53 matches
-
care m-a udat tot. Eram obișnuit să urc pe serpentine, încît acea cabană știută de mine "Pasul Oituz”, a apărut neașteptat de repede. Acolo, fascinat de priveliștea sălbatică a stâncilor golașe, îndulcită de căpițele de fân și țarcurile din leațuri lungi, împrăștiate, din cauza diferențelor de altitudine, când pe culmi când în jos, atât de departe că abia distingeai omul pe care-l bănuiai cosind, miam odihnit ochii și mintea. Iar pe bicicletă, peste puțin timp începu coborâșul. După cum ziceam
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
răzbunare în minte: voi alunga toate ciorile din nucii noștri. Nu voi mai suferi din cauza lor. M-am sfătuit cu colegul de peste drum, Vasile Grigoraș și acesta mi-a propus să facem o sperietoare pentru ciori. I-am dat câteva leațuri, cuie, o cămașă de-a tatei și-o căciuliță împletită. A ieșit perfect! Apoi, ca o veveriță s-a cățărat în vârful nucului (cel mai înalt) și a atârnat-o bine, să nu cadă. Ciorile s-au speriat și n-
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
răzbate cîntecul unei bande... Probabil, banda lui Bidirel. Copil fiind, cînd o auzeam pe deal la Gîscă, venind dinspre Racova, lăsam deoparte cartea și alergam la poartă, unde o așteptam să treacă. În vremea aceea aveam poarta veche, făcută din leațuri așezate pe lat, cu goluri între ele, încît mă urcam pe ea ca pe o scară. Aplecat în față, vedeam drumul la deal și la vale, cît mergea în linie dreaptă, de la Motrici la Pîrțu, adică vreo sută și ceva
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Când răspund la chestionarul de mai sus am 70 de ani. Părinții mei au fost Toader Bădăluță și Ileana Bădăluță, născută Boca. Părinții mei, ca avere, au avut o casă cu 2 camere și tindă. Casa era construită din pari, leațuri și lipită cu pământ. în jurul casei, erau ograda cu șură pentru vite și cotețe pentru celelalte animale precum și grădina, amândouă fiind cca. ha teren. La câmp, din partea tatii aveau tot cam ha pământ arabil, iar din partea mamii vreo 30 de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
în construcții din lemn, numiți dulgheri, prelucrau esențele de lemn locale: stejar (tălpile casei se făceau din stejar, dar și porțile de intrare în gospodărie), frasin, carpen, fag, ulm, arțar, tei. Dulgherii foloseau barda pentru cioplitul grinzilor, căpriorilor, furcilor, amânarilor, leațurilor etc. Scândurile necesare erau obținute prin despicarea butucilor cu o pânăză mare de ferăstrău, într-o instalație și unealtă numită trașcă; nu avem știre nici despre folosirea forței apei în purtat fierăstraiele de despicat lemnul. Trașca a fost folosită de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
care sînt din ce în ce mai fraier. Căci s-au coclit, de-atîta ceață-n suflet, Prieteniile, la cataramă, Boii mi-s duși de-acasă, fără muget, Nu-mi pupă gura, bună, nici o poamă. Și-mi scîrțîie portița a uitare În gardul putrezit, cu leațuri lipsă, Și cînd mă plimb printre scaieții-n floare Mă ia din spate cu apocalipsă...
Bat fluturii monetă calpă-n aer by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/10011_a_11336]
-
Emil Brumaru Stimate domnule Lucian Raicu, Aș vrea să fiu limpede și pur, să vă pot scrie fericit despre Tom Sawyer și Huckleberry Finn, să-mi arunc sufletul în mari clipe luminoase, să văd iarăși printre cuvinte, leațurile subțiri, proaspete, abia geluite, ale gardurilor din copilărie, să vă fac să vă pară totul ușor, apropiat, simplu, la îndemîna celui mai leneș gest, să rîd din toată inima de rouă și să vă arăt cu degetul cum fluturii se
Voi începe să-mi amintesc c-am fost și poet by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/14164_a_15489]
-
șanțurile pline dis-de-dimineață de roua sferulată minuțios, de aerul mișcînd veșnic salcîmii de lîngă linia ferată ce trecea la cîțiva metri, cumva singur (în sensul că nu mă mai pisa maică-mea și taică-meu), împrejmuit sufletește de garduri cu leațuri fine, ademenitoare întru pipăit noduri și fibre tari, îmbujorat de răsuflarea lacomă a fîntînilor adînci, absorbante, umblînd nonstop și liric prin cămeruța mea cam pustie ziua, cu asupra de măsură de amoroasă noaptea, da, am reînceput să scriu în neștire
Emil Brumaru:"Aș citi trei sute de ani... Iubesc cărțile ca pe femei" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/9336_a_10661]
-
în când, vin arhetipurile, ies arhetipurile la lumină. Nu poți scoate din tine decât ceea ce ai, iar la mine e foarte activat acest arhetip. De pildă, ani de zile am visat, încă de când eram copil, că urc o scară de leațuri șubrede și că e noapte, iar eu urc, urc și, la un moment dat, scara, care e un gard, de fapt, un gard de leațuri cum sunt toate gardurile de la Juc, de la țară, scara de leațuri se rupe și eu
MARTA PETREU - "Făcutul unei cărți este o activitate senzuală" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/8988_a_10313]
-
pildă, ani de zile am visat, încă de când eram copil, că urc o scară de leațuri șubrede și că e noapte, iar eu urc, urc și, la un moment dat, scara, care e un gard, de fapt, un gard de leațuri cum sunt toate gardurile de la Juc, de la țară, scara de leațuri se rupe și eu mă rostogolesc. Ani de zile am visat acest vis și l-am tot descris în poeme. Visam căderea și, într-o zi, mi-am dat
MARTA PETREU - "Făcutul unei cărți este o activitate senzuală" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/8988_a_10313]
-
urc o scară de leațuri șubrede și că e noapte, iar eu urc, urc și, la un moment dat, scara, care e un gard, de fapt, un gard de leațuri cum sunt toate gardurile de la Juc, de la țară, scara de leațuri se rupe și eu mă rostogolesc. Ani de zile am visat acest vis și l-am tot descris în poeme. Visam căderea și, într-o zi, mi-am dat seama ce e asta: scara lui Iacob. E arhetipul din Biblie
MARTA PETREU - "Făcutul unei cărți este o activitate senzuală" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/8988_a_10313]
-
cu 20-40 de mișcări înainte. A fost vorba de un fel de analiză inconștientă a situației. Ați povestit într-un interviu despre o întâlnire cu doi generali de la serviciile secrete care v-au întrebat despre astfel de lucruri, pe care leaț i scris în cărțile Dvs. și care apoi s-au întâmplat în realitate. Cum a fost să vedeți oameni de genul acesta luând literatura așa de în serios? Am o relație lungă și ciudată cu KGB-ul pentru că m-a
Andrei Kurkov: „Consiliera lui Putin m-a numit «naționalist ucrainean care scrie în rus㻓 by Luminița Corneanu () [Corola-journal/Journalistic/3039_a_4364]
-
niște zăpauci nostalgici... Pe de altă parcelă, nu numai viața noastră fascinează "eroii" și "eroinele", facîndu-i să-și lase baltă locul paginii natale " ci și posibilitatea formidabilă de a se întîlni, pe un teritoriu destul de freudist, nețărmurit, fără pari și leațuri subțirele, cu altele, cu "toate". Cititorul ideal ar fi, din punctul și virgula lor de vedere și olfacție inocentă, cel în visarea periculoasă a căruia orice "apropiere" e realizabilă. Revenind la Robinson: nu-i normal ca dînsul să-și caute
Dincolo de "marfă" și ,nașpa" by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/10555_a_11880]
-
își freacă bucuroasă palmele și îmi ia sticla cu o mână...iar cu cealaltă mă mângâie pe creștet cu blândețe. O iau din loc, grăbită și dornică, de a regăsi locuri dragi sufletului meu. Ochii mei nesătui caută iscoditori printre leațurile gardurilor ce poartă patina timpului. Dar iată și casa Ioanei, prietena mea. Ferestrele parcă îmi vorbesc și văd o mână fluturând dintre pletele blonde.... M-a zărit, îmi zic dar acum mă grăbesc să ajung acasă... Îi trimit o bezea
Proz? by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83384_a_84709]
-
organele de partid și de stat comunale, raionale și județene au convocat o adunare generală la Căminul Cultural din Heci. Profitând de o ploaie cu furtună și de oprirea curentului electric, țăranii din sală i-au atacat cu pumnii, bastoane, leațuri din garduri și găleți cu apă pe membrii prezidiului: I. Ursuleanu, directorul Atelierelor C.F.R. Pașcani, Ioan Varzaru, directorul Școlii Heci, Ion Curuț, secretarul primăriei, Dumitru Cană, vicepreședintele C.A.P., Ilie Pascal, directorul Căminului Cultural și alți reprezentanți de la raion și
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
și silvo stepică, unde cerealele se cultivă intens, iar căi de comunicație bune sânt puține și depărtate, așa că singura cale mai convenabilă rămâne cea fluvială. Tot în aceste șchele vin vara și plute din Bucovina cu trunchi de brazi, scândură, leațuri și șindrilă, Fălciul fiind ultima stație de plutărit pe Prut, la Cahul coborând mult mai rar. Materialul lemnos, adus pe calea apei, satisface în cea mai mare parte cerințele satelor din jur. Deseori chiar locuitorii din Huși vin și cumpără
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
de extract unguresc, pentru cinematograful din Lipova sau, de dincolo de podul de peste Mureș, din Radna. La moziul din Radna era și o fabuloasă grădină de vară cu niște uriași castani care țineau umbră și răcoare peste șirurile de bănci cu leațuri vopsite verzi, scorojite de ploi și care îmi zgîriau pielea pulpelor când îmi găseam loc plin de nerăbdare înainte ca să pornească moziul. Purtam pantaloni scurți cu hozentregeri, niște bretele speciale ca ale maistorilor zidari nemți din comuna Neudorf care lucrau
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
soldați și bucătării de campanie intră (un fel de a vorbi) sau ies (alt fel) În, din ogrăzi și grădini, trecând peste gardurile-rogojini. Coborâm În sat. Gardul școlii stă În picioare - nu-i de mirare: e din piatră și din leațuri sănătoase de stejar, spre drum; și poarta e Întreagă - dar deschisă de tot. Curtea plină cu armată, geamurile sparte, pereții ciuruiți, ciupiți, Încolo Întreagă, școala. - Bine că n-a luat foc - cu stuful ăsta..., zice mama. Bine că ne-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
aduce drujba electrică sau bormașina, amenințându-l că-i vor tăia trunchiul de la rădăcină, nu Înainte Însă să-i bortelească burta ca să extragă inima din ea, Oliver nici nu va clipi din ochi. Nu aveau decât să-l transforme În leațuri și surcele. Cu cât mai repede, cu atât mai bine. Oliver va arde etapele una după alta, trecând din stadiul intermediar de arbore și pasăre În stadiul de materie amorfă. Iar dacă vreunul mai căpos se va apuca să-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
lumea la fața locului, au căzut sătenii în genunchi, ca de altă minune. - Hai, Grigore, n-ai văzut ce furtuni au fost, au zburat acoperișurile cât colo, s-a prăvălit chirpiciul, au fost și niște vârtejuri, au învolburat până și leațurile din garduri și nutrețul din șuri, au zis reporterii că-s tornade, dar de... Poate a trăsnit pe undeva, ce mare lucru? - Ei, domn’ profesor, așa-i, anul ăsta nici grâul nu s-a făcut, numai de-o șchioapă, fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
de conducerea orașului Bistrița să trimită, potrivit dorinței doamnei Anastasia, o sută de mii de cuie, cu 80 de bani mia de cuie de draniță și cu 50 de bani mia de cuie de șindrilă și 2 forinți mia de leațuri. Vornicul de Cânpulung, la presiunile Curții Domnești, a acceptat să le plătească în moneda cerută de bistrițeni”<footnote Nicolae Grigoraș, op. cit., p. 22 footnote>. O certitudine că lucrările de fortificație nu erau gata în 1670 este răscoala lui Hâncu și
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
pițigoi Uitam că și‐nspre casă e‐ o cărare. De legi și‐opreliști n‐auzisem‐ încă Căci între noi nu ridicasem stâncă De ani... credeam că totu‐i reverie... Acum, când gardul dintre noi crescut e, Mă uit doar printre leațurile‐i rupte și te privesc - atât, copilărie! Ianuarie‐august, 1970 Neculai Onel S‐a născut la 28 septembrie 1938 în comuna Fruntișeni, județul Vaslui. Publică versuri în revista „Elanul” de la Giurcani‐ Găgești, Vaslui. Este autorul volumului de vers uri și
OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
pe o parte. Își dădu seama imediat că nu era o ladă ci un scoc din lemn întors cu fundul în sus. Era construit rudimentar din dulapi negeluiți putreziți pe alocuri, cu stinghii din loc în loc ca să-l întărească și leațuri subțiri bătute la distanțe egale pe fund. Se scărpină după ceafă privind în jur. Mai la deal, se afla o moviliță nu prea înaltă pe care crescuse o iarbă pipernicită. Se apropie de aceasta și scormoni cu piciorul. Sub stratul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
grămada de minereu când se opri din lucru. Întrerupse apa și, privind atent în jgheabul lung de lemn, simți cum inima începe să-i bată cu putere. Câteva punctișoare galbene se vedeau strălucind în lumina după amiezei târzii, adunate în spatele leațurilor bătute pe fundul scocului. Scoase repede o batistă din buzunar în care ascunse grăuncioarele de metal prețios. O bucurie fără seamăn îi cuprinsese inima și cu greu se abținu să nu danseze de fericire. Însemna că nu muncise degeaba, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
muncit noi pentru el! Avea examene, săracu'... Da. Acum este cîine. Un cîine se apropie prietenos și dă vesel din coadă. Mirosul de salam îl înnebunește. Uite-l cum se gudură. Nu seamănă cu Anton? Leit, șefu'! Șeful ține un leaț la spate și cînd îi vine la îndemînă cîinele îl pocnește cu sete. Na, Antoane, na șefie, anafura mă-ti! Cîinele scheaună a durere și, total nedumerit, plînge la cîțiva metri. Un muncitor se pregătește și el să-i ardă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]