165 matches
-
Hâncu și Durac, va emite un astfel de act. Cartea domnească îl îndreptățea pe episcopul armean, potrivit obiceiului, să strângă zeciuiala de pe hotarul Episcopiei și, în plus, îl împuternicea să cheme în Moldova armeni din Țara Turcească sau din Țara Leșească, asigurându-le tuturor celor care se vor așeza sub oblăduirea episcopului unele scutiri 13. Conținutul actului citat nu cuprinde vreo urmă de intoleranță, dimpotrivă, vădește interesul domnului pentru încurajarea unei colonizări armenești prin garantarea practicării cultului și prin acordarea unor
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
pagină sarcastică: în trupul domnitorului s-ar fi găsit pietre prețioase. Constantin Cantemir este lăudat pentru că, deși necărturar, știa bine turcește, avea limba dulce, era milostiv și nelacom. Domnia lui a fost tulburată de incursiunile pline de cruzime ale podgheazurilor leșești și de bandele de tâlhari. Când mitropolitul Dosoftei a fost luat de Jan Sobieski în Polonia, un leah a prins-o pe Ruxanda, fiica lui Vasile Lupu, fostă soție a lui Timuș Hmielnițki, și i-a tăiat capul pentru a
LETOPISEŢUL ANONIM ALTARII MOLDOVEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287786_a_289115]
-
întors acasă, dar care, odată întoarsă în București, a reintrat în „codul” locului: „deci au lepădat hainele acelea și au luat rumânești”. Altfel, ținte ale unor proiecte matrimoniale, adesea ambițioase („Bogdan vodă den Moldova cerând de multe ori de la craiul leșesc să-i dea pe Elisafta soru-sa, să-i fie doamnă și nevrând muma featei și fata, pentru că au zis că este grozav și orb de un ochiu...”; „că și el [Bogdan al IV-lea Lăpușneanu] vrea să ia fată de
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
le prilejuiește evocării indirecte în cronici: „pă Radul de la Afumați, carele zic să fie fost ginere lui Neagoe vodă”; „au strâns oști [Constantin Movilă] și cu bani și i-au dat și cumnatu-său Potoțchi hatmanul, fiind om mare în țara Leșească și era ginere Irinii vodă”), înscriindu-se între „personajele” scenelor în care gesturile extreme atingeau colectivități întregi (într-o „istorisire” despre Vlad țepeș, înregistrată de Stoica Ludescu: „Iar câți au fost tineri cu nevestele lor și cu féte mari...”; seimenii
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
alții i-a sugrumat în închisori, și alte chinuri deosebite au pătimit amarnic și și-au aflat sfârșitul. Boierii deci, dacă au văzut atâta rău, o mare spaimă i-a cuprins pe toți și au început să fugă în țara Leșească și s-au făcut pribegi...” - și Ștefan Rareș - „Și a început să vorbească cu asprime către oameni și să jignească pe toți și cu creșterea smintelii se făcuse necumpănit, din mânie este obiceiul să urmeze dorințe necuviincioase și deci a
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
nu numai de la oastea leșască, ci și din munțâi ungurești, de jăcuia mănăstirile și alțâi dispré Bugeagu. încotro căutai tot de tâlhari dai”; „Pământul nostru pe acea vreme” - notează „Pseudo-N.Muste”[și „Pseudo-Amiras” îl confirmă] - „avea nevoie despre oștile leșești, ce venia din țara Leșească, împreună cu moldovenii joimiri și căzaci; prăda și jăcuia ce putea apuca”), alimentând copios brigandajul „de margine”. Văduvele își aveau locul lor printre victimele acestor acte de violență. Și răsculații făceau la fel Recidivând, în timpul lui
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
ci și din munțâi ungurești, de jăcuia mănăstirile și alțâi dispré Bugeagu. încotro căutai tot de tâlhari dai”; „Pământul nostru pe acea vreme” - notează „Pseudo-N.Muste”[și „Pseudo-Amiras” îl confirmă] - „avea nevoie despre oștile leșești, ce venia din țara Leșească, împreună cu moldovenii joimiri și căzaci; prăda și jăcuia ce putea apuca”), alimentând copios brigandajul „de margine”. Văduvele își aveau locul lor printre victimele acestor acte de violență. Și răsculații făceau la fel Recidivând, în timpul lui Constantin Șerban, slujitorimea răsculată a
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
se sfiau să atace chiar ceairul domnesc și să fure caii. Nobilii leși de margine sau boierii moldoveni se aflau uneori în fruntea cetelor de bandiți. Cronica Bălenilor vorbește despre un anume Camenețchi. Un altul, Crupenschi, boier cu ceva sânge leșesc, era chiar căpitan de „poghiiaz”. Neculce - autor al unei „liste a dezastrelor” cuprinzând proprietăți incendiate „în țară și la Iași”- auzise de el: „care pe urmă acel Crupențichi au agiunsu de au fost și jicnicier maré”. Cronicarul îl are desigur
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
fapte din secolul al XVIII-lea românesc (1999). Primele trei studii de aici, segmente ale tezei de doctorat, au o structură precumpănitor comparatistă, tratând mai ales despre relația epicureului Budai-Deleanu cu stoicul M. Kuralt. Alte trei, unul intitulat Palatul crailor leșești, celelalte dedicate domnitorului literat Alexandru Moruzi și lui Chesarie de Râmnic, abordează din același unghi „cartea de înțelepciune” și două individualități ale culturii române. Întemeiat în primul rând pe o bogată bibliografie de specialitate, M. discută cu argumente provenind din
MITU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288189_a_289518]
-
îngrijește, împreună cu filosoful Aristotel, de educația lui Alexandru, moștenitorul regelui macedonean Filip. După moartea lui Filip, tânărul Alexandru urcă pe tron. În prima parte a cărții sunt povestite expedițiile lui Alexandru, dornic să cucerească lumea, în Solun, Antina, Râm, Țara Leșească, Eghipet, Persida și India. Victoria asupra trufașului Darie, cucerirea Persidei, războiul cu Por, împăratul Indiei, sunt cele mai însemnate isprăvi ale eroului. În partea a doua a narațiunii, Alexandru apare ca un înțelept care vorbește în maxime. Unele variante cuprind
ALEXANDRIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285243_a_286572]
-
aduse de doi evrei de pe plaiurile moldovenești. E posibil ca în împrejurarea menționată să fie vorba de o practică permisă de convențiile economice polono-moldave și care avea să se extindă până în secolul al XVIII-lea, anume ca boii din țara leșească să fie scoși la păscut pe plaiurile moldovenești, fără obligații vamale. Cum lesne se poate observa din documentele citate, din multe altele, statele și regatele medievale din nordul și estul continentului, precum și Constantinopolul, nu se pot dispensa de activitatea lor
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
fâșii - una albă, strălucitoare, incandescentă, și alta îndoliată de umbră, care privește cu resemnare soarta celeilalte jumătăți. Stau la o stație de tramvai. Liniile paralele, ca două trese argintii se pierd în zare. Tramvaiul se apropie cu legănări de rață leșească, mânat de neobositul său suflet electric. În tramvai, câțiva pasageri, câteva doamne. Evantaiele improvizate din gazete, mănuși și batiste se agită ritmic. Vatmanul oftează la fiecare țâșnitură a frânei automate și lasă pașnic să circule în fața tramvaiului un camion cu
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
muiaseră ciolanele din pricina a ceva moșteniri de pământuri, vite, pluguri și prășitori ori cazane de țuică. Ajunseseră aproape muți, Își vorbeau și se Înțelegeau cu ochii. Copiii mici, când plângeau, scoteau În loc de țipete și urlete ascuțite gâjâituri tăcute de rățoi leșesc. După câteva zile de lumină-ntunecoasă, câmpurile Își plecară spicele, iar copacii Își chirciră frunzele. Văzând așa ceva, mânat mai mult de teamă decât de Îndrăzneală, ăl cu bicicleta se porni de unul singur spre Dunăre, ca să Întrebe pe marinari cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
află făcut despre Ulița Mare pe locul acesta trahtirul și 3 dugheni ce sânt a preuților italienești osăbitu de pivnița și crâșma ce este pe pivniță, ce este alăture cu tractirul și cu dughenile... ce-au fost a preuților izoviți leșești”. Să nu crezi, sfințite părinte, că lucrurile s-au pus pe calea cea dreaptă. Nici la 22 decembrie 1778 Locman nu și-a primit locul înapoi de la Biserica Catolică. Divanul judecă pricina “jăluită” și hotărăște: “Deci,... găsim cum Locman... are
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
de leși,...fiind mănăstirea pustie de tot, n-am avut cum face ca să o întărim și să creștem ceva bucate. Avut-a sfînta mănăstire un loc de casă între Ulița Mare și-ntre Ulița Strîmbă...pe lîngă locul casălor popilor leșești, hiind alături cu locul casălor lui Ștefan de vistierie și i-am dat acel loc, iar dumnealui ne-au dat noo...patruzeci de stupi”. Aflat-am deci că pe la 1689 biserica Trei Ierarhi era arsă și prădată de leși... Îl
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
a durat prea multă vreme, pentru că în clipita următoare m-am trezit întrebat: Ce mai știi de Iane Hadâmbul? Știu că el este cel care a zidit mănăstirea Hadâmbul de la Dealul Mare. Acum însă privește la casele din dosul bisericii leșești. Află, fiule, că acel loc a fost al lui Iane Hadâmbul, dar călugării leșești l-au împresurat și actualul stăpân „Vasili Pleșca treti logofet” are necazuri cu iazoviții. De aceea Antioh Cantemir voievod trimite la 14 iulie 1700 (7208) vornicii
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
mai știi de Iane Hadâmbul? Știu că el este cel care a zidit mănăstirea Hadâmbul de la Dealul Mare. Acum însă privește la casele din dosul bisericii leșești. Află, fiule, că acel loc a fost al lui Iane Hadâmbul, dar călugării leșești l-au împresurat și actualul stăpân „Vasili Pleșca treti logofet” are necazuri cu iazoviții. De aceea Antioh Cantemir voievod trimite la 14 iulie 1700 (7208) vornicii de poartă la fața locului. Aceștia, după cercetare, fac anaforă către vodă, în care
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
Aron voievod,... pe drepții lor robi țigani,... care sânt danie... de la unchiul domniei mele, Petru (Șchiopu) voievod și de la Aron Voievod,...Dar dresele pe care le-au avut de la Petru voievod și de la Aron voievod... le-au pierdut din pricina oștilor leșești, în zilele lui Eremia (Movilă) voievod „. Acum uite cum un egumen sare cu amândouă mâinile să primească o danie: Ascultă numai ce spune egumenul mănăstirii Aron Vodă la 20 iulie 1619: „Scris-am cestu zapis, cum au venit la svânta
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
desăvârșită de fiul său Ștefăniță Lupu voievod. De ce n-aș aminti și remarca țarului Rusie, Petru cel Mare, care la invitația lui Dimitrie Cantemir a vizitat Iașul în 1711. Văzând biserica Golia, a remarcat că are „trei feliuri de meșteșuguri: leșesc, grecesc și moschicesc”. După ce ai spus atâtea despre această mănăstire, hai să vedem cu ce daruri au miluit-o voievozii sau enoriașii. Aș aminti, sfințite, de primul „Zapis de la Pavăl Paleologul, grecescu, din 1607, scriind cum au dat danie mănăstirii
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
și grele care vorbesc despre păcatele și ororile trecutului. Nu e cazul nostru. Ni s-a românizat numele după ce niște străbuni, constructori de case de lemn, au trecut din Maramureș În Bucovina, cîndva la Începutul secolului. Numele ar putea fi leșesc, prusac sau maghiar, poate, sau tot românesc, nu se știe, tăvălit Încoace și Încolo de momentele istorice ale unor ținuturi Îndepărtate, aflate mereu Între fălcile imperiilor. Ușa trecutului... umbli prin ea pînă chestia asta ajunge o boală sau o profesie
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
pe căciulă scăpau de sabie sau de ștreang doar prin fuga în țările vecine, luându-și în bejenie și jupânesele. ― Să auzim ce spune “giupâneasa Marie” . ― La 22 martie 1620, postelniceasa “giupâneasa răpăusatului Chiriței” scrie că a “venit din Țara Leșească în al optul(ea) an”... și a “dat... svintei măn(ă)stiri Vatoped la Svânta Goră”: satul Voșca, în ținutul Sorocei, împreună cu soru-sa, do(a)mna Safta. Apoi satele: “Vasilcăul... și Cereșnovățul cu loc de prisacă, și cu fânețe, și
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
la fel, deși legea zice că nu, adică nu e așa, deci nu !!! Ai înțeles ? Gore Cuvințel cu cuvințel, absolut clar, concis și...Mai repetați odată. ASP Vreau să știi că mă numesc Aspazia Leșu și sunt româncă de origine leșească, adică poloneză, după cum spune și numele: leș, adică polonez, în cazul meu, poloneză. ADV Leșa Aspazia, conform acordului dintre subiect și predicat ! ASP Da. Dar din punct de vedere ortoepic mă numeam inițial Leșinschi după cum arată un act original în
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
sfintei mănăstiri în semne, de la sfântrăposatul unchiul domniei mele Petru voievod, acel privilegiu a putrezit în pământ cu totul, a rămas numai pecetea acelui uric, când a venit în țară acest Alexandru voievod, fiul lui Eremie voievod, cu mare oaste leșească. Deci noi văzând atâta plângere a lor...m-am milostivit...și am dat și am întărit...acest loc... A scris Arsenie Nebojatco logofăt, în anul 7127 (1618), luna decembrie, 17 zile.” „Știi cine a fost Gașpar Grațiani voievod?” m-am
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
și una de case, de oameni ruși, căsari, cari i-au scos...de sub robie leșilor.” „ Ei, cum ți se pare spusa lui vodă?” Întâi pot să spun că era larg la mână. Apoi că și pe rușii scoși de sub sabia leșească i-a pus la adăpostul poruncii sale: „...nime să nu aibă treabă a se amesteca sau a-i lua, măcar vrunii dintre dânșii...” „ Ai dreptate, dar eu parcă tot am o întrebare.” S-o auzim, părinte, și să căutăm a
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
aceea, părinte? „Citește în condica asta, la data de 6 mai 1742 (7250), și ai să vezi.” Iau condica din mâinile bătrânului și silabisesc: „O carte la starostele de Cernăuți , răspunsul cărții..., precum gazeturile ce-au trimis de la niște domni leșești le-au adus și aceste gazeturi sânt vechi, nu-s nici de, o treabă, nici trebui mării sali gazeturi de la domnii acei leșești, că mărie sa are de unde lua gazeturi, și s-au triimis înapoi. Nici să le de voie
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]