554 matches
-
și eram convins că e martorul" (ninge încet printre mîinile mele două). Termenii de referință sînt invizibilul, orbirea, rană, somnul, vinovăția, încarcați cu o sarcină transcendență. Rațiunea lucida se retrage în favoarea uneia magice. Severității formelor li se substituie o priveliște laxa, polimorfa și tînguitoare, stării de veghe îi ia locul somnia, agent al discursului pythiatic: "cosind răni pe fata nevăzuta a lucrurilor/ vînat de cuvinte triste/ el cu dărîmăturile lui cu evadări/ vesele orbiri// surîsul lui/ o rană între ochi și
Retragere si expansiune by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17761_a_19086]
-
concepte precum acela de discurs, formațiune discursivă, enunț sau arhivă. Mulți critici ai lui Foucault sînt mai degrabă sceptici față de felul în care asemenea concepte izbutesc să lămurească gravele dileme enunțate de autor în Introducerea sa. Definite, într-adevăr, foarte lax și cu o constantă circularitate, conceptele de enunț sau formațiune discursivă au făcut totuși carieră. Ciudat e că, dincolo de labilitatea lor teoretică, i-au permis autorului, după părerea mea, o solidă descriere a regulilor de constituire a unei paradigme disciplinare
Un fondator al poststructuralismului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17272_a_18597]
-
tale/ când ți-au băgat mâna între picioare/ și ți-au scos inimile și mustind de sânge/ ți-ai vomitat și sufletul din tine/ târându-te prin bălțile roșii." Și așa mai departe. Fugă de idei, sentimentalism, melodramă, o gramatică laxă - acestea sunt cele mai evidente caracteristici ale textelor. Li se adaugă o revărsare de cuvinte licențioase și expresii argotice, folosite însă nu provocator și viril, ca în proza lui Henry Miller, de exemplu, ci tot dintr-un fel de dezmăț
Poezie cu unică folosință by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17328_a_18653]
-
paradoxal, în... montarea pozei cu pricina, în stilul psihologic urmărit ca efect, totuși, estetic (căci, în pofida tentativei lui Barthes de-a exclude jurnalul din planul literarului, acesta poate fi socotit literatura, prin chiar prisma criteriilor așa-zisei incompatibilități: permutabilitatea, structura laxa, supresibilă a discursului, exprimarea inesentialitătii lumii, neputința demonstrării necesității discursului, amestecul de discurs veridic cu cel fictiv, intertextualitatea etc.). evident, în cazul de față antinarcisismul și sinceritatea comunica. Ele concura la figură cinica pe care ține a o acredita asupră
Un postcioranian by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17964_a_19289]
-
tradiții, și-i forțează ușile în așteptarea unui prestigiu. Orgoliul e lăuntric, vanitatea e exterioară; primul crește din spirit, din idee, a doua se înfiripa din relațiile ostile, ucigașe dintre oameni. Spre deosebire de orgoliu, vanitatea înflorește în zonele cu grila socială laxa: acolo unde te poti strecura printre găurile ierarhiei, unde parvenitismul e un substitut pentru meritocrație. Orgoliul e heraldic; vanitatea nu; primul e aristocratic, a doua - populară, chiar plebee. Ambele se găsesc în relații proprii cu istoricitatea: orgoliul pornește din interiorizarea
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17457_a_18782]
-
mereu singur./ Trec pe străzi cu o sabie deasupra/ capului nimeni nu observă/ doar tu inima: ușa prin care plec și mă-ntorc/ în fiecare seară" (Elegie). În acest climat de supraromantism (pandant al suprarealismului), eul își pierde consistentă, devine lax. Narcis nu se mai privește fix în oglinzi, ci deambulează fantomatic prin luciul lor, trupul său însuși se multiplică în senzația de mortificare: "Încă te știe gură mea sărutînd lame subțiri/ încă te știu mîinile plînsul fără motiv/ vai mie
Un supraromantism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17549_a_18874]
-
-ului. “Astăzi (n.r., joi) începe recensământul populației, teoretic primul recensământ care se desfășoară conform normelor UE. În fapt, vorbim de un regulament, nr. 763/2008 al Parlamentului European și al Consiliului European din 9 iulie 2008. Acest regulament este destul de lax. Nu numai că nu impune modul cum să fie formulate chestionarele, dar în nici un caz nu face o confuzie între datele personale individuale și datelele de interes statistic. Este evident pentru oricine că recensământul are un caracter statistic care trebuie
PSD îndeamnă populaţia să nu dezvăluie CNP-ul la recensământ () [Corola-journal/Journalistic/24880_a_26205]
-
bine zis, escortează un fir director a cărui natură e mai puțin accidentală. Greu de descris, nu și de aproximat, această natură pune „în vedetă” instituțiile vieții literare. Cafeneaua, cenaclul, redacția, editura, librăria, conferința și celelalte. Sintagma e îndeajuns de laxă cât să acopere o întreagă pletoră. Din acest punct de vedere, memoriile lui Vlaicu Bârna sunt mai apropiate de o cercetare ca Apariția scriitorului în cultura română (1976) a lui Leon Volovici decât de, să spunem, hagiografica Bohemă de altădată
Când anecdota nu primează by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2520_a_3845]
-
esențialiste și teorii constitutive. Prima categorie pornește de la premisa că există o calitate intrinsecă a textelor - așa-numita "literaturitate", adevărată Fata Morgana a structuralismului - în virtutea căreia un text este poezie, iar altul reclamă publicitară. A doua categorie oferă criterii mai laxe, asociate condițiilor de producere și receptare a textului, mai curînd decît textului în sine. Oarecum în termenii acestei distincții, Lansdown susține că autonomia literaturii nu trebuie înțeleasă în mod esențialist, prin urmare nu se referă la existența unor elemente "pur
Autonomia literaturii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/15991_a_17316]
-
originalitatea acestei introduceri în istoria filosofiei românești. E, mai curînd, un eseu prea îndatorat antecesorilor despre filosofia românească în veacul pe care, tocmai, l-am depășit. Postfața d-lui Ion Ianoși, densă, cam lasă să se înțeleagă această caracteristică prea laxă a lucrării. Costică Brădățan, O introducere la istoria filosofiei românești în secolul XX. Postfață de Ion Ianoși. Editura Fundației Culturale Române, 2000.
Între originalitate și citare by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16000_a_17325]
-
Cantonale d'Art de Lausanne, Ecole Supérieure des Beaux Arts - Genève, London International Film School. Odată consumată febra celor trei zile de decembrie, minusurile se estompează fie că sînt de fond - oferta relativ modestă la toate categoriile de film, criteriile laxe de selecție, fie că aparțin hazardului - promisiuni neonorate - titluri pe 35 mm nefinalizate, neglijențe manageriale - absența genericelor atît în retrospectivele invitaților, cît și în cea a filmului documentar UNATC. Se impun, în schimb, cîștigurile: la inițiativa catedrei Comunicare Audiovizuală condusă
Restanța "CineMAiubit" by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15613_a_16938]
-
personajul care le emite, așa savant cum este el, vorbește în același timp ca un băiat de cartier, cu "io" și "tipesă", în timp ce comentează în stil propriu informații de manual de zoologie. Să fie vorba despre un acord stilistic cam lax sau de o semnificație voită? Greu de spus. Greu de spus și de ce apartamentul cu celulă fotoelectrică coexistă cu rudimentarul pager. Și neconcordanțe s-ar mai putea găsi. Autorul n-are rigoarea matematică a creatorilor de literatură SF. El dezvoltă
Din bube, mucegaiuri și noroi by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15641_a_16966]
-
iritant, minime explicații cu privire la contextul și la epoca realizării interviurilor, precum și asupra motivațiilor autorului (presupun că ele există într-un volum I la fel de slab difuzat ca și cel de față). Titlul mi se pare de asemeni nemeritat de prost ales, lax și impersonal, din specia hibridă a caligrafiei pe bonul de casă și a limbii de lemn. Chiar și într-o haină atât de proletară, volumul lui B.M. Mandache funcționează ca un veritabil buletin de filosofie care aduce la zi cunoștințele
Împliniri majore by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15690_a_17015]
-
lui Huntington, care împarte Europa după religie (la noi trecînd granița dintre catolicism, protestantism și ortodoxie), preconizează că, în viitor, sursa fundamentală de conflict va fi mai curînd culturală decît economică sau ideologică. Dar și acel politolog opera cu criterii laxe devreme ce plasarea civilizației la est de falia slav-ortodoxă în loc de ortodoxă pur și simplu, e, incontestabil, o încercare de a explica (legitima) de ce Grecia ortodoxă e membră a NATO, în timp ce în falia ortodoxă includea nonslavi ca români, georgieni, albanezi, lăsînd
O zonă geografică inflamabilă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16375_a_17700]
-
de redus la compartimente care să nu comunice între ele. De la Baudelaire și pînă la suprarealiști circulă "flogisticul" aceleiași arderi, într-o ștafetă a recuperărilor prin afinități. Cu Marcel Raymond, critica franceză se "deschide", abandonînd cronologia exactă în favoarea asocierilor mai laxe și mai firești, ca și cum o istorie a poeziei ar putea fi, de fapt, "o evocare pasionată a acelui lung poem pe care - spunea Shelley - îl scriu poeții de la începutul lumii." Despre geometrie în sensul cel mai propriu scrie Mircea Martin
Critica în arabesc by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11859_a_13184]
-
meditația asupra menirii literaturii a scriitorului ajuns la o vârstă când privirea evaluativă apare de la sine. Reconstituirea e declanșată sau pornește de la cuvinte și expresii încărcate de semnificație personală, păstrând în corola lor simbolică povești și sentimente. Timpul trecutului e lax, plin de viață și de savoare e populat de personaje pitorești, senzațiile au rămas intense chiar și în amintire, gratuitatea și erosul defineau tatonările tinereții. Prezentul e pragmatic, fără colorit, marcat de mizeria socială și morală a oamenilor debusolați și
Discret, dar te lasă perplex by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11885_a_13210]
-
Z. Ornea Editura Minerva, în structurile ei de acum doi ani, a întemeiat o nouă colecție de ediții critice intitulată chiar "Clasicii români Minerva". Colecția aceasta e mai laxă în compartimentele aparatului critic. Lipsesc variantele, identificarea genezei fiecărei scrieri, tot aparatul critic rezumîndu-se la compartimentul receptarea critică a operei. Prin structură, această colecție, ireproșabilă sub raport filologic, aduce aminte de vestita colecție franceză Pleiade (minus înfățișarea ei grafică). De
Proustianul Anton Holban by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16033_a_17358]
-
de ce autobiografiei i s-au rezervat peste 200 de pagini, în capitole separate în vol. I și în vol. II. Conștientizând imposibilitatea trasării de frontiere între componentele confesiunii autentice, istoricul literar formulează de fiecare dată, într-un mod provocator, supratitluri laxe (amintind de obiceiurile scripturale ale unor englezi din perioada lui Richardson, dar și de mai târziu, procedeu implementat categoric și de G. Călinescu în a sa Istorie literară), urmate de titluri aplicate pe texte / pe opere demonstrative. Iată formulările: Autobiografia
Întortocheate sunt căile... biograficului. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_370]
-
--- Iulian Caragea (cu Biciclistul sălbatic, Editura Tracus Arte, București, 2012) se ține - cu program și înverșunare - cît mai departe de sintaxa laxă a cotidianismului autenticist pe care se bizuie mai toată junimea lirică. Ca să se vadă cît mai bine că el o ia în răspăr, Iulian vorbește cu eliptice, contorsionează topica și se joacă de-a vocabularul învechit ori rafinat culturalicește. Versurile
stolul 2012 de al. cistelecan: Un fel de experimente () [Corola-journal/Journalistic/2794_a_4119]
-
puse și gesturile cântărite atent. Consider facil comentariul asupra selecției întreprinse de autor, în primul rând pentru că numele importante se regăsesc în acest dicționar cu un dozaj echilibrat în privința spațiului acordat fiecăruia, apoi pentru că autorul a operat cu un criteriu lax pentru a cuprinde și periferiile fenomenului cinematografic românesc și pentru că acest dicționar se va îmbunătăți, va deveni mai cuprinzător incluzându-i pe o parte dintre neinclușii de astăzi. În plus, el nu acordă automat un certificat estetic, ci unul de
Cinematografiștii români, o poveste pe litere by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/2737_a_4062]
-
contemporan cu ceva mai timpuriul Basarab (cu „Tugomir Basarab”, cum zice poetul, voievod sud-carpatic de prin 1310-1352), având un pisar din vremea mult mai târzie a lui Alexandru Lăpușneanu (1552-1561; 1564-1568)[38]. „Scornirea” aceasta și altele - legată de folosirea prea laxă a letopisețelor - este blând criticată (mai mult semnalată) de Călinescu[39], deși poetul are două scuze perfect valide: mai întâi, literatul poate modela istoria cum dorește, fiindcă el operează cu imagini artistice (construite prin imaginație) și fiindcă trecutul joacă adesea
Poezia lui Eminescu și Evul Mediu românesc [Corola-blog/BlogPost/92524_a_93816]
-
profanat astăzi, pe fondul abisului cultural spre care ne îndreptăm. Tinerele talente din întreaga lume au nevoie de o certitudine, fie ea și relativă, în evoluția lor, și aceasta vine numai din marile tradiții ale cântului. Le-am dobândit de lax maestra mea, Jolanda Magnoni, la Roma, de la Rodolfo Celletti, la Milano, ca și de la marii artiști alături de care am cântat de atâtea ori pe scenele principalelor teatre de operă ale lumii. Dorința mea, așa cum se știe, e de a transmite
MARIANA NICOLESCO Ambasador Onorific UNESCO [Corola-blog/BlogPost/98066_a_99358]
-
cu greu pot fi considerate procese”. Astfel încât se ajunge într-o situație absurdă: „Ei [inițiatorii legii - n.n.] au condamnat comunismul, apoi consideră sentințele date de acest comunism condamnat de ei ca fiind valabile”. Aferim! ♦ Actul legislativ recent promulgat, fiind foarte lax în interpretări, redactat într-un limbaj ce se îndepărtează de „sunetul justiției”, deschide larg porțile oricăror feluri de abuzuri. Radu Ciuceanu, catalogând legea în discuție „o tâmpenie”, se uimește stupefiat: „S-a făcut o chestie de necrezut. Chiar așa, să
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94213_a_95505]
-
Reguli și excepții Liviu DĂNCEANU Ca orice limbaj, muzica se întemeiază pe o legislație care, paradoxal, se dovedește a fi deopotrivă riguroasă și laxă. Putem spune, fără tăgadă, că arta sunetelor stă sub legi și că muzicianul prescrie reguli, instituind norme de aplicare ale acestora. Însă legile, regulile și normele admit în anumite situații abateri care dezvoltă o întreagă dezbatere între regulă și excepție
Reguli și excepții by Liviu DĂNCEANU () [Corola-journal/Journalistic/83425_a_84750]
-
demonstrarea imposibilității comunicării dintre cele două personaje. Chiar atunci când se întâlneau, ele nu o faceau decât pentru a se ciocni, sau pentru ca una să-i servească drept trambulină celeilalte. Mișcările ușoare, plutite ale Vavei Ștefănescu au avut un desen mai lax, însă, mai puțin bine structurat, decât, de exemplu, în piesa atât de minunată Uitare/L'Oubli. În a treia seară de spectacole am revăzut Eu, în versiune, de Alexandra Pirici, în interpretarea Mădălinei Dan și Crossroads of Illusion, în coregrafia
Ce se mai întâmplă la Centrul Național al Dansului by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/8561_a_9886]