere deformată, de la sud-vest spre nord-est. Zonalitatea este dublată de etajarea pe verticală a elementelor climei. Succesiunea tipurilor de climă începe din Peninsula Iberică (pe fondul climatului mediteran), aici existând nuanțe de ariditate similare latitudinilor tropicale și ajunge
Europa () [Corola-website/Science/296626_a_297955]
-
telescopului modern, care dădea mărire mai mare cu costul inversării imaginii; Galileo se pare că nu a trecut la designul lui Kepler. În ceea ce privește Luna, Galileo este cel care a descoperit librația (în 1637), cu cele trei forme ale sale: longitudinală, latitudinală și diurnă. De asemenea, a fost primul care a vorbit despre munții lunari și despre craterele de pe Lună, a căror existență a dedus-o din luminile și umbrele de pe suprafața satelitului terestru. El a estimat și înălțimea munților din acele
Galileo Galilei () [Corola-website/Science/297696_a_299025]
-
amintim contribuțiile deosebite pe care gânditorii arabi și chinezi le-au avut la dezvoltarea științei reprezentărilor terestre. Astfel, Chia Tan a elaborat o hartă a Chinei (în sec. al VIII-lea), Alkhwariami (sec. al VIII-lea) elaborează tabele de coordonate (latitudinale și longitudinale), Abu Jafar din Khiva elaborează o hartă a lumii, iar Istakhri (cca. 900) este autorul unei hărți a lumii destul de precisă. Zarkala calculează arcul de meridian dintre Toledo și Bagdad (cca. 1000), iar în anul 1154 apare o
Istoria cartografiei () [Corola-website/Science/320390_a_321719]
-
cuesta nordică a piemontului. Intens umanizate s-au remarcat prin centrele polarizatoare Curtea-de-Argeș, Câmpulung sau Domnești și exploatările de lignit de la Schitu Golești, Boteni, Slănic și Berevoești. Dealurile externe sunt interfluviile joase reprezentate de un șir de cueste cu desfășurare latitudinală din care se continuă spre sud dealurile piemontane.
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
pe acele vremuri era împărțirea globului pămîntesc în zone. Poseidonios a reușit sa limpe¬zească lucrurile (II, 2, 2—3): sub aspect astronomic, zonele se disting în funcție de jocul umbrelor; din punct de vedere strict climateric, globul se împarte în zone latitudinale; în funcție de fenomenele umane, trebuie să se admită exis¬tența unei zone ecuatoriale locuite în vecinătatea zonelor subtropicale deșerte; din punct de vedere etnic, se deose¬bește o zonă etiopică, alta scito celtică, și alta intermediară (II, 3, 1). În general
Poseidonios () [Corola-website/Science/313172_a_314501]
-
1 ore. Dimpotrivă, regiunile polare prezintă o situație contrară, perioada lor de rotație fiind de 12 ore. Rotațiile diferențiate de pe Neptun sunt cele mai pronunțate, comparativ cu alte planete din Sistemul Solar, fapt care determină existența unui vânt de forfecare latitudinal foarte puternic. Orbita lui Neptun are un impact profund asupra regiunii de dincolo de el, cunoscută sub numele de centura Kuiper. Centura Kuiper este un inel populat cu corpuri mici și reci, fiind similar cu centura de asteroizi, dar cu mult
Neptun () [Corola-website/Science/298837_a_300166]
-
fenomenului de eclipsă. Totuși el încă a continuat să creadă că Pământul este doar un disc plat, ca mulți dintre contemporanii săi. Prima estimare a mărimii razei Pământului a fost făcută de către filozoful grec Eratostene. Primul sistem riguros de linii latitudinale și longitudinale a fost facută de catre Hipparchus. El a creat un sistem sexazecimal derivat din matematica babiloniană. Paralelele și meridianele erau divizate în 360°, fiecare grad având distanța de 60′ (minute). Din secolul al treilea, metodele chinezești de studiere și
Geografie () [Corola-website/Science/296518_a_297847]
-
vest a țării, unde se resimte prezența influențelor oceanice. Atât cantitatea de precipitații cât și temperaturile medii anuale se modifică și în funcție de altitudine. a) la nivel european se pot identifica mai multe tipuri de climă mai ales printr-o zonare latitudinală : b) în România și republica Moldova, distingem mai multe etaje și nuanțe climatice care se datorează în primul rând dispunerii latitudinale și altitudinale, dar sunt cauzate și de influențele climatice exterioare. Clima țărilor noastre este marcată de următoarele influențe climatice
Clima Europei () [Corola-website/Science/310845_a_312174]
-
în funcție de altitudine. a) la nivel european se pot identifica mai multe tipuri de climă mai ales printr-o zonare latitudinală : b) în România și republica Moldova, distingem mai multe etaje și nuanțe climatice care se datorează în primul rând dispunerii latitudinale și altitudinale, dar sunt cauzate și de influențele climatice exterioare. Clima țărilor noastre este marcată de următoarele influențe climatice exterioare:
Clima Europei () [Corola-website/Science/310845_a_312174]
-
pe multitudinea datelor științifice, dar și pe înțelepciunea și adevărul cunoașterii. Concepută ca un instrument de lucru adresat atât cadrelor didactice cât și elevilor, cartea De la macro la microunivers se fundamentează pe un suport științific riguros care punctează longitudinal și latitudinal noțiuni - în accepțiunea cea mai largă a termenului - ce compun obiectul fizicii. La rândul său, dimensiunea axiomatică a lucrării sa materializat în interpretări pragmatice, având ca suport cunoștințe din domeniul fizicii, matematicii, astronomiei, chimiei, biologiei, climatologiei etc. Perspectiva din care
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
doar o parte elemente arabe și arabizate, iar o altă parte este alcătuită din segmente ale comunităților exterioare al căror areal se învecinează cu cel arab. Practic, în jumătatea nordică a Africii, populația este dispusă sub formă de benzi etno-rasiale latitudinale (cu berbero-arabi în nord, apoi populații mixtate semito-negroide și negroide mai spre sud), iar statele arabofone de la periferia spațiului arab (Sudan, Ciad, Mauritania) au teritoriul alungit tot latitudinal, ceea ce determină cuprinderea în interiorul lor a unor porțiuni din mai multe benzi
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
jumătatea nordică a Africii, populația este dispusă sub formă de benzi etno-rasiale latitudinale (cu berbero-arabi în nord, apoi populații mixtate semito-negroide și negroide mai spre sud), iar statele arabofone de la periferia spațiului arab (Sudan, Ciad, Mauritania) au teritoriul alungit tot latitudinal, ceea ce determină cuprinderea în interiorul lor a unor porțiuni din mai multe benzi etno-rasiale succesive. Această realitate teritorială este moștenită prin inerție istorică din epoca colonială, în care actuala frontieră ciadiano-sudaneză marca limita dintre domeniul francez și cel britanic în Africa
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
coasta tunisiană și 120 km. de Sicilia, încadrată geografic continentului european. Arhipelagul maltez este astfel singurul teritoriu din Europa unde subzistă, ca populație autohtonă, o comunitate vorbitoare a unui idiom arab, element ce justifică includerea Maltei în rândul lumii arabofone. Latitudinal, spațiul arabofon se desfășoară în cea mai mare parte în emisfera nordică și este străbătut de Tropicul Racului, ce traversează teritoriile a opt state: Oman, E.A.U., Arabia Saudită, Egipt, Libia, Algeria, Mauritania, Sahara Occidentală. În emisfera sudică se găsesc doar două
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
ale fluxului ecuatorial de vest, ce alternează sezonier cu alizeele, generând un sezon ploios de vară și unul secetos de iarnă. Astfel, ariile extrem meridionale ale Sudanului și Ciadului primesc anual un volum de 1000-1500 mm. precipitații, însă gradientul pluvial latitudinal în aceste regiuni este unul foarte mare: pe teritoriul Sudanului și Ciadului cantitățile anuale scad pe direcția sud-nord cu cca. 100 mm. la fiecare grad de latitudine. 1.2.3. Resursele hidrografice și geopolitica apei Trăsăturile componentelor sistemului hidrografic în
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
alcătuite din pin negru (Pinus nigra), pin de Alep (Pinus halepensis), pin mediteraneean (Pinus pinaster); altitudinile de peste 2500-3000 m. reprezintă nișa etajului superior compus din elemente floristice subalpine și alpine cu specii de Juniperus și Tetraclinis. Solurile respectă legitățile dispunerii latitudinale și altitudinale. Zonele forestiere mai înalte sunt domeniul luvisolurilor albice, rendzinelor și podzolurilor. În regiunile litorale atlantice și est-mediteraneene, procesele pedogenetice de argilizare in situ au dat naștere cambisolurilor, iar procesele de eluviere argiloiluvială au creat luvisolurile, cele mai productive
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
ș.a.); d) în final, sistemele se pot coordona prin forțe proprii, decizând, organizând și asigurând dezvoltarea propriei structuri. Această funcție de coordonare este cea mai cuprinzătoare, presupune o bună integrare în rețeaua de unități sistemice și asigură o funcționare durabilă: zonalitatea latitudinală și altitudinală a asociațiilor vegetale și animale, marile structuri politico-economice etc., sunt expresii ale coordonării și dezvoltării de tip sistemic. 2.2.1.Autoreglarea, bază a funcționalității sistemice Desfășurarea tuturor funcțiilor menționate cât mai aproape de parametrii optimi specifici fiecărei componente
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
și o capacitate din ce în ce mai mare de a impune transformări importante, nu numai elementelor vii ci și sistemului abiotic. În același nivel de organizare dar subordonate geosistemului există ca prime forme de diferențiere -, domeniile sau zonele. Existența lor se datorează repartiției latitudinale diferențiate a energiei solare, în condițiile generate de forma planetei, de înclinarea axei sale și de mișcările specifice pe care le execută. Funcționalitatea domeniilor este dirijată de legile zonalității latitudinale și altitudinale iar omogenitatea lor internă este de natură climatică
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
de diferențiere -, domeniile sau zonele. Existența lor se datorează repartiției latitudinale diferențiate a energiei solare, în condițiile generate de forma planetei, de înclinarea axei sale și de mișcările specifice pe care le execută. Funcționalitatea domeniilor este dirijată de legile zonalității latitudinale și altitudinale iar omogenitatea lor internă este de natură climatică, rezultată din cantitățile specifice de energie solară primite în ținuturi polare, temperate, tropicale etc. Pozițional, limitele domeniilor nu sunt rigide, deplasându-se conform variabilității climatice sezoniere. Împreună cu distribuția diferențiată a
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
mondială. Utilizarea uneori nerațională a afectat puternic anumite sectoare, ajungându-se astfel la situații temporare de deșertificare (spre exemplu suprafețe vaste din Asia Centrală). d) În ținuturile cu climat temperat desfășurarea în altitudine a reliefului diversifică și mai mult efectele zonalității latitudinale și ale poziției față de centrul masei continentale. Astfel se diferențiază aria montană înaltă, cu temperaturi mai reduse, cu predominarea precipitațiilor solide și cu vegetație forestieră, dominată de conifere și păduri de amestec. La limita superioară, datorită asprimii climatului, pădurea este
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
unele perioade, acumularea în sol a unui exces de substanțe chimice, provenite din îngrășăminte și pesticide. Diferențieri importante de natură climatică, hidrologică, pedologică și de valorificare social-economică, între cele două regiuni, rezultă din poziția lor geografică. Preeria nord-americană, cu desfășurare latitudinală, are un climat din ce în ce mai aspru spre nord. Aceasta modifică și structura culturilor, regiunea intrând concomitent în complementaritate social-economică cu treptele lanțului alăturat al Munților Stîncoși. Stepele ponto-caspice prezintă condiții climatice din ce în ce mai continentale spre est. Racordul lor social-economic se face cu
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
opt piese. Acestea se caracterizează prin detașarea clară a întregului craniu de peretele vasului. Totuși, și în acest caz, reprezentarea plastică este schematică, capul fiind redat sub forma unei mase de lut triunghiulare, în secțiune longitudinală și trapezoidale, în secțiune latitudinală. Coarnele se detașează de o parte și de alta a capului, fiind curbate în unele cazuri în sus, în altele urmând o direcție oarecum paralelă cu botul animalului. Una dintre aceste piese are ochii redați prin două ușoare alveolări de
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
spus că din vina mea ... fără să încerc a culpabiliza pe altcineva ... și ... mă întreabă ce subiecte am pe bilet... Le țin minte și acum, după tensiunea în care m-a ținut: I. Tipurile de înmulțire la plante; II. Zonalitatea latitudinală și altitudinală a vegetației în România. "Le știi sau nu le știi? ... ca să nu pierdem timpul". "Le știu, domnule profesor". În timp ce se uita la mine neîncrezător ... eu am și început. Pe măsură ce vorbeam cu detalii, cu exemple, el devenea tot mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
Creșterea plantelor din tundră este foarte înceată (lichenul renului - Cladonia rangiferina, C.gracilis, C.alpestris crește, de exemplu, cca.1-5mm/an, iar salcia polară - Salix arctica adaugă doar 2-3 frunze pe an). În funcție de gradul de umiditate a solului și pozitia latitudinală, în Eurasia, de la sud spre nord, se succed mai multe subtipuri de tundră: Tundra cu arbuști și subarbuști (silvotundra) preferă solurile umede și impermeabile din apropierea râurilor și lacurilor, la nord de pădurea de conifere. Dintre arbuști: mesteceni pitici (Betula nana
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]