42 matches
-
În ziua de 4 noiembrie 1784, cete de țărani ard castelul baronului Anton Iosika din Brănișca pe valea Mureșului, iar în cele 2 zile următoare țăranii distruseră și arseră toate curțile nobililor din comunele Sulighet, Bretea, Ilia, Sârbi, GuraSada, Tătărești, Leșnic, Dobra, Roșcani, Geoagiu de Jos etc. O mulțime de nobili și preoți unguri fură executați și pe aici. Țăranii veniți din Zarand îi pun în mișcare și pe iobagii de pe Valea Streiului și din Țara Hațegului, unde deasemenea mulțimea țăranilor
Răscoala lui Horea, Cloșca și Crișan () [Corola-website/Science/304013_a_305342]
-
Vețel (în maghiară. "Vecel", în germană: "Witzel") este o comună în județul Hunedoara, Transilvania, România, formată din satele Boia Bârzii, Bretelin, Căoi, Herepeia, Leșnic, Mintia, Muncelu Mare, Muncelu Mic, Runcu Mic și Vețel (reședința). Teritoriul comunei Vețel are o suprafață de 11.389 hectare și este situată în partea central-vestică a județului Hunedoara, în zona de culoar a Mureșului și a Munților Poiana Ruscă
Comuna Vețel, Hunedoara () [Corola-website/Science/310563_a_311892]
-
comuna Cerbăl, iar la vest limita fiind asigurată de comunele Dobra si Ilia. Sistemul rural Vețel include doua subsisteme habitaționale caracterizate de așezarea specifică a acestui teritoriu. Subsistemul de culoar al Mureșului unde se includ axial satele Mintia, Vețel si Leșnic și marginal satele Bretelin și Herepeia, apoi urmat de subsistemul Munții Poiana Ruscă în care se includ satele Muncelu Mic, Muncelu Mare, Runcu Mic și Boia Bârzii. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Vețel se ridică la de locuitori
Comuna Vețel, Hunedoara () [Corola-website/Science/310563_a_311892]
-
Biserica de zid cu hramul „Sfântul Nicolae” din Leșnic, comuna Vețel, județul Hunedoara, a fost construită la sfârșitul secolului al XIV-lea. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . Între vechile ctitorii ale cnezilor români din părțile Hunedoarei, monumente de o însemnătate istorică și
Biserica Sfântul Nicolae din Leșnic () [Corola-website/Science/321573_a_322902]
-
secolului al XIV-lea. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . Între vechile ctitorii ale cnezilor români din părțile Hunedoarei, monumente de o însemnătate istorică și artistică aparte, se numără și mica biserică din satul Leșnic, comuna Vețel, localitate situată la aproape 18 km. est de Deva, în stânga Mureșului. Lăcașul are un plan simplu, de tip „sală”, cuprinzând un naos dreptunghiular măsurând în interior 5,60 x 5 m și un altar acoperit cu o boltă
Biserica Sfântul Nicolae din Leșnic () [Corola-website/Science/321573_a_322902]
-
seama de analogiile ce se pot găsi atât arhitecturii cât și picturii, biserica a fost încadrată cronologic în ultimii ani ai sec. XIV. sau la începutul sec. XV, în sprijinul acestei datări fiind invocată și atestarea documentară a cnezilor din Leșnic la sfârșitul sec. XIV. În anul 1386 cneazul Dobre, fiul lui „Ioan de Lesnuk”, era întărit în stăpânirea unui munte de la izvoarele văii Leșnicului, numit „locul de vărat Boya”. Dobre românul, fiul lui Ioan din Leșnic (Dobre Olahy fily Iwan
Biserica Sfântul Nicolae din Leșnic () [Corola-website/Science/321573_a_322902]
-
la începutul sec. XV, în sprijinul acestei datări fiind invocată și atestarea documentară a cnezilor din Leșnic la sfârșitul sec. XIV. În anul 1386 cneazul Dobre, fiul lui „Ioan de Lesnuk”, era întărit în stăpânirea unui munte de la izvoarele văii Leșnicului, numit „locul de vărat Boya”. Dobre românul, fiul lui Ioan din Leșnic (Dobre Olahy fily Iwan de Lesnek) căpăta de la regele Sigismund de Luxemburg „cnezatul pădurii regale Leșnic” din pertinențele cetății Deva împreună cu muntele învecinat Muntele Mic („Kyshavas”), pădure pe
Biserica Sfântul Nicolae din Leșnic () [Corola-website/Science/321573_a_322902]
-
documentară a cnezilor din Leșnic la sfârșitul sec. XIV. În anul 1386 cneazul Dobre, fiul lui „Ioan de Lesnuk”, era întărit în stăpânirea unui munte de la izvoarele văii Leșnicului, numit „locul de vărat Boya”. Dobre românul, fiul lui Ioan din Leșnic (Dobre Olahy fily Iwan de Lesnek) căpăta de la regele Sigismund de Luxemburg „cnezatul pădurii regale Leșnic” din pertinențele cetății Deva împreună cu muntele învecinat Muntele Mic („Kyshavas”), pădure pe care cele două râuri numite Leșnic o înconjoară. Aceste dovezi documentare îndreptățesc
Biserica Sfântul Nicolae din Leșnic () [Corola-website/Science/321573_a_322902]
-
Ioan de Lesnuk”, era întărit în stăpânirea unui munte de la izvoarele văii Leșnicului, numit „locul de vărat Boya”. Dobre românul, fiul lui Ioan din Leșnic (Dobre Olahy fily Iwan de Lesnek) căpăta de la regele Sigismund de Luxemburg „cnezatul pădurii regale Leșnic” din pertinențele cetății Deva împreună cu muntele învecinat Muntele Mic („Kyshavas”), pădure pe care cele două râuri numite Leșnic o înconjoară. Aceste dovezi documentare îndreptățesc considerarea cneazului Dobre drept ctitor al bisericii din Leșnic. Sondajele arheologice întreprinse în cursul lunii mai
Biserica Sfântul Nicolae din Leșnic () [Corola-website/Science/321573_a_322902]
-
Dobre românul, fiul lui Ioan din Leșnic (Dobre Olahy fily Iwan de Lesnek) căpăta de la regele Sigismund de Luxemburg „cnezatul pădurii regale Leșnic” din pertinențele cetății Deva împreună cu muntele învecinat Muntele Mic („Kyshavas”), pădure pe care cele două râuri numite Leșnic o înconjoară. Aceste dovezi documentare îndreptățesc considerarea cneazului Dobre drept ctitor al bisericii din Leșnic. Sondajele arheologice întreprinse în cursul lunii mai 1984 la Leșnic au fost prilejuite de lucrările de restaurare a acestui monument arhitectonic, urmărindu-se completarea datelor
Biserica Sfântul Nicolae din Leșnic () [Corola-website/Science/321573_a_322902]
-
regele Sigismund de Luxemburg „cnezatul pădurii regale Leșnic” din pertinențele cetății Deva împreună cu muntele învecinat Muntele Mic („Kyshavas”), pădure pe care cele două râuri numite Leșnic o înconjoară. Aceste dovezi documentare îndreptățesc considerarea cneazului Dobre drept ctitor al bisericii din Leșnic. Sondajele arheologice întreprinse în cursul lunii mai 1984 la Leșnic au fost prilejuite de lucrările de restaurare a acestui monument arhitectonic, urmărindu-se completarea datelor privind evoluția sa. În interior a fost trasată o secțiune în axul longitudinal al naosului
Biserica Sfântul Nicolae din Leșnic () [Corola-website/Science/321573_a_322902]
-
cetății Deva împreună cu muntele învecinat Muntele Mic („Kyshavas”), pădure pe care cele două râuri numite Leșnic o înconjoară. Aceste dovezi documentare îndreptățesc considerarea cneazului Dobre drept ctitor al bisericii din Leșnic. Sondajele arheologice întreprinse în cursul lunii mai 1984 la Leșnic au fost prilejuite de lucrările de restaurare a acestui monument arhitectonic, urmărindu-se completarea datelor privind evoluția sa. În interior a fost trasată o secțiune în axul longitudinal al naosului și pronaosului, câte două casete în părțile de sud și
Biserica Sfântul Nicolae din Leșnic () [Corola-website/Science/321573_a_322902]
-
a fost găsită o pereche de potcoave de fier pentru cizme (la care se adaugă una dintr-o groapă alăturată) și câteva cuie. În celelalte morminte cercetate nu a fost descoperit inventar funerar. Dintre materialele arheologice - puțin numeroase - descoperite la Leșnic trebuie remarcată catarama de bronz aflată în groapa mormântului deranjat din partea de sud-vest a naosului. Ea are dimensiunile de 5,8 x 3,1 cm și este ornamentată cu motive vegetale stilizate. Decorul ei își găsește apropieri stilistice în cel
Biserica Sfântul Nicolae din Leșnic () [Corola-website/Science/321573_a_322902]
-
De remarcat două fragmente de cahle adânci sau de cahle pătrate cu decor vegetal. Tipologic ceramica acoperă o perioadă mai îndelungată, unele fragmente putând fi datate în sec. XV, cele mai multe fiind ulterioare sec. XVI. Cercetările arheologice de la vechea ctitorie din Leșnic, deși au acoperit practic cea mai mare parte a suprafeței naosului iar în jur s-au extins în măsura permisă de prezența înmormântărilor moderne, nu au dus la descoperirea unor elemente de datare deosebit de exacte. Se poate considera - ținând seama
Biserica Sfântul Nicolae din Leșnic () [Corola-website/Science/321573_a_322902]
-
din tabloul votiv zugrăvit pe peretele de nord al naosului, în care lăcașul este reprezentat având la vest un turn cu două deschideri în partea superioară și cu o intrare. Aceasta a dus la îndreptățita presupunere că și biserica din Leșnic ar fi avut un astfel de turn, asemenea celor de la Strei, Sântămărie-Orlea, Crișcior, Ribița, Roșcani. Săpăturile din pronaos nu au dus la descoperirea vreunei fundații longitudinale sau transversale, ori eventual a unui stâlp, care să fi aparținut unui turn. S-
Biserica Sfântul Nicolae din Leșnic () [Corola-website/Science/321573_a_322902]
-
întâlnit la Streisângeorgiu, în tabloul votiv din 1408, unde biserica este înfățișată cu un turn la vest de naos, deși de fapt turnul, sprijinit parțial pe pilaștri de piatră, se află în interiorul acestui compartiment. În faza sa inițială, biserica din Leșnic își găsește cea mai apropiată analogie în ctitoria de la Sânpetru. Ea se înscrie în șirul valoroaselor creații artistice medievale ale românilor din Transilvania.
Biserica Sfântul Nicolae din Leșnic () [Corola-website/Science/321573_a_322902]
-
Satul Ribița este consemnat în documente în anul 1439, sub numele de „Ribicza”. În centrul localității, pe o colină scundă, se înalță o altă ctitorie cnezială hunedoreană, asemănătoare din punct de vedere arhitectural, cu lăcașurile de cult medievale din Crișcior, Leșnic și Hălmagiu: biserica-monument istoric „Sfântul Ierarh Nicolae”. Construit din blocuri de piatră fățuite la muchii, edificiul este alcătuit dintr-un altar rectangular decroșat, boltit în semicilindru, o navă cu pereți masivi și un turn-clopotniță, precedat de un pridvor deschis din
Biserica Sfântul Ierarh Nicolae din Ribița () [Corola-website/Science/324645_a_325974]