414 matches
-
Dumitru. Ce va zice moș Pâcu? a întrebat Hliboceanu, cu un zâmbet timid ascuns de mustața neagră. Atunci, cum crezi tu că ar fi mai bine? Eu cred că matale și moș Pâcu să mergeți în față... doar sunteți același leat. Eu...după dumneavoastră, dacă nu-i cu supărare. Dacă așa zici tu, așa să fie! și-a dat acordul moș Dumitru. Pufăind din greu, boii călcau resemnați glodul șleaului. Priveau în mocirla drumului cu ochii lor mari și blânzi. La
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
din Oradea, fruntașii AGiști: Ardeleanu din București, Tătărușanu din Pașcani și Stelea din Pitești, pușcașii mitraliori: Rădășanu, Hampu și Mititiuc, soldații: Fiodor Florian, Ghereben Viorel, Stoian, Ghinici Laiu, Andarcău, ș.a. Nenumărate practici absurde și dezumanizante sau moștenit în armată din leat în leat: încheiatul copcii de la veston de către superiori cu tot cu pielea gâtului, dezechiparea, înainte de culcare și stingere, cît ardea un chibrit, curățarea sectorului la WC cu periuța de dinți personală, efectuarea de serviciu în schimbul doi de planton ca pedeapsă pentru orice
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
fruntașii AGiști: Ardeleanu din București, Tătărușanu din Pașcani și Stelea din Pitești, pușcașii mitraliori: Rădășanu, Hampu și Mititiuc, soldații: Fiodor Florian, Ghereben Viorel, Stoian, Ghinici Laiu, Andarcău, ș.a. Nenumărate practici absurde și dezumanizante sau moștenit în armată din leat în leat: încheiatul copcii de la veston de către superiori cu tot cu pielea gâtului, dezechiparea, înainte de culcare și stingere, cît ardea un chibrit, curățarea sectorului la WC cu periuța de dinți personală, efectuarea de serviciu în schimbul doi de planton ca pedeapsă pentru orice presupusă abatere
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
trecut de atunci? Da’ bătrâni mai suntem, Pâcule! Parcă mai ieri ne-am liberat din cătănie, apoi ne-am însurat și acum iată-ne ajunși la șaptezeci de ani. Să nu te dai mai tânăr, Pâcule, că suntem de-un leat doar. De, un leat, de un leat, dar tu ești mai bătrân ca mine cu vreo două săptămâni, Dumitre. De aceea te-am ales noi atunci șef, că mai deștept nu ești... hă, hă, hă - a sfârșit vorba Pâcu, cu
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
bătrâni mai suntem, Pâcule! Parcă mai ieri ne-am liberat din cătănie, apoi ne-am însurat și acum iată-ne ajunși la șaptezeci de ani. Să nu te dai mai tânăr, Pâcule, că suntem de-un leat doar. De, un leat, de un leat, dar tu ești mai bătrân ca mine cu vreo două săptămâni, Dumitre. De aceea te-am ales noi atunci șef, că mai deștept nu ești... hă, hă, hă - a sfârșit vorba Pâcu, cu râsul lui răgușit. M-
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
Pâcule! Parcă mai ieri ne-am liberat din cătănie, apoi ne-am însurat și acum iată-ne ajunși la șaptezeci de ani. Să nu te dai mai tânăr, Pâcule, că suntem de-un leat doar. De, un leat, de un leat, dar tu ești mai bătrân ca mine cu vreo două săptămâni, Dumitre. De aceea te-am ales noi atunci șef, că mai deștept nu ești... hă, hă, hă - a sfârșit vorba Pâcu, cu râsul lui răgușit. M-ați ales pentru că
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
pe pace, și hai mai iute, că mi s-o cam uscat gâtlejul.” Se înțelege că crâșmarul i-o îndeplinit dorința lui Vasile Căpitanu. Și a gândit:„A plăti el Vasile, că-i om gospodar. Și apoi suntem de-un leat. Nu s-a face el de rușine pentru o datorie la crâșmă”. Ca urmare, aducându-i țoiul cerut, s-a așezat și el la masă, cu un oftat de om ostenit. O bună bucată de vreme au tăcut amândoi. Apoi
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
se îmbrățișează. Te cultiv în dumbrava mea. Fac exerciții de slavă. A ta. Nici egotismul vecin cu perversiunea, nici tonul patristic nu-mi plac. Slavă! Și ce sintagmă! "Exerciții de slavă!" S-o fi aruncat întru propășirea planetei mele, din leat în leat. Te pomenești că-ți îndumnezeiesc dumbrava din Dorobanț. Asta ca să rimeze cu slava. Smerenia și dragostea nu-s monopolul creștinității, taie Rusalin aerul cu palmele, scurt. Ca să nu mai vorbesc de arta ta de-a mă îndepărta. De ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
Te cultiv în dumbrava mea. Fac exerciții de slavă. A ta. Nici egotismul vecin cu perversiunea, nici tonul patristic nu-mi plac. Slavă! Și ce sintagmă! "Exerciții de slavă!" S-o fi aruncat întru propășirea planetei mele, din leat în leat. Te pomenești că-ți îndumnezeiesc dumbrava din Dorobanț. Asta ca să rimeze cu slava. Smerenia și dragostea nu-s monopolul creștinității, taie Rusalin aerul cu palmele, scurt. Ca să nu mai vorbesc de arta ta de-a mă îndepărta. De ce deschizi cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
este să Înveți și să fii primul din clasă, asta nu se discută, ai Înțeles? N-aș putea suporta și rușinea aceasta, după unele vorbe rele care se spun la adresa mea. Vorbele rele erau despre o anume relație cu nevasta leatului său. Omul avea casa la margine de sat, era paznic de noapte la „coperativă”, micuțul magazin-mixt din centrul satului și avea o soție frumușică, mult mai frumoasă decât mama-Maria, sau cel puțin așa credea Victor. În ultimul trimestru, Va s-
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
privind la solele Societății Agricole Bahna. Lanurile de cartofi în floare și de porumb verde-crud, fără nicio buruiană se răsfățau până către zare. Aspersoarele tocmai își încheiau udarea de către seară. Culturile se prezentau în toată splendoarea lor. Aiasta-i treaba leatului meu, Fodur Nicolai, pe care îl cunosc încă de când eram flăcăi. Am făcut și războiul cu el până la Cotu Donului și la Tatra. Vezi tu... pe el l-au ascultat și acuma-s gospodari peste pământurile lor, exact ca-n
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
a trăit, despre locurile prin care a umblat. A vorbi "numai despre alții" e ceea ce Bacalbașa încearcă și reușește. O probă rară a putinței de-a răsplăti, de-a onora, recunoscînd o inevitabilă, superbă în slăbiciunea ei, dependență sentimentală. De leatul și de locul nostru. 1871 e anul cunoștinței cu orașul. La ceas de seară, din han în han. Portretul coanei Uța, hangiță de rit oriental, "bucătăreasă de mâna întâi, mâna dreaptă a bărbatului pentru cârmuirea fondului de comerț și prietenă
Domnul B. by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/7943_a_9268]
-
întoarcerii. O aurorală minciună. Urna grecească, pe care fantoma lui Patrocle i-o evocă în vis lui Ahile. Urna datoriei săvîrșite, a poeziei împlinite în rostul ei, de-a aduce ființă în ființă: "Și știind că rostul meu sfârșește-n leat/ când farmecele tale toate tălmăcite'n steme/ vor crește în safirul de poeme/ făptura ta cea mai frumoasă, - împăcat/ voiu spune-atunce: Doamne, ceasul a sunat/ să risipești și țărna mea în vreme." (Ciclu încheiat). E singura, mare, putere a uneltelor
Tendințe by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7649_a_8974]
-
autor american de succes Gilbert Carnovski, foarte asemănătoare cu acelea ale lui Zuckerman, copie conformă a avatarurilor lui Tarnopol, inspirate din biografia lui Philip Roth. De ce a avut Philip Roth nevoie de cârja identitară numită Nathan Zuckerman, scriitor de-un leat cu el? |nainte de Zuckerman - în Sânul (1972), în Profesorul de dorință (1977) și din nou mai târziu, în Animalul muribund (2001) - prima imagine în oglindă a lui Roth a fost David Kepesh; în alte cărți - Amăgire (1990), Operațiunea Shylock
Instanța rămâne în pronunțare by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6584_a_7909]
-
culcă. Dacă s-au îndeplinit sau nu aceste prescripții, hotărăște impiegatul de serviciu al stației. Animalele mari și mici precum și animalele de diferite soiuri se pot încărca în același vagon numai dacă fiecare soi este despărțit prin bariere, scînduri sau leaturi. Animalele de diferite soiuri predate în cuști, lăzi etc. trebuie să fie și ele despărțite prin leaturi etc. Aceste restricții nu se aplică la transportul vitelor mame cu puii lor sugători și al păsărilor. Este interzis că pe podelele vagoanelor
REGULAMENT din 27 august 1929 privind tranSportul Căilor Ferate Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106065_a_107394]
-
și mici precum și animalele de diferite soiuri se pot încărca în același vagon numai dacă fiecare soi este despărțit prin bariere, scînduri sau leaturi. Animalele de diferite soiuri predate în cuști, lăzi etc. trebuie să fie și ele despărțite prin leaturi etc. Aceste restricții nu se aplică la transportul vitelor mame cu puii lor sugători și al păsărilor. Este interzis că pe podelele vagoanelor deschise și ale vagoanelor acoperite prevăzute cu pereții de stinghii să se aștearnă material incendiabil. La transportul
REGULAMENT din 27 august 1929 privind tranSportul Căilor Ferate Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106065_a_107394]
-
Simona Vasilache Destule poezii din Uvedenrode sunt despre pripă, sau despre fă- cutul nechibzuit. Oul dogmatic, datat neobiș nuit (Paștele nu are, ca sărbătorile fixe, ajun), este, din contră, lauda astâmpărului. Situația la care trimite e una de-nceput de leat, cum ar traduce- o Arghezi, când lumea e doar proiectul unui duh care nu se gră- bește. După acest haos adormit, vine oul, organizat, dar nu încă hotărât pentru moarte sau pentru viață. Așa încât poate fi, la fel de bine, un imbold
Despre astâmpăr by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/5618_a_6943]
-
când nu mai voia să „potrivească” perfect cuvintele sunt fin percepute și deseori echivalate măiestru în aceste noi traduceri: „Auzi?/ Cartofii sunt lehuzi” devine, supereb: Tu entends/Les patates enfantant?; sau finalul din Belșug: „E o tăcere de-nceput de leat./ Tu îți întorci privirile-napoi./ Căci Dumnezeu, pășind apropiat,/ Îi vezi lăsată umbra printre boi.” - devine: Il se fait un silence d’un autre âge,/Et tu te garde de tourner les yeux./ Car le bon Dieu, marchant dans ces
Arghezi, într-o superbă traducere franceză by Dinu Flămând () [Corola-journal/Journalistic/3573_a_4898]
-
Numai la sapă, nici de-ar crăpa! ... Măre, vorbește lumea că una ar fi borțoasă. Aia a mai mică. Că s-ar fi culcat cu unu de-ai lui Titoașcă. Și ăla, din câte țin eu minte, mi-a fost leat, bate dincolo de șaptezeci de ani. Parcă n-aș crede, dar... Lumea râde. Zice că ea a rămas cu burta mare, iar el fără banii de înmormântare. De! Lasă că așa îi trebuie! Să vadă și el cam cum arată un
După moarte, musai la Ghiol!. In: Editura Destine Literare by NICOLAE BÃLAȘA () [Corola-journal/Journalistic/101_a_253]
-
conflagrației mondiale, iar cinci luni mai tîrziu este „elev”, n-ar fi exclus ca el să fi absolvit un liceu „obișnuit”, nu militar, dacă nu era cumva chiar student. (La fel s-a întîmplat și cu alți tineri de același „leat”, de pildă cu Perpessicius ori cu George Banea. De altfel, autorul Mențiunilor critice va mărturisi mai tîrziu, scriind despre romanul lui George Cornea, că l-a avut coleg la școala de ofițeri de infanterie în rezervă.) Ar rezulta de aici
O figură din insectarul lui E. Lovinescu by Victor Durnea () [Corola-journal/Imaginative/13323_a_14648]
-
cu cârja, voind să-mi spună ceva. M-am aplecat, să-l pot auzi. - Cum te cheamă? Eu nu te știu... - Nu mă știi, că am plecat de-acasă la 15 ani. Dar eu te știu; fratele tău a fost leat cu mine la generală, o vreme am fost prieten cu sora ta... - Cum te cheamă? A hârcâit iar, bietul om. I-am spus cum mă cheamă, adică de-al cui sunt din sat, așa se cunosc oamenii la țară. - Ești
O LECŢIE SIMPLĂ DE VIAŢĂ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 1288 din 11 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349203_a_350532]
-
încovoiat sub cruce. Că sub povara vremilor opacă Se rezvrătește-un vis nestins cu anii Și sângele nu poate să mai tacă Vândut din nou în codrii Gesetmani. Că va renaște neamul ca un soare Sub boltă, ca la început de leat Peste pământ și’n inimi iar tresare Eternul imn: Hristos a înviat ! Citește mai mult Din sfinți părinți sau din părinți lumeștiTot se mai nasc copii cumințiSă’mbrace straiele duhovniceștiSă aibă neamul și-un sobor de sfinți.Poporu-acesta tras mereu
MARIN MIHALACHE [Corola-blog/BlogPost/382951_a_384280]
-
umplută, tot pe cheltuiala ta. Se pleacă la Cracovia poimâine, cu rădvanul. Mâine la prânz trec să iau banii. Vă salut. Și ieși. Episodul 111 METODIU DIXIT După ce pan Bijinski ieși din han, se lăsă o tăcere de început de leat. Toți erau stânjeniți, și călugării, și cazacii, făcându-și de lucru cu mătăniile, cu săbiile, cu paharele. Un nefericit bondar bâzâi cât bâzâi prin fața lui Vasea, apoi se lăsă ușure pe masă, lângă o pată de vodkă. N-apucă însă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
până s-or așeza.” Cunoștințele noastre despre bejenarii ajunși la Fruntești în iarna anilor 1784-1785, se lărgesc cu însemnările pisarului Ion Dumitru Corniță, care arată condițiile grele în care s-au așezat pe moșia Filipeni a boierului Ștefan Roset: „în leat 1784, luna noiembrie, în 8 zile, fiind hramul Sfinților Voievozi, au tăbărât la noi mare bejenie de 72 de oameni venind din Bucovina. Și s-au împăcat cu boierul Tescanu (Roset) a lucra pe moșia lui, pentru a se adăposti
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
medelnicer. Perelipsis 7168 [1666] iul[ie] 16, un zapis de la Mălana, fata lui Brașeu Lazor au dat danie a patra parte din tot locul lui Pătrașcu treti logofăt înainte[a] a mulți oami[ni] marturi și preuți ce sunt iscăliți. Leat 1768 [1666] iul[ie] 25, ispisocă de la măria sa Ștefan Vod[ă] de întăritură pe acel zapis, scriind iarăși din tot locul, cu tot vinitul pe a patra parte de sat din HiLipeni ȘI DIN Rucu ce ești tot dintr-ace
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]