146 matches
-
fi ele curate dar sunt de crocodil Iubito vine noaptea o să intrăm în beznă Legați neverosimil cu un inel la gleznă Se cerne printre nori lumina în cetate Imperiile lumii le vom purta în spate Cezarul când se simte în lectică cezar Privirile spre care să ridicăm mai rar Dar uite fericirea se vinde la tarabe În pliculețe albe cu litere arabe În care se închide o moarte la scadență Murim de sărăcia numită opulență Potcoavele-s de aur în rest
IUBITO, VINE NOAPTEA de ION UNTARU în ediţia nr. 768 din 06 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351753_a_353082]
-
Acasa > Strofe > Ritmuri > DESTINUL Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 353 din 19 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Sclavii de la lectică știau dialectică ------------ Cu motiv, fără motiv Te iubesc singurătate Ca orfanul adoptiv Exilat într-o cetate Mi-ai stat lumii împotrivă Neputând să treacă peste Zurbagiii câte creste Surpă mersul în derivă; Te privesc cu duioșie Din chilia mea stingher
DESTINUL de ION UNTARU în ediţia nr. 353 din 19 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359489_a_360818]
-
Acasă > Versuri > Iubire > TRECERE Autor: Nicoleta Milea Publicat în: Ediția nr. 349 din 15 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului TRECERE Ultima lectica verde, O felie de pâine uscată, Prima pagină a unui ziar Pe care zace cadavrul Visului înjunghiat... Cititorule, Cu ochi asfințit În simfonia Firului de iarbă, Astăzi este mâine, Mâinele cerului Furișat în umbră viorilor târzii! Pe-serat, Numai filele
TRECERE de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 349 din 15 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341419_a_342748]
-
pe lângă el, l-a lovit, rănindu-i vreun organ important, vital, căci spaima singură nu ar fi putut produce dureri la fel de violente și o moarte atât de neașteptată. Din Sachetghur, timp de două zile am fost transportați prin munți cu lectica până la Ramnuggar, unde rajahul avea, În afară de castelul său, și o fortăreață ce-i adăpostea comorile. Am petrecut sezonul ploios pe culmile dealurilor, iar toamna am coborât În vale pentru a asista la sărbătoarea Duseire, În Amritsar 117. De aici am
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
aducă Înapoi la palat. Am pornit În galop spre reședința regelui, iar pe drum am ajuns din urmă câțiva hakimi (doctori mahomedani) și astrologi care mergeau În aceeași direcție ca și mine, călătorind pe elefanți, pe cai sau purtați În lectici. Am presupus așadar că se Întâmplase ceva cu maharajahul, lucru care mă Îngrijoră foarte mult. De Îndată ce am sosit În Shahbelore, mi s-a spus că regele avusese un atac de febră. La consultație nu am putut depista totuși nici cel
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
funerar, o puteam privi pentru Întâia oară. Însoțit de mii de spectatori, cortegiul funerar Începu să Înainteze; mergeau cu toții pe jos, căci locuințele lor, aflate În oraș, nu erau departe de locul ceremoniei. Numai cele patru r³nș erau purtate În lectici neacoperite care veneau În urma decedatului, iar În spatele acestora mergeau desculțe cele șapte sclave, dintre care unele nu păreau să aibă mai mult de paisprezece sau cincisprezece ani. Soțiile legitime erau și ele desculțe, Îmbrăcate În rochii simple de mătase, fără
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
plecare ce presupuneau o asemenea pompă și splendoare, de parcă maharajahul și soțiile sale ar mai fi fost Încă În viață. Astfel, rămășițele lor pământești au fost transportate de numeroși servitori și multe gărzi până pe malul Gangelui, fiind așezate În cinci lectici bogat ornamentate care erau Însoțite de daruri impozante cum ar fi, spre exemplu, șaluri, elefanți Împodobiți cu lucruri prețioase, cai etc., toate fiind oferite brahmanilor. Aceștia aruncară oasele și cenușa În apele fluviului, Împărțindu-și Între ei celelalte obiecte de
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
străzile și bazarurile acesteia. Miniștrii și câțiva dintre serdarii principali mergeau pe jos, iar numeroase alte persoane se urcară pe elefanți și pe cai. Sute de oameni se adunaseră pe străzi, În bazaruri și pe acoperișurile caselor, aruncând flori deasupra lecticilor. Palanchinul care transporta rămășițele lui Ranjit Singh avea perdelele trase la o parte, În timp ce lecticile soțiilor sale erau acoperite, respectându-se astfel Întru totul maniera În care călătoreau și În timpul vieții. Ministrul mergea alături de palanchinul stăpânului său, regele, și se
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
alte persoane se urcară pe elefanți și pe cai. Sute de oameni se adunaseră pe străzi, În bazaruri și pe acoperișurile caselor, aruncând flori deasupra lecticilor. Palanchinul care transporta rămășițele lui Ranjit Singh avea perdelele trase la o parte, În timp ce lecticile soțiilor sale erau acoperite, respectându-se astfel Întru totul maniera În care călătoreau și În timpul vieții. Ministrul mergea alături de palanchinul stăpânului său, regele, și se Îndeletnicea cu alungarea muștelor din preajma celor adăpostite În el, arătându-și astfel respectul față de maharajah
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
înalță: — A fost violată! CAPITOLUL V Vipsania se oprește lângă fântână și-și îngăduie o clipă de răgaz. Dintotdeauna i-a făcut plăcere să savureze acest loc plăcut și răcoros, pentru că de aici se vede toată grădina și aleea de lectici care o înconjoară. Acum însă se simte amețită. De ieri nu-i mai trece durerea de cap. De când nu i s-a permis s-o vadă pe Asinia... Cu un suspin, își sprijină spatele de plăcuțele emailate. Șipotul apei îmbie
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
fondând prima bibliotecă de stat din istoria Romei, pe care Asinius Pollio a desăvârșit-o după mo delul celei din Alexandria. Se scutură de gânduri și pornește mai departe. Camerista o urmează în tăcere. Constată că s-au adunat destule lectici în fața sălii de lectură. Înseamnă că invitații au început să sosească. Trebuie să se grăbească. Mai aruncă încă o privire în urmă, la cuburile lucioase de pe pereții fântânii. Bucățile de sticlă încrustate în căptușeala de mas tic, rășină și bitum
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
aleii le apare brusc în față un portic acoperit. De la distanță, ai zice că e o clădire pu blică. Este auditoriumul. Mai are de depășit câteva litiere grele, dispuse una lângă alta, care le barează drumul. Înaintează cu prudență printre lectici. Toate au perdelele sau ferestrele închise, ca nu cumva razele soarelui să pătrundă înăuntru și să decoloreze tapițeriile, saltelele și pernele din stofe prețioase. Draperiile unui scaun purtat se ondulează ușor. Este cumva cineva acolo? Vreo slujnică cu amorezul ei
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
pământul și animalele. Se uită lung la piticania cu capul înfășurat într-o cârpă și îmbrăcată în robă lungă. — Mai satisface din când în când și dorințele soțiilor, glumește un pic cam forțat. I se adresează apoi abrupt: — E frumoasă lectica... Libo duce mâinile la urechi, semn că refuză să-i audă mulțu mirile. Încântat că s-a achitat de obligație, Gallus se duce să se trân tească pe unul dintre paturi și-l invită pe Libo să facă la fel
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
cu măsură! Câtă râvnă, câtă inteligență în studiile ei... Încruntă brusc din sprâncene. Hmm... Harababura asta nu prea seamănă a școală. Privește în jur. Drusus se lasă purtat de doi băieței, întins pe un fel de pătuț portativ, asemănător unei lectici. Alți copii, cu picioarele încrucișate sub ei, aruncă oscioare sau zaruri. Neron este printre ei. Unul dintre profesori se apropie respectuos de el: — Atenția unui elev nu poate fi atât de tenace încât să nu obo sească, așa cum obosește vederea
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
în timp ce murmură niște scuze încâlcite. În sfârșit, cu un uruit, poarta se închide în spatele lor, rulând pe cei doi pivoți amplasați în prag și pe tocul de sus. Odată ajunși în stradă, Velleius Paterculus se oprește dezorien tat la vederea lecticii somptuoase care-i așteaptă. — Ce-i? se impacientează Nero. — Mă lași și pe mine să vin cu tine, cezare? E o onoare prea mare... Tiberius râde și-i face vânt să se suie. Îi place lipsa lui de aro ganță
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
după aceea, insistă prie tenul său. Iulius Agrippa clatină nehotărât din cap. Augustus s-ar putea mânia dacă-l vede. I-a transmis prin Ianuarius o altă însărcinare. Germanicus înțelege și nu mai insistă. Îl apucă de braț: — Unde e lectica ta? Afară? — Nu, n-am venit cu... — Ia puneți mâna și scoateți iute husa de pe încă o lectică, strigă stăpânul către grupul de servitori care încearcă să acopere atriumul cu pânze, ca să facă umbră. Nu e nevoie, protestează moale Herodes
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
-l vede. I-a transmis prin Ianuarius o altă însărcinare. Germanicus înțelege și nu mai insistă. Îl apucă de braț: — Unde e lectica ta? Afară? — Nu, n-am venit cu... — Ia puneți mâna și scoateți iute husa de pe încă o lectică, strigă stăpânul către grupul de servitori care încearcă să acopere atriumul cu pânze, ca să facă umbră. Nu e nevoie, protestează moale Herodes. Se bate ușor cu palmele peste un început de burtă: — Trebuie să mai dau jos din burdihanul ăsta
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
Că tot n-a rezolvat nimic. Dacă avea minte în cap și-și asculta nevasta, ar fi mers împreună cu mama sa, care a însoțit cortegiul Liviei. Mai mult ca sigur, nimeni nu a îndrăznit să le spună să coboare din lectici și au fost cărați cu toții pe brațe până lângă altar. — Drumul ăsta din vale nu e Calea Flaminia? se interesează Velleius Paterculus. Dacă știi, ce mai întrebi? îl repede țâfnos. Și mucosul ăsta! Cât e de obraznic și lingușitor, doar
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
acolo, nu l-ai fi trimis în fundul lu mii, la Tomis. Barbarii ăia își ung săgețile cu sânge de șerpoaică. Nici cu zăvorul tras nu poate dormi noaptea liniștit. Împăratul ridică agasat din umeri și dă să se îndrepte spre lectică. Dialul îl reține de togă: — Se luptă sărmanul cu frigul. Pe malul Pontului Euxin iarna nu-i blândă, ca la noi. Îți cerșește doar îndurarea să-i aduci trupul acasă dacă moare pe pământul geților. Schimbă-i măcar locul de
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
dă dreptul să mă insulți pe mine. Adaugă încet, printre dinți: — Mai ales în public... Surprinsă, tânăra gravidă își înghite reproșurile. Germanicus tace, pământiu. N-o să i ierte Agrippinei afrontul ăsta în vecii vecilor, gândește Tiberius, conducându-și mama la lectică. Bătrâna împărăteasă se întinde tacticos pe perne. Înainte să tragă perdelele, grăiește către comandantul gărzii ce o însoțește: — Trimite pe careva să-i aducă faetonul, că poate leapădă și dă vina tot pe mine! GLOSAR Actium, 30 î.Hr. - bătălie navală
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
în orașul acela mare nu ca preot, ci ca tălmaci. După ce Gotō se retrase, cei doi slujbași, arătându-și acum limpede nemulțumirea, îi indicară din cap o altă ieșire. Se lăsase deja noaptea. Misionarul se întoarse acasă în Asakusa cu lectica. Casa lui se afla îndărătul unui pâlc de copaci ce se proiecta întunecat pe cerul nopții. Prin părțile acelea își făcuseră sat un grup de leproși și pentru ei funcționase, până în urmă cu doi ani, un mic dispensar al Ordinului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
va prelungi până târziu și nu-mi vine să cred că după aceea o să vrea să se întoarcă la postul lui de pază. Au venit și Placidia Maximina și fratele ei? — Când plecam de la intrare ca să vin să te anunț, lectica lor tocmai se ivise la cotitură. Vor fi aici din clipă în clipă. Lipsește doar Matidia Carnacina. Hippolita surâse: — Vine sigur. Acum, că e văduvă, nu ratează un banchet. Și cântăreții? Sunt gata? Da, domina. însă cel din Utica... nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
băuturi întăritoare, așteptând cu nerăbdare să primească salutul stăpânei casei. 7 în marea sală a tricliniului, banchetul se apropia de sfârșit. Curând, invitații aveau să-și ia rămas bun, unul după altul, de la gazda lor și să se întoarcă, în lecticile comode, fiecare la casa lui, escortați de trena lungă și tăcută a servitorilor atenți să le lumineze drumul cu felinarele. Ziua se pierdea într-o înserare caldă, abia răcorită de o briză ce cobora dinspre dealurile învecinate să mângâie frunzișul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
furia distrugătoare a barbarilor? Văzându-i pe oaspeți cum se îndepărtează în grabă, urmându-l pe servitor, își aminti de Flavia. Unde dispăruse? De la balustradă, îl întrebă pe Clemantius, care se întorsese dedesubt și vorbea cu însuflețire cu purtătorii de lectică ai Matidiei, dar nu primi decât un răspuns negativ, stânjenit. înspăimântată, privi în jur, trecându-și nervos o mână prin cârlionții negri. Alți oameni i se adresau, cu glasul frânt de teamă, punându-i întrebări presante, la care, în acel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
păsat niciodată. Urâțenia ei mă făcea s-o iubesc și mai mult. În primii ei doi ani de viață, abia mă lăsa inima s-o dau jos din brațe. O purtam peste tot, de parcă o purtam pe infanta Boudicca în lectica ei triumfală. A făcut o pauză. — Probabil e un lucru bun că copiii se transformă în adolescenți dificili, a zis ea. Sentimentele pe care le ai pentru ei când sunt mici ajung să fie mult prea intense, prea enervante pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]