76 matches
-
la data de 26 martie, împreună cu soția sa Maxima, se poate citi : “Crește, Doamne, și apără turma cea credincioasă a Bisericii Tale din Singidunum și de prin toate văile Dunării (sb.n.). Cu ochii minții văd, Doamne, cum în această lature de pământ se ridică un popor nou care in lingua romana clamat nomen Tuum sanctum per bazilicas (cheamă numele Tău cel Sfânt prin biserici)” . După cum lesne se poate observa, martiriul Sfântului Montanus reflectă o situație etnică și confesională în zona
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
înconjurată de promontorii urieșilor Carpați, ale căror creștete și coaste sunt acoperite cu codri primitori, ce adăpostesc încă urși și lupi. Cea mai mare parte de a noastră luare aminte însă va avea monumentul istoric, ce se află la o lature a drumului principal, ce duce la Transilvania și arată pe fiecare din cele patru laturi o inscripție românească, cu slove vechi chirilice, care însă în cele mai multe locuri nu se mai poate descifra” <footnote Ibidem, p. 21-22. footnote>. Cea mai documentată
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
părea bizară, însă Kesarion Breb își exprimă de mai multe ori admirația față de acest CR, pe care naratorul îl așază chiar în opoziție cu câmpul oamenilor (BROTÓS, v. infra, 3.2.1.): "Deasupra, în crengi, huruiau hulubi sălbatici. Într-o lature, în unghiul unui zid, o haită își lingea și-și alăpta cei nouă căței. Și arborele și hulubii și acea mamă cu puii ei erau în sama lui Dumnezeu. Nu cugetau, nu se zbuciumau, nu se împotriveau și nu plănuiau
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
1821; ed. Sibiu, [1860]; Reporta din vis, DML, IV, 11-109. Repere bibliografice: Chendi, Scrieri, I, 16-23, 354-357, 489-490, II, 120-124; Densusianu, Opere, IV, 363-367; Iorga, Ist. lit. XVIII, II, 265, 380-383, 386; Popovici, Studii, I, 447-453, 488-489; Dan Simonescu, O lature necunoscută din activitatea lui Vasile Aaron, București, 1940; Călinescu, Ist.lit. (1941), 76-79; Ist.lit., II, 88-93; Ivașcu, Ist.lit., I, 291, 299, 301, 330-332, passim; Piru, Ist. lit., II, 126-134; Const. A. Stoide, Legăturile culturale dintre Moldova și Transilvania, RITL, 1970, 1
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285139_a_286468]
-
se tunde scurt sau se rade chiar cu briciul. Câteodată are părul o coloare blondă, ba chiar și roșie. Lângă urechi nu se tunde părul capului, ci se lasă niște cosițe lungi, care Întotdeauna se Încrețesc și se cheamă «peisă, lature sau margin» sau «perciuni». Perciunii sunt atunci de lungimea prescrisă, dacă se ajung capetele lor sub barbă. Barba și mustățile nu se rad nici tund, ci se poartă În lungimea naturală” <endnote id="(126, pp. 7-8)"/>. În colindele populare românești
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
încăpătoare. Căpitanul locuia la Iași. Venea destul de des pe la București și în contact cu el începeam să cunoaștem tot mai bine Legiunea. Simțeam lipsa de a cunoaște vederile politice ale Mișcării. El însă nu se ocupa aproape deloc cu această lature în discuțiile dintre noi: Ce punea mereu înainte, era laturea educativă a sufletului legionar. În recrutarea de oameni noi aveam nevoie și de așa zisa parte exterioară a Mișcării. Lămuriri în acest sens nu puteam avea nici de la camarazii noștri
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
și în contact cu el începeam să cunoaștem tot mai bine Legiunea. Simțeam lipsa de a cunoaște vederile politice ale Mișcării. El însă nu se ocupa aproape deloc cu această lature în discuțiile dintre noi: Ce punea mereu înainte, era laturea educativă a sufletului legionar. În recrutarea de oameni noi aveam nevoie și de așa zisa parte exterioară a Mișcării. Lămuriri în acest sens nu puteam avea nici de la camarazii noștri. Andrei Ionescu, conducătorul nostru de la București, se ocupa puțin nu
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Grigorii Ioan Calimah în zapisul de la 25 oct. 1761 (7270): „De vreme ce acum, la ziua Sfântului Dumitru, pentru iarmaroc ce se feace aicea, în satul Frumoasei (Movila Sarandei), s-au socotit și s-au mutat să se facă la Ciric, de laturea târgului, pe moșiia mănăstirii Sfântului Ioan (Zlataust).” Privesc colinele din față, deasupra cărora dăinuie biserica Aroneanului... Când m-am oprit să-mi trag sufletul, am auzit vocea Spiritului domnesc: - Ai ajuns repede, dragule. Eu tocmai încercam să găsesc locul unde
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
lor nouă buchile rusești. Înțeleg că înainte de revoluție n-au avut literatură scrisă. Pe această înălțime care domină orașul, se mai pot vedea ziduri ruinate, rămășițe ale palatului regelui de odinioară al Abhaziei, Bagrat IV. Cei mai răspândiți arbori în laturea străzilor sunt oleandrii, rămuroși, bogat înfloriți alb, roz și roș. 5 noemvrie 1955 [CUVÂNT LA SĂRBĂTORIREA A 75 DE ANI]* Mulțămesc din toată inima pentru laudele ce mă covârșesc și dragostea ce mă împresoară. În euforia mea sîmt totuși că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
fântânele și orice tencuială căzuse de pe ele, încît părea o bucată din ruina unei cetățui. Obloanele erau mult mai largi decât ferestrele cele înguste, și la un cerdac ținut în aer de stâlpi de zid în patru muchi duceau dint-o lature niște scări nalte, care ajungeau la jumătatea întregei înălțimi a casei. Nici un copaci, nici un acaret pe lângă casă; ograda cea mare cu iarba ei uscată se-ntindea gălbuie în lună și numai o fântână își mișca gemând cumpăna ei în vânt
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
colori în cutii mari sau unse pe țeste de scoici marine. Mă trântii pe-un scaun, aruncând o ochire numai indiferentă pe toate aceste obiecte ce-ntr-al [t]fel de dispozițiune mi-ar fi părut poate stranii. De-o lature - a pănurei negre spânzura un canaf alb de-un șnur asemene alb... {EminescuOpVII 200} Ioan apropie un scaun de-al meu și [s -*] așeză astfel încît pieptul îi venea drept în umărul meu cel drept, apoi, încungiurînd c-un braț
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
10 ianuarie, întăile elemente ușoare și mișcătoare ca și negura au luat contact cu fruntea oștirii lui Soliman-Beg. Era ceea ce s-ar chema astăzi o diversiune: adică buciume, tobe, strigări de război și săgeți, în lunca de dincolo de mlaștină, în laturea drumului pe care se afla intrată oastea. Acest atac de spaimă, călăuzit de oameni dibaci și cunoscători ai locului, a făptuit tocmai ceea ce trebuia să se întâmple. La strigătele de război, beii au răspuns numaidecât înturnând bulucurile într-o lature
Istorie pe meleaguri vasluiene by Gheorghe Ulica () [Corola-publishinghouse/Science/1250_a_2316]
-
laturea drumului pe care se afla intrată oastea. Acest atac de spaimă, călăuzit de oameni dibaci și cunoscători ai locului, a făptuit tocmai ceea ce trebuia să se întâmple. La strigătele de război, beii au răspuns numaidecât înturnând bulucurile într-o lature, năpădând peste mlaștină. A sunat poruncă să se spargă lunca. Văzându-se astfel dușmanul căutat, urma neapărat ca fruntea și coada să se răsfrângă în această direcție, ca să împresoare, să covârșească și să stropească. Dar o mișcare de oști se
Istorie pe meleaguri vasluiene by Gheorghe Ulica () [Corola-publishinghouse/Science/1250_a_2316]
-
se poate pierde semnificația veche a termenului), extindere abuzivă a porțiunii sudice la întreaga jumătate estică a Moldovei: "Dar lăsând Valahia de o parte, ce se numește astăzi Basarabia? Trăgând o linie de la Hotin, din Nistru până-n Prut, avem o lature; de la amândouă capetele ei tragem câte o linie până la Marea Neagră, una de-a lungul Nistrului, cealaltă de-a lungul Prutului; iar capetele acestor două linii le încheiem cu o a patra linie formată prin țărmurii Mării Negre. Acest cuadrilater cam neregulat
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
e numai o fâșie spre sud, hotărâtă și mică, așa cum ne-o arată Cantemir în Descriptio Moldaviae. / Iată deci marginile reale ale Basarabiei reale: trage linie curmezișă de lângă Nistru de la Bender până în vârful lacului Ialpug la Bolgrad și ai o lature, apoi ia-o de la Bolgrad până în Reni, ai a doua lature, de la Reni pe Dunăre în sus până la Chilia, a treia lature; apoi în sus pe Nistru de la Cetatea Albă până la Bender, a cincea lature. Numai pământul coprins între aceste
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
o arată Cantemir în Descriptio Moldaviae. / Iată deci marginile reale ale Basarabiei reale: trage linie curmezișă de lângă Nistru de la Bender până în vârful lacului Ialpug la Bolgrad și ai o lature, apoi ia-o de la Bolgrad până în Reni, ai a doua lature, de la Reni pe Dunăre în sus până la Chilia, a treia lature; apoi în sus pe Nistru de la Cetatea Albă până la Bender, a cincea lature. Numai pământul coprins între aceste cinci linii s-a numit cu drept cuvânt Basarabie; tot ce
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
Basarabiei reale: trage linie curmezișă de lângă Nistru de la Bender până în vârful lacului Ialpug la Bolgrad și ai o lature, apoi ia-o de la Bolgrad până în Reni, ai a doua lature, de la Reni pe Dunăre în sus până la Chilia, a treia lature; apoi în sus pe Nistru de la Cetatea Albă până la Bender, a cincea lature. Numai pământul coprins între aceste cinci linii s-a numit cu drept cuvânt Basarabie; tot ce-i deasupra e Moldovă curată, războtezată de la 1812 încoace."109 Mai
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
la Bolgrad și ai o lature, apoi ia-o de la Bolgrad până în Reni, ai a doua lature, de la Reni pe Dunăre în sus până la Chilia, a treia lature; apoi în sus pe Nistru de la Cetatea Albă până la Bender, a cincea lature. Numai pământul coprins între aceste cinci linii s-a numit cu drept cuvânt Basarabie; tot ce-i deasupra e Moldovă curată, războtezată de la 1812 încoace."109 Mai mult de atât, rușii pretindeau că au găsit în toată Basarabia, augmentată abuziv
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
locuitorii dinlăuntrul Dalmației vorbeau în adevăr slavonește după Guilelm de Tyrus (1188), însă nu locuitorii din orașele de pe țărmuri. Existau vlahi înainte de toate în Thessalia, care se numea Marea Vlahie, µe???? ß? a?? a o Mică Vlahie era de cealaltă lature a Pindului, o Vlahie Neagră în Moldova; apoi erau vlahi în Rodope, în Dobrogea, lângă Anchialis și Bizye. Ansbert, autorul plin [de] cunoștințe a istoriei cruciatei împăratului Frederic I, cunoaște în apropiere de Thessalonika o țară roditoare pe care-o
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
mai competent în asemenea materie, v-ați putea crea ușor ocaziunea de-a afla pe cale privată dacă acest tânăr merită încurajarea d-voastre. O serată a Junimei de es. ar putea deveni și mai delicioasă cu concursul său. Cât despre laturea materială - cea spinoasă atât a întregului lucru cât și a acestei scrisori - ea-și are două părți cam binișor deosebite, în privirea cărora nu mă tem ca protecțiunea d-voastre nu i-ar putea fi întrucîtva de folos. Aceste două
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
isteciunea superioară și cu dibăcia politică a statului bizantin, au făcut ca din sufletul omenesc, de-o compunere dualistă, să răsară și să iasă la suprafață între români și bulgari, ce trăiau într-o stare mai primitivă, tocmai partea întunecoasă, laturea umbrei cu elementele ei distrugătoare și lacome, pentru că făclia patimelor e pururea mai aprinzăcioasă decât aceea a rațiunii treze și a științei și pentru că scoaterea la iveală a elementului egoistic dintr-un popor nu-i numai mai ademenitoare, ci se
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
ridică în sus la individualitate într-un mod frapant cu toată artea și cu toată silința. " Tieck, III, p. 30. {EminescuOpXIV 241} Schroeder, că ar fi fost în stare de-a obținea și caracterelor vieței ordinare, sferei burgeze o (parte) lature ideală și că a format din figuri de felul acesta un ce cu mult mai nobil decum ar fi născut în fantazia poetului sau a cititorului. După toate relațiunile, tot așa se bazează esențialminte și aparițiunea lui Eckhof, care-a
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
proprie a artistului cu toate consecințele ei. El trebuie să ia asupră-și toate consecințele legei aceștia căreia e supus, de-a influința adică unicamente asupra prezentului și în prezent. Lucrul principal e d-a aduce la cunoștința de sine laturea pozitivă și negativă ale acestui fenomen. Pentru bara, care-l (esilează) leagă pe actor numai de prezent și-i răpește perspectiva {EminescuOpXIV 245} unei vieți durabile în opera sa, îi e dat, între toate artele, să poată concentra și esperia
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
și în artea noastră oarecari condițiuni naturale a individualităței cari par neapărate pentru ca să producă cineva efecte mari; ba cari pun piedici mari la dezvoltarea talentului, chiar daca ar esista o capactitate mare de-a forma (Gestaltungsfaehigkeit). Asta este cum am zice laturea naturală a fiecărei arte, care diferește tot atât pre cât sunt de diferite ființa și mijloacele carile-i trebuiesc spre esecuțiune fiecărei arte în parte, lucru care trebuie să-l considerăm ca cu totul neatîrnător de talentul specific al individului
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
în care natura umană ni s-ar fi format (cum am zice) așa să zic cu desăvârșire ni se pare o piedică neînvinsă la o arte care are de-a formula de material acestei de arte constituțiunea omului însăși, această lature naturală (Naturseite) a spiritului. Un eminent talent reprezintativ poate în unele cazuri să învingă până la oarecare grad o astfel de lipsă, presupunând însă că talentul își îndreaptă dota sa spirituală spre un teren în care abnormitatea corpului să nu contrazică
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]