73 matches
-
te face să rostești «există Dumnezeu» și zvârcnirea sufletului care dorește să strige: «Mare ești, Doamne, și minunate sunt lucrurile Tale»” (p. 38) Spirit moral înalt, generos și nobil, dar și corect, drept și onest, autorul nu acceptă compromisul și laxismul religios și moral, fiind profund convins de sublimitatea Ortodoxiei, căci, arată Sfinția Sa, „a căuta adevărul este, de fapt, calea care te duce la Ortodoxie” (p. 307), iar „drumul spre Rai este doar unul singur - Iisus Hristos Domnul” (p. 317). Între
RECENZIE: PĂRINTELE GHEORGHE COLȚEA, TOIAGUL ODRĂSLIT. DIALOGURI INEDITE. ZBURÂND PESTE PRĂPĂSTII, EDITURA ANDREIANA, SIBIU, 2015, 556 P., ISBN: 978-606-8602 [Corola-blog/BlogPost/357702_a_359031]
-
En Roumanie, c’est l’anarchie, tout le monde s’en fiche” („În România e haos, pe toți îi doare în cot”). Cel mai tânăr: - Oui, mais c’est aussi plus vivant.” (”Da, dar e și mai multă viață/vitalitate). Laxismul nostru, toxic în instituții și în relații oficiale, poate fi însă benefic la nivel interpersonal, ca un seducător brand de țară. În 2009, însoțeam niște prieteni (o familie de francezi) la Tulcea, așteptând nava rapidă pentru Sfântu Gheorghe. Navă care
Francezul bătrân: „În România e anarhie, pe toți îi doare în cot!” Răspunsul francezului tânăr mi-a mers la inimă () [Corola-blog/BlogPost/338657_a_339986]
-
a „duhului” iar nu doar a vârstei, sunt chemați să reevalueze atitudinea apologetic-mărturisitoare și misionară în aceste vremuri de acțiuni prigonitoare, concertate împotriva Bisericii într-un număr mare și variat dintre care amintim câteva cum ar fi: desacralizarea, secularizarea și laxismul religios, arghirofilia și hedonismul precum și iconoclasmul post-modern, cu care ne confruntăm în aceste zile!... Toate acestea duc la înmulțirea păcatului și a patimii, care ajung să fie considerate drept „firești” și „normale” ori ele, de fapt, ne secătuiesc și ne
DESPRE MISIUNEA TÂNĂRULUI ÎN SOCIETATEA CONTEMPORANĂ ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 896 din 14 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342175_a_343504]
-
crede și de a fi. Într-o astfel de teologie puterea de convingere a cuvântului se fundamentează pe forța de viață a credinței și făptuirii întru Adevăr. În societatea contemporană influențată de domnia relativismelor generalizate, de o mentalitate bazată pe laxism, tendințe echivoce și confuzii, asumarea dimensiunii mărturisitoare a teologiei Sfântului Vasile cel Mare este o șansă de întărire a convingerilor trăite pe calea credinței Bisericiii. Exigențele mărturisirii presupun tărie de caracter, cxonsecvență, luciditate și forța de exprimare a cuvântului Adevărului
DESPRE REALISMUL TEOLOGIEI ŞI SLUJIRII SFÂNTULUI VASILE CEL MARE – EXPRESIE A STĂRUINŢEI ÎN TREZVIE ŞI ÎN MĂRTURISIREA ADEVĂRULUI BISERICII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 29 din 29 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342476_a_343805]
-
crede și de a fi. Într-o astfel de teologie puterea de convingere a cuvântului se fundamentează pe forța de viață a credinței și făptuirii întru Adevăr. În societatea contemporană influențată de domnia relativismelor generalizate, de o mentalitate bazată pe laxism, tendințe echivoce și confuzii, asumarea dimensiunii mărturisitoare a teologiei Sfântului Vasile cel Mare este o șansă de întărire a convingerilor trăite pe calea credinței Bisericiii. Exigențele mărturisirii presupun tărie de caracter, cxonsecvență, luciditate și forța de exprimare a cuvântului Adevărului
DESPRE RELAŢIA DINTRE RAŢIUNE ŞI CREDINŢĂ ÎN TEOLOGIA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE PRECUM ŞI ÎNVĂŢĂTURA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE DESPRE EDUCAŢIA TINERILOR ŞI PASTORAŢIA CREŞTINILOR… de STELIAN GOMBOŞ în [Corola-blog/BlogPost/342590_a_343919]
-
duhului” iar nu doar a vârstei, sunt chemați să reevalueze atitudinea apologetic-mărturisitoare și misionară în aceste vremuri de acțiuni prigonitoare, concertate împotriva Bisericii într-un număr mare și variat dintre care amintim câteva cum ar fi: desacaralizarea, secularizarea, libertinajul și laxismul religios, arghirofilia și hedonismul precum și iconoclasmul post-modern, cu care ne confruntăm în aceste zile!... Toate acestea duc la înmulțirea păcatului și a patimii, care ajung să fie considerate drept „firești” și „normale” ori ele, de fapt, ne secătuiesc și ne
DESPRE TINERII DE ASTĂZI, AFLAŢI ÎNTRE LIBERTATE ŞI LIBERTINAJ, PRECUM ŞI DESPRE PRIMENIREA LOR ÎN IISUS HRISTOS, PRIN BISERICĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1966 din 19 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/379049_a_380378]
-
a „duhului” iar nu doar a vârstei, sunt chemați să reevalueze atitudinea apologetic-mărurisitoare și misionară în aceste vremuri de acțiuni prigonitoare, concertate împotriva Bisericii într-un număr mare și variat dintre care amintim câteva cum ar fi: desacaralizarea, secularizarea și laxismul religios, arghirofilia și hedonismul precum și iconoclasmul post-modern, cu care ne confruntăm în aceste zile!... Toate acestea duc la înmulțirea păcatului și a patimii, care ajung să fie considerate drept „firești” și „normale” ori ele, de fapt, ne secătuiesc și ne
DESPRE PARTICIPAREA TINERILOR CRESTINI IN U.E.... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371248_a_372577]
-
a „duhului” iar nu doar a vârstei, sunt chemați să reevalueze atitudinea apologetic-mărurisitoare și misionară în aceste vremuri de acțiuni prigonitoare, concertate împotriva Bisericii într-un număr mare și variat dintre care amintim câteva cum ar fi: desacralizarea, secularizarea și laxismul religios, arghirofilia și hedonismul precum și iconoclasmul post-modern, cu care ne confruntăm în aceste zile!... Toate acestea duc la înmulțirea păcatului și a patimii, care ajung să fie considerate drept „firești” și „normale” ori ele, de fapt, ne secătuiesc și ne
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE BISERICA ORTODOXĂ ŞI SOCIETATEA ROMÂNEASCĂ ACTUALĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/372274_a_373603]
-
a „duhului” iar nu doar a vârstei, sunt chemați să reevalueze atitudinea apologetic-mărturisitoare și misionară în aceste vremuri de acțiuni prigonitoare, concertate împotriva Bisericii într-un număr mare și variat dintre care amintim câteva cum ar fi: desacaralizarea, secularizarea și laxismul religios, arghirofilia și hedonismul precum și iconoclasmul post-modern, cu care ne confruntăm în aceste zile!... Toate acestea duc la înmulțirea păcatului și a patimii, care ajung să fie considerate drept „firești” și „normale” ori ele, de fapt, ne secătuiesc și ne
DESPRE OMILIA A XXII-A CĂTRE TINERI SAU AUTORITATEA SFÂNTULUI IERARH VASILE CEL MARE ÎN RECOMANDĂRILE FĂCUTE CELOR TINERI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1056 din 21 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347276_a_348605]
-
a „duhului” iar nu doar a vârstei, sunt chemați să reevalueze atitudinea apologetic-mărurisitoare și misionară în aceste vremuri de acțiuni prigonitoare, concertate împotriva Bisericii într-un număr mare și variat dintre care amintim câteva cum ar fi: desacaralizarea, secularizarea și laxismul religios, arghirofilia și hedonismul precum și iconoclasmul post-modern, cu care ne confruntăm în aceste zile!... Toate acestea duc la înmulțirea păcatului și a patimii, care ajung să fie considerate drept „firești” și „normale” ori ele, de fapt, ne secătuiesc și ne
DESPRE FOLOSUL, PARTICIPAREA ŞI IMPACTUL TINERILOR CREŞTINI ROMÂNI ORTODOCŞI ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 20 din 20 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344964_a_346293]
-
tipic apuseană - și adoptată de teologii ortodocși din diasporă, insistă pe Euharistie fără asceză, minimalizând importanța pregătirii ascetice, a Spovedaniei și a postului, și bagatelizând anafura, duce la banalizare și formalism, la margism euharistic, al căror exces se manifestă în laxism ascetic și insolență față de sacralitatea Euharistiei. Aici împărtășirea e detașată inacceptabil de efortul ascetic și filocalic, de post și rugăciune. Cele două excese simetrice ale Împărtășirii rare și dese, individuale și colective, se alimentează, justifică și susțin reciproc, și ambele
RECENZIE: „ÎMPĂRTĂŞIREA CONTINUĂ CU SFINTELE TAINE”- DOSARUL UNEI CONTROVERSE, MĂRTURIILE TRADIŢIEI. STUDIU INTRODUCTIV ŞI TRADUCERE DE DIAC. IOAN I. ICĂ JR., EDITURA DEISIS, SIBIU 2006, 532 PAGINI. d [Corola-blog/BlogPost/372268_a_373597]
-
politică lor expansionist... nu a Întîmpinat nici o rezistent... real... din partea comunit...ții internaționale. Statele Unite și Marea Britanie au sacrificat deliberat teritoriile anexate pe altarul Alianței, convinși - pe nedrept - c... gradul de implicare a URSS-ului În r...zboi era condiționat de laxismul lor și de indulgenta făt... de loviturile de fort... ale lui Stalin. De fapt, acesta, f...cînd un fel de repetiție pentru ceea ce avea s... fie marele elan sovietic din anii 1944-1948, le-a testat comportamentul și a conchis c
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
unui tratat Despre univers, lucrări ce amintesc două titluri inscripționate pe statuia descoperită în 1551. În plus, el se declară un adversar înverșunat al papei Calist căruia îi reproșează, pe de o parte, modalismul antitrinitar și, pe de altă parte, laxismul etic (Calist ierta, de pildă, păcatele comise după botez și autoriza căsătoriile femeilor provenind din familii nobile și bogate cu bărbați de condiție socială modestă). Coroborând datele furnizate de inscripția de pe statuia romană cu cele ale tradiției - Eusebiu, Ieronim, textele
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
se explică faptul că nici filozofii, dintre păgâni, nici cei care trăiesc în feciorie, dintre eretici, nu s‑au mântuit încă? Oare nu pentru că falsitatea dogmelor lor întunecă, întinează modul lor de viață?” (Com. Mt. ser. 33). Origen reacționează împotriva laxismului dogmatic, destul de prezent, probabil, printre creștinii din interiorul și din afara comunității sale și care favorizează, care atrage după sine delăsarea în plan etic. Cele două elemente, dogma și încarnarea dogmei într‑un mod de viață, sunt indisolubil legate, chiar mai
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
martiri, în momentul în care aceștia încep să distribuie libelli, care ar fi avut puterea să îi declare pe lapsi nevinovați de apostazia lor. Aceeași situație (de data aceasta, ulterior persecuției) apare în sânul Bisericii Romei, dar aici, nu excesul laxismului se află la originea schismei, ci excesul rigorismului. Novațian, conducătorul dizidenților romani, dornic, probabil, să ocupe scaunul episcopal, nu se supune unui episcop (Cornelius) care alesese să se ascundă în timpul persecuțiilor, în loc să se opună în mod deschis. De fapt, cele
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
peste Pirinei, am putut să- l ascult puțin, vorbindu-mi despre preoții francezi și realitățile de aici. Din cele ce-mi spunea, o idee pe care am reținut-o a fost aceea a unei stări generale de delăsare religioasă, de laxism și laicizare în gândirea și viața multor clerici. Poate că este mult mai puternic glasul lumii decât cel al doctrinei și moralei catolice, și dacă este așa, de ce este așa? Sunt întrebări cu care am mers la culcare, acoperite apoi
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
de porunci. Din punct de vedere istoric nu putem accepta opinia negativă pe care evangheliile sinoptice o exprimă față de farisei, pentru că e vorba de afirmații polemice (împărtășite de altfel și de mișcarea de la Qumran care îi acuza de ipocrizie și laxism) tipice dezbaterilor interne din iudaismul timpului. Un exemplu de acest fel este chestiunea repudierii soției de către soț (un act echivalat adesea cu divorțul modern) în Mc 10,2-9, Mt 19,3-8: grupul de la Qumran și Isus aplicau literal prevederea Gen
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
după DVD-uri cu Jacques Brel... Pe scurt, ce vreau să spun: noi ne-am făcut serios lecțiile pentru o cinstită călătorie de turism cultural. Ne-am familiarizat cu istoria Țărilor de Jos, cu amestecul de francofilie, francofobie, germanitate, anglomanie, laxism postmodern ș.a.m.d. Numai că realitatea a sufocat biblioteca. Pur și simplu. Am observat că, seara și dimineața, când ne făceam „raportul de gardă“, nu pritoceam întâi de toate evoluția lui Van Gogh de la realismul plebeiano-rural către Montmartre, floralitatea
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
suburbiile Romei, răvășesc Spania, presează referedumul englez împotriva UE ș.a.m.d. Se visează o Europă socialistă, antiamericană și (deci) filorusă, pradă unor vechi și (demonstrat) falimentare utopii bolșevizante. Egalitarismul ucigaș de valori, relativismul alienant, anticreș tinismul pustiitor de suflete, laxismul disolutiv, fobia la ierarhie, tradiție și meritocrație, iconoclastia distrugătoare de patrimoniu, de specific etno geografic - toate acestea sufocă sulfuros sfera blogurilor. Mare parte din junimea inconștientă, căreia, ca-n Mai-ul parizian din 1968, i s-a urât cu binele
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
atâta Max Weber și „ethosul protestant al muncii“, atâta cult al economiei, prudenței, eficienței și slujirii, atâta simț civic și patos comunitar, atâta educație (sanitară, religioasă, gastronomică, vestimentară, militară, juridică, sexuală, estetică, arhitectonică, financiară...) într-o geografie iremediabil alterată de laxismul ortodoxiei, cu o latinitate paradoxală, deopotrivă slavizată, turcizată și țigănizată, variat colonizată și incandescent parohială, bovarizând catolicizant în contexte istorice invariabil cariate de precaritate, improvizație, fatalism, claustrofilie reacționară, risipitorism inconștient, mimetism caricatural și permisivitate autodisolutivă!?! Ca să evit riscul victimizării nombriliste
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
fără teamă de ridicol și preocupați să găsim scuze, numim în Franța "incivilități", este considerat în Statele Unite drept ceva reprehensibil și, de altfel, sever reprimat". Desigur, dezbaterea nu este doar teoretică: criminalizăm în exces sau, dimpotrivă, suntem de un asemenea laxism încât ar trebui să ne inspirăm din "toleranța zero" pentru a trata delincvența cu oarece șanse de succes? Prima critică ține de o necunoaștere aproape totală a literaturii franceze asupra acestui subiect. Incivilitatea nu servește niciodată la minimalizarea violenței și
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
și ceea ce face violența în școală. Această înțelegere trebuie completată acum de o reflecție asupra cauzelor violenței, care va face obiectul capitolului următor. Capitolul IV Înțelegerea violenței Câte nu se spun despre cauzele violenței? Televiziunea, părinții, femeile singure, mai '68, laxismul politic sau ultraliberalismul, jocurile video, cromozomii răsuciți, supranumerici sau criminali sunt, pe rând acuzați. Ce slăbiciune a gândirii! La un fenomen complex, cauzalitate complexă. Jos cu simplismele! Profețiile despre cauzele violenței în școală sunt fără de număr. Uneori redusă la o
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
capitol despre acești anti-pedagogi à la française și despre efectele distructive pe teren ale discursurilor lor Pentru moment, să ne mulțumim cu a observa coerența extremă și simplitatea grosolană a analizelor. Violența școlară are o cauză, decadența pedagogică legată de laxismul spontaneist al noilor pedagogii, dar și de părinți, acei părinți care au fost copiii lui mai '68 și ai dezmățului său nestăvilit care se împotrivea ascetismului necesar pentru transmiterea cunoștințelor, provocând o "înfrângere a gândirii", cum o numea, într-un
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
urbane, iar CA avea dreptul de a-și stabili propriul impozit, taxe professionelle unique (TPU). Ceea ce era nou și deosebit la această lege era faptul că a încercat să definească mai clar baza geo-demografică a noilor autorități, care contrasta cu "laxismul" legii din 1992.29 CA trebuia să aibă o populație de cel puțin 50000 de locuitori și un oraș de cel puțin 15000 de locuitori. În cazurile în care nu există niciun oraș de acest gen, capitala departamentală (chef-lieu du
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
pe ideologie și nu pe organizare. Sub impactul conservatorismului CDU-CSU, al oportunismului în creștere al DC și al agoniei MRP, echipele internaționale au cedat locul Uniunii Mondiale a Creștin-Democraților, apoi IDC-ului care, regrupînd partide, au dat dovadă de un "laxism" ideologic desăvîrșit. Doar conservatorii rămîn deoparte în ciuda eforturilor CDU celelalte cereri de adeziune fiind acceptate: ale naționaliștilor maltezi, ale CDS din Portugalia și ale dreptei greacă și cipriotă. c) În ciuda pretenției sale de a fi un "partid european", rolul PPE
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]