1,578 matches
-
persecuțiile ocupantului comunist. Apelul asociației a ajuns, prin părintele Barral, la forurile internaționale din S.U.. A., Franța și Belgia, care s-au implicat, cu generozitate, în acțiunea noastră. Ne-au venit ajutoare (alimente, medicamente, haine de iarnă) depozitate la Legația Belgiană, de pe Bulevardul Dacia, apoi la Facultatea de medicină, decanul facultății Gr.T. Popa fiind solidar cu acțiunea noastră. Le transportam cu taxiuri și cu mașini particulare, schimbate succesiv pentru a nu fi identificați. Acțiunea a durat pînă la sfîrșitul anului
Pavel Chihaia - Dacă aș fi ascultat de comuniști, nu mai eram eu, eram un altul" by Ileana Corbea () [Corola-journal/Journalistic/17164_a_18489]
-
acel Bălan, fost tâlhar, tocmit de comuniști și pus apoi, drept recompensă, primar în cmuna Viișoara, județul Năsăud. Trece în Iugoslavia dar este și aici arstat, și, când, în fine, după alte suferințe, ajunge la Triest, pune la cale atacul legației române de la Berna, împreună cu Ioan Chirilă, Ochiu Dumitru și Stan Codrescu. Era în februarie 1955 când cei patru tineri viteji intrau în Legația statului comunist român de la Berna, vrând să atragă atenția lumii civilizate din Occident asupra României asuprite de
Restituirea unui adevăr istoric by Eugenia Tudor-Anton () [Corola-journal/Journalistic/17227_a_18552]
-
și aici arstat, și, când, în fine, după alte suferințe, ajunge la Triest, pune la cale atacul legației române de la Berna, împreună cu Ioan Chirilă, Ochiu Dumitru și Stan Codrescu. Era în februarie 1955 când cei patru tineri viteji intrau în Legația statului comunist român de la Berna, vrând să atragă atenția lumii civilizate din Occident asupra României asuprite de ruși, dovedindu-se prin arhiva Legației că acolo se afla, de fapt, camuflat - diplomatic -, un adevărat viespar al spionajului sovietic. Era, cum va
Restituirea unui adevăr istoric by Eugenia Tudor-Anton () [Corola-journal/Journalistic/17227_a_18552]
-
Chirilă, Ochiu Dumitru și Stan Codrescu. Era în februarie 1955 când cei patru tineri viteji intrau în Legația statului comunist român de la Berna, vrând să atragă atenția lumii civilizate din Occident asupra României asuprite de ruși, dovedindu-se prin arhiva Legației că acolo se afla, de fapt, camuflat - diplomatic -, un adevărat viespar al spionajului sovietic. Era, cum va afirma în depoziția sa la procesul intentat celor patru temerari, fostul nostru ministru de Externe, Grigore Gafencu: "un protest teribil, de deznădejde, împotriva
Restituirea unui adevăr istoric by Eugenia Tudor-Anton () [Corola-journal/Journalistic/17227_a_18552]
-
urmă n-avea altă soluție decât de a se adresa celor trei guverne aliate ca să pună lucrurile an legalitate. Inutil. Sovietele sprijineau necondiționat guvernul an funcțiune, ba chiar a stabilit unilateral relații diplomatice cu România, ambasadorul S. Kavtaradze instalăndu-se, cu legația să, la București. an consecință, regele refuză să mai primească miniștrii și pe premier, refuzând totodată, explicit, să semneze decretele guvernamentale importante, fără de care erau atinse de nulitate. Regele admitea să semneze decretele minore pentru a se evita o prăbușire
Greva regală by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17429_a_18754]
-
de ședință redactate mai ales de Xenopol) n-ar fi văzut niciodată lumina zilei dacă fosta sa soție, dna Ecaterina Bălăcioiu, nu l-ar fi salvat, îmbrăcîndu-se, la propriu, cu acele caiete sub rochie pe care le-a transportat la Legația Franței din București (prin 1952-1953) și, de acolo, ajungînd la Paris, în posesia dnei Monica Lovinescu. Distinsa posesoare a caietelor, le-a dactilografiat și, însotindu-le de o copie xerox după originale, au ajuns la Editură Minerva. Asta nu înainte că
Un eveniment editorial by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17606_a_18931]
-
la sfârșitul lui 1947 au decis să-l îndepărteze. I-a fost pusă în față alegerea dintre abdicarea imediată, și executarea unei mii de studenți deja arestați. Astfel, el a abdicat și a plecat în exil. Potrivit unui raport al Legației Britanice, „pentru români, sau cel puțin pentru cei care și-au exprimat opiniile ... singura alinare în situația lor actuală este că Regele lor a scăpat cu viață.” Exilul a însemnat pentru Rege multă durere - „Deși mulți cred că a nu
Despre 23 August şi despre Regele Mihai () [Corola-journal/Journalistic/25400_a_26725]
-
activitatea publicistica iar în 1935 premiul „C.Hamagiu” al aceleași Academii pentru lucrările dramatice și poetice din ultimii ani. Începând cu anul 1926 îl regăsim în diplomație unde a funcționat peste 15 ani că atașat de presă, apoi consilier în cadrul legațiilor României de la Varșovia, Praga, Berna, Viena și în calitate de ministru plenipotențiar la Lisabona. În anul 1936 a fost ales membru deplin al Academiei Române iar la data de 30 decembrie 1937 a fost numit în funcția de subsecretar de Stat în Ministerul
Eu cu lumina mea sporesc a lumii taină Lucian Blaga. In: Editura Destine Literare by George Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_231]
-
a celor închiși pe nedrept: "Apelul asociației a ajuns, prin părintele Barral, la forurile internaționale din SUA, Franța și Belgia care s-au implicat cu generozitate în acțiunea noastră. Ne-au venit ajutoare (alimente, medicamente, haine de iarnă) depozitate la legația belgiană, de pe bulevardul Dacia, apoi la Facultatea de medicină, decanul facultății, Gr. T. Popa fiind solidar cu acțiunea noastră. Le transportam cu taxiul și cu mașini particulare, schimbate succesiv pentru a nu fi identificați". Se înțelege că au urmat arestări
Destinul unui rezistent: Pavel Chihaia by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15813_a_17138]
-
de conferințe de la ONU - această minunată posibilitate pe care cultura o oferă diplomației. Dacă răsfoim istoria diplomației românești în paralel cu istoria culturii românești, descoperim numeroase interferențe: Vasile Alecsandri - ministru al României la Paris, între 1885-1890, Duiliu Zamfirescu - membru al legației române la Roma, apoi la Atena, Bruxelles și din nou la Roma, în perioada 1888-1906, Lucian Blaga, atașat de presă și consilier la legațiile României din Varșovia, 1926, Praga, 1927, Berna, 1928-1932 și 1937-1938, Viena, 1932-1937, apoi ministru plenipotențiar la
Strada Eminescu din Islamabad by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15898_a_17223]
-
descoperim numeroase interferențe: Vasile Alecsandri - ministru al României la Paris, între 1885-1890, Duiliu Zamfirescu - membru al legației române la Roma, apoi la Atena, Bruxelles și din nou la Roma, în perioada 1888-1906, Lucian Blaga, atașat de presă și consilier la legațiile României din Varșovia, 1926, Praga, 1927, Berna, 1928-1932 și 1937-1938, Viena, 1932-1937, apoi ministru plenipotențiar la Lisabona, 1938-1939, Aron Cotruș - reprezentant al presei românești la Roma, 1919-1920, Milano, 1930, Varșovia, 1930-1937, Madrid și Lisabona, 1938-1939, Ștefan Baciu - atașat de presă
Strada Eminescu din Islamabad by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15898_a_17223]
-
Andersen - Bazarul unui poet, Memorii de călătorie în Grecia, Orient și țările dunărene; trad. din daneză, prefață și note - Grete Tartler, Ed. Univers, București, 2000, 232 p. Zece luni în Țările Române în 1857 sosește la București, în calitate de secretar al legației prusace, cu misiunea de a culege informații pentru reorganizarea politică a Țărilor Române, un tânăr german pe care scurta trecere pe aceste meleaguri avea să-l salveze de la anonimat. De aici se va îndrepta, după numai zece luni, tot cu
Bazarul cu imagini by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15947_a_17272]
-
jumătate. Dejun cu tata adus la Mogoșoaia de Brătianu care se ducea la Buftea. Am petrecut cu el o oră și jumătate. Apoi Czernin a venit la Mogoșoaia la ceai. A petrecut cu mine restul după-amiezii. Apoi, dineu la Poklevski, legația Rusiei. Pe scurt: Anglia, președintele Consiliului de Miniștri român, șeful opoziției conservatoare (tata), ministrul Austro-Ungariei, ministrul Rusiei. Iată ceva menit să-mi formeze spiritul". Din nou mă întreb. Oare o interesa în acest talmeș-balmeș de personalități ce se excludeau prin
Martha Bibescu în 1915 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15983_a_17308]
-
controversa despre prioritatea unei idei nu s-a declanșat în 1935 sau în 1936, când au apărut articolele și volumele celor doi, ci mult mai târziu, în 1941. În anii 1932-1937, Lucian Blaga este atașat de presă și consilier pe lângă Legația României din Viena, în 1937-1938 e la Berna cu aceleași misiuni, iar în 1938-1939 e ministru plenipotențiar la Lisabona, după care, pe timpul războiului, se află în țară, devenind în 1939 profesor de filosofia culturii la Universitatea din Cluj. Deși colabora
Dan Botta și Lucian Blaga - idei în litigiu by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11931_a_13256]
-
Andreea Deciu În dificilul an 1947, Donald Dunham a fost numit Public Affairs Officer al legației americane la București. Au urmat trei ani de serviciu diplomatic, ani grei pentru Romania și inevitabil pentru cineva atașat și implicat atît de mult în destinul țării precum Dunham, ani care fac subiectul unui roman scris de autor cîteva decenii
Un diplomat american la București by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16039_a_17364]
-
parcurilor industriale și tehnologice, sprijinirea activității I. M.M. -urilor, redresarea agriculturii și elaborarea unui program de dezvoltare rurală. L. SCRIPCĂ Vizită l De prezentare În 27 februarie, prefectul județului Timiș, dl Horia Ciocârlie, l-a primit pe dl consilier de legație Francesco Catania, care, recent, a fost numit de Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Italia în funcția de consul general al Italiei la Timișoara. Importanța acordată de Italia acestei zone poate fi apreciată și prin deschiderea la Timișoara a Anului productiv
Agenda2003-9-03-1 () [Corola-journal/Journalistic/280734_a_282063]
-
zis organelor Securității, nu le plăcea prezența în Constanța a vreunui corp diplomatic englez sau american. Misiunea Militară Americană s-a desființat aici și la București, deoarece nu mai eram în stare de război, în schimb, s-au deschis ambasade, legații și consulate. La Constanța exista, cum am spus, numai Consulatul Brita nic, care reprezenta și interesele americane. Aici Securitatea încerca prin toate vicleșu gurile să împiedice bunul mers al serviciului consular. Până la un moment dat, am avut permis de intrare
A VENIT STANLEY. In: Editura Destine Literare by George Sarry () [Corola-journal/Journalistic/90_a_414]
-
enigmatică pentru el, cunoscută numai din istorisirile lor: "nume scumpe cum ar fi Corcova îmi erau tot atât de familiare și plăcute ca Seulis și de o mie de ori mai drag decât Bonnétable..." Anton Bibescu funcționa în 1904 ca atașat la Legația României de la Paris. De acolo, a fost transferat în același post la Londra, unde lupta pentru cauza națională a românilor din Transilvania, direcție în care Marcel Proust l-a ajutat foarte mult. O mărturisește chiar diplomatul: "în Franța, cum era
Marcel Proust și românii by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8519_a_9844]
-
ilegalitate, și au legături directe cu agenți sovietici sau comuniști din țări occidentale), susținători ai directivelor trasate de Stalin, inclusiv în privința desprinderii Basarabiei de România. O excepție notabilă este Eugen Ionescu. În anul 1943, pe când se afla în post la Legația României de la Vichy, dosarul său este dat în cercetare pentru depistarea unei eventuale origini semite. Potrivit notei informative redactate de agentul siguranței, atât viitorul dramaturg, cât și soția sa sunt evrei după mamă. Cu toate acestea, în răspunsul oficial redactat
Fața ascunsă a avangardei by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8604_a_9929]
-
acest loc, trebuie spus că Blaga și-a făcut datoria de diplomat cu zel și pricepere - așa cum va face, vreme de peste zece ani, în toată această nouă și fascinantă carieră. În ziua de 4 noiembrie 1926, soții Blaga descindeau la Legația Română din Varșovia, pe strada Wiejska, numărul 10. Pe data de 22 noiembrie 1922, diplomatul Lucian Blaga înainta deja primul său amplu raport către ministrul Ion Mitilineu. El se află - scris de mână (mărunt, cursiv, caligrafic, curat) - în Arhiva M.
Lucian Blaga, diplomatul by Lia-Maria Andreiță () [Corola-journal/Journalistic/8358_a_9683]
-
A. E., consemnat la Registratura Generală sub nr. 69025/2 dec. 1926. Îl transcriem în întregime, ca pe un argument de înalt profesionalism: "Domnule Ministru, La câteva zile după ce mi-am luat în primire postul de atașat de presă pe lângă Legația română din Varșovia, am început să trimit zilnic un "buletin al presei polone" la Ministerul Afacerilor Străine de la București. În cele ce urmează voi face un scurt raport asupra evenimentelor politice și culturale mai însemnate petrecute în cele zece zile
Lucian Blaga, diplomatul by Lia-Maria Andreiță () [Corola-journal/Journalistic/8358_a_9683]
-
Ceske slovo", "Narodni Listy"). La Minister, reușește să impună "raportul de presă săptămânal" (în locul celui zilnic) așa cum procedau toate marile ambasade de aci. Merită, de asemenea, reținut severul program zilnic pe care și-l impusese poetul-diplomat: dimineața, în drum spre Legație, se oprea câteva minute în grădina Kinsky, "în ipostaza de sfânt care hrănește păsările"; la birou era "gazetar și diplomat"; după-amiază studia căteva ore la Biblioteca Universității; către seară devenea "propagandist" al culturii și literaturii române, pe la ziarele și revistele
Lucian Blaga, diplomatul by Lia-Maria Andreiță () [Corola-journal/Journalistic/8358_a_9683]
-
afirmări (avea 32 de ani). Întâlnirea cu Titulescu a fost însă - pentru poetul-filosoful-diplomatul Blaga - o revelație, despre care va mărturisi chiar atunci, dar și mai târziu, peste ani. La 1 noiembrie 1932, Lucian Blaga este transferat, cu consimțământul său, la Legația din Viena, unde venise ca ministru plenipotențiar cumnatul său, Caius Brediceanu. Vor urma patru ani (până la 1 februarie 1937) de viață în siguranță, rodnică atât pe planul creației artistice, cât și pe acela al diplomației - analizele făcute de Blaga presei
Lucian Blaga, diplomatul by Lia-Maria Andreiță () [Corola-journal/Journalistic/8358_a_9683]
-
de Externe) cerea insistent să fie informat la zi despre "tot ce se pregătește la Viena". O întâmplare semnificativă: în august 1933, Titulescu sosește în Austria, la Bad-Gastein, într-un scurt concediu de odihnă. Atunci i-au sosit, pe adresa Legației, câteva plicuri prin curier diplomatic, care trebuiau să-i parvină urgent. Gestul de a le duce ministrului l-a făcut Blaga, care-și amintește că ministrul l-a reținut (amical) la reședința lui câteva zile - și: " Într-o după-amiază m-
Lucian Blaga, diplomatul by Lia-Maria Andreiță () [Corola-journal/Journalistic/8358_a_9683]
-
versuri ... simțea pesemne, subconștient, o înrudire între insomnia sfântă a acelei paseri de veghe și insomnia sa. Căci și el suferea de insomnie lângă destinele țării". La 1 februarie 1937, Lucian Blaga este numit din nou consilier de presă la Legația României de la Berna. Numai până la 8 ianuarie 1938. O perioadă scurtă, dar la fel de bogată - timp împărțit, după propria-i mărturisire, între "diplomație și dracul creației". Și, desigur, ar fi continuat să rămână la Berna, dacă n-ar fi intervenit o
Lucian Blaga, diplomatul by Lia-Maria Andreiță () [Corola-journal/Journalistic/8358_a_9683]