434 matches
-
iubirea, foc aprins, stinge doruri și dureri,Prin troiene mă împiedic ca să-ți simt îmbrățișarea... XX. VINE PRIMĂVARA?, de Gabriela Munteanu, publicat în Ediția nr. 2232 din 09 februarie 2017. În grădina amorțită, Cu zăpadă-acoperită, Doarme-n pat, de vânticel Legănat, un zărzărel. Lângă el un măr bătrân Somnoros și-ntinde ramul. E țâfnos că-l prinde anul Nesăpat la rădăcini. Soarele-i atinge blând, Mugurașii le-ncălzește. Tulburat de-atâta soare, Zărzărelul se trezește. „Nene măr, văzut-ai poate Cin
GABRIELA MUNTEANU [Corola-blog/BlogPost/383512_a_384841]
-
atunci Când o aștepți Și ea nu mai vine Ochii mei Scurtează întinderea Spre a te găsi Știu locul Doar ei îl țin secret În priviri Nici nu trebuie Să îi închid Și văd totul Îți porți pașii Într-un dans Legănat Și vorbești Cântând din melodiile Serii Ai părul întins în bucle plăpânde și îți lipsește un sân l-am sărutat atât de profund neștiind că sărutul te doare treci zilnic pe la mânăstiri și bei apă sfințită locul acela se luminează
OCHII MEI de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2034 din 26 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380111_a_381440]
-
înaltă cerească. Păsări mii străbăteau văzduhul, livezile și câmpurile, bucuroase să-și dreagă cuiburile. Florile de multe feluri umplură câmpurile pentru semănături, dar și pajiștile de munte. Apele râurilor sclipeau în drumul lor spre mare, acea mare cu valurile ei legănate, ce se vedea maiestuoasă în zare. Dincolo de golf - stâncile de granit alb, apoi cerurile, alte ceruri albastre acoperind întinsa Mediterana. Ca o încununare a acestui Sabat minunat, cei din templu avuseseră parte de vizita celor doi misionari, Lucas și Nicolas
FINAL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1614 din 02 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377197_a_378526]
-
Um er-Rasas... Zona protejată Wadi Rum... Sau - poate că ați auzit de Salatin, profetul musulmanilor din Orientul Apropiat... Poate v-ați dori să vă înmuiați picioarele obosite de drum în apele tămăduitoare de la Marea Moartă... să traversați deșertul în mersul legănat al cămilelor, conduse de taciturnii beduini... să priviți la lumina focului o fată cu ochi de pară și foc, înveșmântată în mătăsuri și damasc, dansând în ritmuri amețitoare... să degustați frigărui din carne de oaie și suc natural de fructe
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93216_a_94508]
-
violat-o! și a trebuit să asmuțe pe tine pe Rex (câinele lup) brava, frumos... Râdea... Deborah o cunoștea bine pe G. După ce spuse ce spusese, mă luase la dans din pragul ușii deschise, și făcând cu mine câțiva pași legănați, - adăogase: pe G., dacă n-o... pe loc, dar știi, pe loc, pe loc!, te... ea pe tine, cunosc - și mă învârti așa încă două minute bune, simțindu-i răsuflarea precipitată, fierbinte. Don Juane - zicea - ce-ai făcut!...ce făcuși
Note cu femei din '58 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8495_a_9820]
-
mi-aș fi rupt mâna. Dar ca să-mi dau un fel de importanță muierească, o umpleam cu pietre pescuite din curte și, însoțită de pisica Ghizi, făceam cei 300 de metri până după colț aplecată într-o parte; mergeam încet, legănat, puțin crăcănată, iar când mă opream, lăsam geanta jos și mă uitam de jur împrejur, să văd dacă mă bagă cineva în seamă. Dacă da, îmi frecam șalele și gemeam tare ioai, ioai sau mai înfundat mîh, mîh, iar dacă
Tovarășe de drum Experiența feminină în comunism by Sanda Cordoș () [Corola-journal/Journalistic/8558_a_9883]
-
Gheorghe Grigurcu În serile frumoase de vară din jurul anului 1990 îl întîlneam deseori pe Leonte Răutu, plimbîndu-se tacticos pe Bulevardul Elisabeta, în preajma Cișmigiului. Era un bărbat masiv, cărunt, cu o ținută foarte îngrijită, pășind vag legănat, care-mi amintea chipul lui Jean Gabin din filmele sale de senectute, unde interpreta uneori figura unui șef de clan mafiot. La urma urmei un asemenea capo mafiot a fost și ex-demnitarul comunist, pe numele său mic Leonea, de unde cognomenul
O carte despre Cameleonea by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6906_a_8231]
-
alt popor" va fi continuat, oare, să mă urmărească din exteriorul stării mele conștiente? La modul negativ, ei pare să-i dea răspuns eul din poemul Desprinderea de țărm: Niciodată nu vei porni cu adevărat de aici, din hotarul etern, legănat și șters și iar viu, unde mareele cern pietre de hotar. Poți fi un catarg solitar în mijlocul mării, cu orizontul rotindu-se încet pe nisip, iar umbra e sufletul lucrurilor dislocat de lumină. Dar tu niciodată nu vei fi în
Celălalt by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/8165_a_9490]
-
-i pieptene! că ochii și zâmbetul lor erau de carton, apă de ploaie, dar lui așa i se părea ori de câte ori îi vedea, și simțea un nod în gât, o uscăciune. Inima-i zvâcni mai tare. Se simți luat pe sus, legănat și destrămat, în liniștea ochilor Irinei, cu transparența lor verzie de apă rece din care semințe de grâu ieșeau la suprafață ca niște flăcărui. Vrei să mănânci ceva? Ți-e foame? Foame! Am și uitat de foame. Da ce-ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
sări buimac la prima zgâlțâială a bătrânei. O zări ca prin vis aplecată deasupra lui: " Te caută jandarmii! Ce-ai făcut?" Nu mai avu putere să-i răspundă. Todireanu, tatăl Irinei, era prieten cu moș Țurcanu. Vorbea lat, dulce și legănat ca orice șoldovean sadea. "O holercă, bădie!" La depou, de un an și ceva, lucrau împreună cu nemții: nemții uitându-se la ei cum urcă și coboară de pe locomotivă, negri ca dracii de funingine și cărbune, osteniți și nemâncați, iar ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
și nu-și putea da deloc seama din ce cauză... Îl urmărea parcă, pas cu pas, o umbră de care dorea să scape cu orice preț și nu putea... Și umbra aceea avea ochi de pisică sălbatică, mers ușor și legănat, față senină și luminată mereu de un zîmbet pe care nu-l mai avea nimeni și o chema... Ilinca! Unde se vede că o expediție, fie ea cît de grea, se pregătește mult mai ușor atunci cînd dorești neapărat să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
poate ți se rupe. Filmul. FANE: De dimineață, cînd m-am hotărît să mă apuc de fotografie. Am pus film în aparat și am plecat după subiecte. M-am întîlnit cu vecina noastră Maricica (mimează sînii ei mari și mersul legănat). I-am propus să-mi pozeze. Și a acceptat imediat. M-a întrebat cîte poziții am. GETA (Plîngînd): Parașuta! Și cîte poziții i-ai tras? FANE (mîndru): 36! GETA: Cîte? FANE: 36. Tot filmul. L-am și developat pe loc.
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
un tânăr cu părul negru ca pana corbului cu reflexii albastrii, avea ochii mari cu gene lungi și dese, obrazul Îi era alb ca spuma laptelui, iar buzele roșii ca cireșele de mai. Era Înalt și bine legat, cu mersul legănat. Mâinile-i aveau degetele lungi, iar pielea Îi era catifelata. Pe la balurile pe unde mergea, domnițele, prințesele, fetele de Împărați erau topite după el. Însă Păun doar se juca cu ele, le făcea să-l iubească și le părăsea, nepăsându
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
punea apoi cioroiul pe umăr și începea să se bălăngăne cu el, de pe un picior pe altul, cât ținea culoarul celularului. Gogu sta cuminte, participa, mai ales că Bușcu îi cânta: - Guo-guu, Guo-guu, Guo-guu, Guo-guu... Și asta la fiecare pas legănat. Toți ședeam pe lângă uși și încercam să vedem, cât se putea prin unele crăpături, fraternitatea celor doi, când treceau prin dreptul nostru. Era bătaie pe rând și ne abțineam să nu râdem în hohote. E chinuitor când nu-ți poți
Varul Alexandru si alte povesti adevarate by Adrian Oprescu () [Corola-journal/Journalistic/8892_a_10217]
-
al femeii care sare din dric, trimite săruturi și se-nclină în fața publicului. Ritualul funebru se îneacă într-o etalare de prețiozități: "în coșciug pe drumul spre bizanțuri/ Perne moi și mîinile subțiri/ Crizanteme roz și trandafiri/ Fumul de tămîie legănat sub lanțuri.// Preoții-ngînau cîntări de morți/ Căutînd prin cărți să mai citească/ Mîinile cu degete de iască/ Nu știam prin fum cum să le port" (Cîntec de mort). De la extemporalul extincției poetul trece la caligrafia galantă: "Ce frumoase mîini ai
Poeți din Nord by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9917_a_11242]
-
cheamă scene, relații, expresii, gesturi. Aud, de pildă, sunetele amestecate ale culturilor și lascivităților din "Chira Chiralina" a Cătălinei Buzoianu, agonia și extazul Brăilei de altădată. Muzica lui Alifantis, cîteva acorduri, fac să năvălească peste mine aburul unei lumi, șoldurile legănate ale Chiralinei, du-te vino-ul din chioșcul-centru al scenei. Ferestrele duc și aduc iubirile, trădările, bătînd strigătul disperării. Un pian mă poartă cu amintirea la mîinile înfipte în el ale Dorinei Crișan-Rusu din spectacolul "Ghetou" al lui Frunză. Frica
Muzici by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9947_a_11272]
-
primul rând sunt locurile, fiecare încăpere are particularitatea ei, camera de oaspeți este acoperită cu scoarțe, covoare moldovenești, podul este decorat cu cârnați, slănină, afumături toate atârnând de grinzi în penumbră. Acolo se află copaia de lemn prin care trece legănat fiecare membru al familiei. M-a surprins de câte ori regizorul se oprește asupra scărilor de lemn, cei doi bunici urcă și coboară scări, cu o anumită lentoare, iar mișcarea lor scandează ceva din urcușurile și coborâșurile dialogului dintre ei. Cu un
Constantin și Elena by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7716_a_9041]
-
trepte și ajunse în hol, o bătrână uriașă, înfășurată în mai multe șaluri puse unul peste altul, care o făceau să semene cu un pat nefăcut; până și picioarele le avea înfășurate în cârpe. Se apropie cu pași moi și legănați. Era greu să-ți închipui că acest munte de femeie ar avea sentimente sau că ar avea nevoie de ocrotire. Pieptul ei matern, imens avea menirea de a oferi mângâiere, nu de a primi mângâiere din partea altuia. — Ia zi, ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
Oare ce face Dinuța mea acum?” se întreba el la vreme de seară. Sau dimineața: „Cum o fi dormit mititica? Acolo, prin străini, nu-i ca acasă.” Lui nu-i trecea prin cap că „mititica” o fi dormit alintată și legănată? a întrebat Vasile Hliboceanu în râsul general. Uite că prin capul lui nu adia nici un fel de bănuială. Din „mititica” n-o scotea. Iar patronul: „Ce om, domnule! Cine ar face ce face el pentru Dinuța mea?” Dar nici alta
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
băiețelului ei drag: ,,Nani, nani odoraș, / Somnul să te împresoare,/ Visul să-ți fie frumos / Luminat de soare,/ Nani, nani, Ducu mamei!"/... și alte urări pe care numai o mamă iubitoare i le poate dori puiului ei drag. Copilul adormea legănat de cântec și călătorea în lumi feerice. Ea îi priveghea un timp somnul și, când buzele lui schițau un zâmbet, se întreba: Oare ce visează odorașul mamei?" Când copilul începuse a gânguri, Simona îi dădu un nou telefon doctorului să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
casei. Ți-am povestit, nu de multă vreme, de bolta cu viță-de vie ce se Întinde de lângă gard până sus pe acoperiș. Toamna, când se coc strugurii și frunzele capătă nuanțe atât de variate, Îmi place să-mi las sufletul legănat de nostalgie, și, mai ales, Îmbătat de parfumul strugurilor ce așteaptă mâini dornice la cules. Această atmosferă de basm m-a inspirat. Vrei să-ți citesc ce-am notat? „Da!”. Te ascult cu atenție și nerăbdare. „M-am Întâlnit cu
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
cu Înghițituri largi, sonore, savurând până la ultima picătură. Mă inundă din nou, pentru câteva clipe, Plăcerea. Plăcerea aceea fără de margini, trimisă parcă de o putere nevăzută, care ne cunoaște toate ascunzișurile, Întru alinarea suferinței. Stau În genunchi și mă clatin legănat ca-n adierea unui vânticel călduț. Pătruns de o blânda moliciune, mă las pe spate, cu picioarele răsucite sub mine, și cu brațele desfăcute ca niște aripi mari, Întinse dureros spre ancora liniștei depline. Treptat, Într-o curgere ușoară și
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
târziu, când soarele Începu să apună și când, trebuie să recunosc, eram toate ușor amețite de atâtea cocktailuri și soare, conversația deveni mai aprinsă. Te gândești vreodată să te recăsătorești? am Întrebat-o pe Lauren, care lenevea Într-un hamac, legănată ușor de vânt. — Da. Cred că n-o s-o mai fac. — Foarte corect, fu de acord Tinsley, care amesteca Încă un cocktail. Cuplurile căsătorite sunt atât de plictisitoare. —Știu. E groaznic, am aprobat eu. Adevărul este că o prietenă măritată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
pentru Nan Kempner 1, iar Tinsley este „pădurarul“, zise ea. De masa noastră s-a apropiat o chelneriță. Avea o coafură incredibilă, un păr roșu mult prea tapat și purta o rochițică neagră și pantofi negri cu tocuri Înalte. Pășea legănat, ca și cum ar fi fost Într-o trupă de dans de pe Broadway. — Ce servesc doamnele? zise ea. —Mini-hamburgeri, au strigat, În același timp, Lauren și Tinsley. —Eu o să iau o porție de salată verde, am spus. Nu prea mi-era foame
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
căsătorită, Lauren nu se schimbase deloc. —Doamne, Îmi place la nebunie a douad lună de miere. E muuult mai bine decât În luna mea de miere de după divorț, suspină Lauren. Era la asfințit, iar noi leneveam amândouă În hamacurile imense, legănate ușor de ușoara briză de seară a oceanului. Giles și Hunter profitau de apa liniștită, fără valuri, și plecaseră În golf să facă wakeboarding 1. La un moment dat, Hunter pluti pe lângă noi pe wakeboard, și cumva a reușit să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]