71 matches
-
pe labe” de catre cerberii democrației europene, care au călcat în picioare votul meu exprimat la referendumul de demitere al președintelui. Se apropie din nou decembrie, luna bilanțului. Faptul că mi-am plătit „dările către stat” și am rămas fără nici o lețcaie în buzunar de sărbători, m-a făcut să-mi amintesc de bunicul din partea memei - un biet țăran, trecut prin două războaie mondiale, născut la Olpret. Bătrânul avea o vorbă, pe care - copil fiind - nu am înțeles-o la momentul respectiv
GÂNDURI DE DECEMBRIE de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1788 din 23 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342884_a_344213]
-
lumea”, rostise Oreag în cele din urmă, după ce-și revenise din uluiala provocată de constatarea că Valentin nu urcase niciodată până atunci la Dâmpu. „Ar trebui, fusese de acord Valentin, dar bani de unde? Căci n-am la investiții nicio lețcaie.” Nici terenul de sport nu-l construise cu bani de la buget. Norocul lui fusese că șeful de la „Metalconstruct”, firmă ce avea un punct de lucru și pe lângă Fabrica de fier din Umileni, inginerul Achim Dărăbeu, fusese direct interesat ca feciorul
OREAG ŞI CAPRELE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1967 din 20 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/379033_a_380362]
-
facă nimic. La judecător, de asemenea, nu avea speranță să câștige ceva, toată dreptatea era de partea celor bogați. Altceva nu mai știa ce să facă. Situația îl aduse aproape de disperare. Dar nici să se întoarcă în sat fără nicio lețcaie, după atâta muncă, iarăși nu-i convenea, ar fi pierdut-o pentru totdeauna pe draga lui Mona. Gândurile lui întunecate îl munceau zi și noapte. Îi răsări în minte cufărul cel plin cu bani al boieroaicei. Gândul că i-ar
BALADA LUI NERUN (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1395 din 26 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379872_a_381201]
-
lemne de foc Și tot ce vrei pe masă? Că seara, când te bagi în pat, Nu plângi ca înainte... Și simți și tu că ai bărbat În brațe să te-alinte? Că nu mai drămuiești în gând O ultimă lețcaie, În neputința ta plângând Prin colțuri de odaie? Că spaima, câtă-ai îndurat, Și grija pentru pâine Din inimă ți-au tot mușcat Scurtând prea scurtul mâine? Că nouă, trup din trupul tău, Copii bătuți de soarte, De rău fugim
LACRIMI PENTRU MAMĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1860 din 03 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379535_a_380864]
-
norocul. Și pierde, pricopsit c-o damă: -Iar sunt bătut! Bătut de tine, bătut de soartă?! Sunt bun de plată! -Iar eu voi medita la cea mai cea răsplată! -Da, desigur, căci rău platnic n-am fost nicicând. Chiar de lețcaie uneori n-aveam, eu ratele la viața achitam zelos! -Nu te mai lălăi și-mi spune ce s-a mai înșirat în viața ta?! -Cum trist eram și păgubit de trai, în alt coclaur am descins! Am devenit circar. Aveam
JOCUL DE CĂRŢI de ANGELA DINA în ediţia nr. 2095 din 25 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371449_a_372778]
-
proiect pe care Isabela îl respinge („dacă te iubesc...”), în pofida argumentului invocat de acesta că măritișul cu el ar fi o poveste fără speranțe, întrucât tatăl ei n-ar admite în ruptul capului să o dea după cineva fără nicio lețcaie. Însă nici pomeneală să respingă planurile lui de-a face bani imediat, chiar dacă pentru asta ei vor trebui să se despartă vreo doi ani de zile. Cam atâta timp îi cerea George Braunschmidt, un vechi amic al familiei, ca să reprezinte
FERICIREA-N BANI SCĂLDATĂ E-N ESENŢA EI RATATĂ ! de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2068 din 29 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375554_a_376883]
-
social al singurătății! Acolo nici nu te deranjează nimeni, nici nu deranjezi. Ești singur : tu și melancoliile tale pestilențiale : educația, căsătoria, crizele de nervi și crizele politice, cursurile școlare, cursurile despre cum să nu înnebunești într-o zi fără nicio lețcaie, coșmarul că ai moștenit o avere fabuloasă cu care să-ți poți achita în fine toate ratele bancare , rămânându-ți și de-o pâine și doi covrigi (unul pentru tine , iar celălat bineânțeles pentru consoarta ta, care cică nu mănâncă
EXCURS ÎN UNELE ORGANE INTERNE de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1041 din 06 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346879_a_348208]
-
27 martie 2013 Toate Articolele Autorului 9. RECTIFICĂRI ALGORITMICE Soarele s-a topit și curge,aur transparent, peste ziua încinsă ca o plită.Își aruncă privirea îmbrobonată de vipia din jur, rămânâd parcă atârnat de cerul violet și fără o lețcaie de nor. Dezamăgiți că n-au găsit nici în cer umbra salvatoare, ochii reveniră la pașii zeflemitori și plutitori din față.Pe deasupra cărării din lanul de grâu:aur pierdut în verde coclit. Rochia ușoară și transparentă se lipea la fiecare
DEŞERTUL DE CATIFEA (9) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 817 din 27 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345419_a_346748]
-
întemeiat o familie, căsătorindu-se cu colega de facultate a surorii lui, Rodica Ionescu, unica fiică a unor negustori bogați din Râmnicul Sărat, care, în anii grei ai „democrației populare” suferiseră rigorile naționalizării, fiind despuiați de bunurile personale „până la ultima lețcaie” și târâți prin lăcașurile de reeducare, larg deschise celor care puteau sfida prin statutul lor social noua orânduire. Evident, cu asemenea legături, definind origini „nesănătoase”, tânărul absolvent avea puține șanse de a înșela vigilența serviciului de cadre al Universității și
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
un rechin să-i jecmănească. Bieții autori! Nu le e greu să ofere cadou o even tuală ediție ulterioară, care oricum nu le va aduce nici un ban. Iar de vor cădea în gheara Sosiilor, chiar că nu vor vedea nici o lețcaie. Suspină. Ce să-i faci dacă așa au decis juriștii? Ceea ce e scris pe papirus sau pergament aparține, conform legii, proprietarului foilor de papirus sau pergament, după cum o clădire preia condiția terenului pe care e construită. Evident că și atelierul
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
îmi mai amintesc. După câte se pare, am făcut-o curvă, i-am aruncat în față că e o târfă care o face doar pentru bani și am azvârlit-o afară. S-a trezit zvârlită în noaptea vieții fără o lețcaie. Convingător, nu? Sau n-o fi așa? Nu mai pot să-mi amintesc. Acum nu prea mai discutăm despre ce s-a întâmplat. Discutăm despre bani. Vrea un cont comun la bancă. Ce crezi tu? — Ooo! făcu Roger, a cărui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
Se prea poate ca sfințiile lor călugării să nu fi văzut până la urmă câștigul din pagubă - cum se spune. Uite că la asta nu m-o dus gândul, părinte. S-a întâmplat însă ca unii din boieri să rămână fără nici o lețcaie, fiindcă și-au amanetat averea pentru cine știe ce datorii... Iar ai dreptate, sfințite, fiindcă tot în aceste cărți am întâlnit și asemenea ipochimeni... Să revenim însă la oile noastre... Îți amintești cred faptul că atunci când am vorbit de Chervăsăria domnească am
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
și hai să ieșim. Mi-a ajuns toată săptămâna asta în care ne-am jucat de-a „Hai să ne prefacem că tocmai l-am întâlnit pe bărbatul viselor mele“. De obicei, atunci când Brigit și cu mine n-aveam nici o lețcaie și simțeam nevoia de distracție, ea începea să-mi povestească cum tocmai îl întâlnisem pe bărbatul viselor mele, după care eu intram cu propria versiune în care protagonistă era ea. Era un joc de care nu ne prea plictiseam. Cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
când am vrut să fur bani de la Anna, dar, din fericire, nu avea decât opt penny în portofelul ei cu model indian. Helen dormea cu banii sub pernă, așa că nu avea nici un rost să încerc s-o scutur de vreo lețcaie. Nu credeam că fac ceva rău. Eram cuprinsă de o dorință așa de puternică încât nu mă puteam opri. Trebuia să pun mâna pe niște Valium și pe niște cocaină. Numai la asta îmi stătea gândul. Cuvintele mamei mă chinuiau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
lui Dulce-D trebuie să fie publicarea unei cărți pentru fani și că Grant Books trebuie să fie editura la care să fie scoasă sus-numita carte, iar el a trebuit să fie de acord cu propunerea asta, fără să ceară nici o lețcaie. Ca să zicem așa. Îmi pare rău. N-am făcut prea mult deocamdată, am răspuns eu în schimb, simțind că mi se strânge stomacul. Reușisem să rezist timp de patru luni, fără să abat furia lui Vivian asupra mea - ceea ce Phil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
Central. — Claire?! a lătrat ea. — Sunt aici, Vivian, am spus, apăsând butonul. — Lulu mi-a spus că TU crezi c-ar trebui să lăsăm de-o parte manuscrisul peștelui adolescent. — Da, așa e, am răspuns rar. N-aș plăti nici o lețcaie pe el. Era vorba de povestea unui puști de șaisprezece ani, care reușise să convingă vreo câteva fete de liceu, care erau cu el în clasă - unele dintre ele nu aveau decât treisprezece ani - să-și vândă trupurile pentru bani
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
e un zero tăiat în patru. Scoateți-o din fișa de impozit, din discuție... C Din apartament. F O clipă...Poate că plătește chirie și atunci și în speță e valabilă ca venit. C Ce venit, că nu dă o lețcaie. F Atunci, trebuie s-o tăiați. C Adică ...pot s-o tai legal, fără urmări, fără... F Da. Tăiați-o ca să fie situația clară. C Mai bine tăiați-o dumneavoastră, că de aia vă plătește statul. Eu nu-mi permit
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
Eminescu Adresa mea: M. Eminescu a Odessa [... ] 205 [PETRU NOVLEANU] Odesa, 2 septemvrie 1885 Dragă Novlene, Suta de ruble am primit-o și i-am dat-o doftorului, împreună cu ce-i mai eram dator. Eu însumi am rămas fără nici o lețcaie și n-am cu ce mă întoarce. Fă-ți dar o pomană cu mine și mai trimite-mi una sută franci, ori schimbați în ruble, ori în hârtie românească, căci altfel încă nu mă pot urni din loc. Formalitățile la
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
a fost absent din Iași și nu mi-a trimis nici pîn-acuma nimic. Te rog dar, nu mă uita, căci - afară de doctorul - nu mai cunosc pe nimeni în toată Odesa și poți înțelege ce greu e să rămâi fără nici o lețcaie într-un oraș cu totul străin. Îndealtmintrelea vremea pe-aici e nouroasă și ploioasă; de la Liman au emigrat toată lumea și eu am fost, pot zice, cel din urmă care-a părăsit stabilimentul. Eu și cu madame Dange, o poloneză blondă
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
elegante În care doamne zvelte stăteau la taifas cu domni arătoși, sorbind cocktailuri din pahare de cristal. Călătoria era, În sine, o aventură demnă de invidiat, deși, de bună seamă, doar celor bogați le dădea mîna să călătorească. Masele fără lețcaie stăteau acasă. Ce s-a Întîmplat? CÎnd s-a petrecut schimbarea? Asta e o chestie extrem de simplă, cugetă Wakefield. Două războaie mondiale au reproiectat trenurile, avioanele și navele pentru a permite transportul eficient al soldaților, armelor și prizonierilor. Eficiența a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
când sub salteaua lui s-au găsit cinci pistoale încărcate și o baionetă, lui Jones i s-au dat papucii. Părinții l-au dezmoștenit, un lucru pe care părinții mei nu mi l-au făcut cu adevărat niciodată. Fără o lețcaie, Jones a găsit de lucru ca ajutor de îmbălsămător la Pompele Funebre ale Fraților Scharff, la Pittsburg. În doi ani a devenit director. Un an mai târziu s-a căsătorit cu proprietara, Hattie Scharff, rămasă văduvă. Hattie avea cincizeci și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2334_a_3659]
-
scheme de dinți și toate articolele erau explicații ale unor evenimente curente în termenii teoriilor lui Jones despre dentiție și rasă. În penultimul număr, Jones s-a trecut în ziar drept „Dr. Lionel J.D. Jones, D.C.D.“. Din nou fără o lețcaie, acum în vârstă de patruzeci de ani, Jones a răspuns unui anunț dintr-o revistă a pompelor funebre. O școală de îmbălsămare din Little Rock, statul Arkansas, avea nevoie de un director. Anunțul era semnat de văduva fostului director și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2334_a_3659]
-
nocturn, sperând că gerul va fi mai blând. Se gândea în sinea lui că nu-i mai convine să stea pe străzi. la hotel era prea scump pentru el poate o convinge și merge acasă la ea. N-avea nicio lețcaie așa că se întorcea înghețat, amărât si nervos la cămin. Un grup de vreo 4-5 colegi, derbedei mai mari tocmai coborau gălăgioși cu vreo două genți în mâini când s-au intersectat: - Unde plecați ? i-a întrebat. - La Cluj sau Galați
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
iese un cîntec despre surparea fizică a femeii ușoare: „Fost-ai lele cînd ai fost, Dar acum ești lucru prost; Ai fost floare, trandafir, Dar acum ești borș cu știr; Ț-a mers vestea, cînd ț-a mers, D-acum lețcaia-ți s-a șters. Geaba cochetării faci, Că la nimeni nu mai placi. Te-au lăsat toți ș-ai rămas Ca un odorog de vas; CÎt să te dregi la obraz, Te-ai trecut, nu mai ai haz. GÎndeai că
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
surde și îndesate, chircindu-i dureros trupul din trup, Golea avea, cu siguranță, dreptate, răcnind furios în fața tolbei răsturnate din care nu se rostogoli decât un colț de pâine uscată : — De nimic nu e bun ! Niciun sfanț, nicio amărâtă de lețcaie... Îl vede lumea așa de prăpădit, că nici măcar să stârnească mila nu e-n stare... Dacă povestesc la băieți, nu mă crede nimeni. Oho, zic ei, da’ tu ai o adevărată mină de aur, Coltuc ăsta, pleașcă pe capul tău
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]