77 matches
-
până astăzi a vândut deja o mare parte din colecțiunile de artă ale tatălui său, contele Giovanni, cunoscut istoric de artă al Umbriei. E deci probabil că pretențiunile proprietarului nu vor fi exagerate. Pentru tratative s-ar putea întrebuința mijlocirea legațiunii noastre din Roma; d[omnu]l Claudiu Isopescu 6, căruia i-am vorbit chiar la Veneția de existența acestei colecțiuni, ar binevoi, desigur, s-o cerceteze mai de aproape și să raporteze asupra interesului ei. Contele Magherini-Graziani îmi scrie în
Din corespondența lui Alexandru Ciorănescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4783_a_6108]
-
dec[embrie], să anunțe pe toți servitorii că nu mai sunt subdirector! Stă mintea în loc! Te-aș ruga să vezi pe d[omnu]l Mihăilescu și să-i comunici că ar fi bine să trimită o telegramă, prin Externe, adresată Legațiunii noastre pe lângă Sf[ântul] Scaun, că ministerul îmi acordă, în continuare, însărcinarea de subdirector. Aș vrea să evit orice discuții, care ating acea „sfântă demnitate românească”, la care noi ținem foarte mult. Pe aici vremi de mare cumpănă! Știe Cel
Însemnări despre cărturarul Sever Pop by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4230_a_5555]
-
să dea cu mâna de Calligari care nu și-a schimbat nici măcar ochelarii ce-i poartă din cauza miopiei? {EminescuOpXII 149} Adevărul este că Memorial diplomatique nu este tocmai vinovat. Se zice că notița în chestiune ar fi ieșită din birourile legațiunii noastre și că d. Cogălniceanu, reprezentantul României la Paris, nu ar fi străin la izgonirea d-lui Calligari. Această nuvelă v-o dau sub toată rezerva. Iată care ar fi adevărata cauză ce a motivat expulziunea: În noiemvrie trecut Calligari
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
s-ar fi delegat Grigorie Beldi, prefect al comitatului Mureș - turda, Iosif Posan, Iosif Potsa, prefect, și Francisc Farro, subprefect în comitatul Trei scaune. Pe când însă lucrurile iau această față pacinică, încît însuși baronul de Salzberg, însărcinat cu gerarea afacerilor legațiunii imperiale, și-a esprimat convingerea că comisia mixtă de graniță va rezolva cestiunea spre mulțumirea amânduror părților, ziarele ungurești din provincie urmează a scorni știri alarmante. Astfel foaia "Magyarorszag " din Chesdi-oșorhei spune că un regiment de soldați sub comanda unui
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
ar fi ales în România toată un om mai vrednic de a o reprezenta ca literat decât un băiețoi care-a scris franțuzește o broșurică despre Chestia izraelită, lipsită de orice originalitate, și care apoi s-a furișat pe lângă o legațiune română sub un titlu extraordinar și supernumerar oarecare, până 'i va suna ora sfântului buget. Odinioară cancelariile țărilor noastre erau pline de băieți primiți pe procopseală, cari învățau a scrie și a citi în vro atenanță murdară, precum le descrie
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
învățau a scrie și a citi în vro atenanță murdară, precum le descrie cu pana sa de maistru răposatul Filimon. Din acești logofeți Coate goale, din aceste ciocoflendure au ieșit genitorii roșiilor actuali, de o promiscuitate înspăimîntătoare de proveniență. Astăzi legațiunile noastre amenință a deveni asemenea instituții de primire pe procopseală a fel de fel de plevușcă greco - bulgărească, pe care o vezi apoi răsărind prin congrese internaționale și reprezentând România. Acolo însă unde România ar trebui să fie reprezentată, ea
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Omer Pașa, comandantul oștirilor turcești, cu privire la protegerea supușilor austriaci. El a făcut călătoria făr' a fi însoțit de nimenea, printre detașamentele roitoare ale armatei turcești, singur și călare, și a împlinit misiunea spre satisfacțiunea tuturor. În 1857, numit secretar de legațiune la Atena, în 1861 în aceeași calitate la Dresda, la 1862 a funcționat în timpul adunării tuturor suveranilor germani care s-au ținut la Frankfurt. După războiul între {EminescuOpXII 352} Germania și Danemarca a fost trimis ca însărcinat cu afaceri la
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
martie 1880] [""LA REPUBLIQUE FRANCAISE" SCRIE... "] "La Republique Francaise" scrie: Se anunță că-n urma unei mișcări diplomatice d. C. A. Rosetti va fi trimis la Paris ca reprezentant al guvernului român, spre a înlocui pe d. Callimach-Catargiu destinat pentru legațiunea română din Londra. Câți cunosc pe d. Callimach-Catargiu vor regreta cu viociune plecarea sa din Paris, unde calitățile sale au fost pe deplin apreciate și unde petrecerea sa va lăsa cele mai simpatice aduceri-aminte. Putem adăogi că urmașul său va
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
mijloacele care ar putea servi la realizarea acestei idei. Ministeriul Afacerilor Străine a fost informat de impulsiunea dată acestei idei de cătră anchetă și a fost rugat ca, în caz de-a se crea asemenea biurouri de reclamație, să ordone legațiunii I. și R. din București, precum și tuturor autorităților consulare I. și R. din România, de-a le da concursul cel mai energic în exercițiul funcțiunilor lor. Iată dar viitorul ce ne așteaptă: controlul exercitat de-un stat străin asupra percepției
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
curat {EminescuOpXI 402} 21. Publicații germane din care Eminescu face traduceri. radical al stângei estreme, în același timp Franța își schimbă consulatul din Budapesta în misiune politică. D. baron de Burgoing va fi însărcinat de-a gera provizoriu această nouă legațiune a Republicei Franceze, având rangul de ministru plenipotențiar. E clar că Franța, dacă nu aprobă, desigur înclină a nu dezaproba ideile stângei maghiare asupra raportului de stabilit între cele două părți ale monarhiei habsburgice. Acum, când știm ce e înclinată
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Să fie aceasta oare o Împlinire a idealului marxist de dispariție a Statului? Anexa 1 Caracteristicile politicei duse la MAS Opoziția: 60% din totalul salariaților BPD: 25% ---------”---------Neutrii: 10% ---------” ----------Comuniști: 5% ------”----------Oamenii cum sunt repartizați? La centrală: doi secretari de legațiune comuniști, un consul general, iar restul oameni de serviciu sau posturi În administrație mai mici. Toate posturile mari ca: miniștrii plenipotențiari, consilierii, consulii generali, sunt ocupate de oamenii reacțiunii sau așa-zișii neutrii. În străinătate: La numirile În posturi pe
[Corola-publishinghouse/Administrative/1953_a_3278]
-
foarte rar, umblă prin minister, culegând informații importante, pe care le comunică lui Niculescu Buzești, fost ministru În guvernul Aldea. În Direcția Cifrului Îl putem vedea mai Întotdeauna informându-se asupra conținutului telegramelor cifrate. Direcția Politică Roiu Florian (secretar de legațiune) reacționar notoriu, identic lui Camil Dumitrescu. Împarte manifeste maniste prin minister, are legătură strânsă cu Niculescu Buzești. Barbul Gheorghe, fost director de cabinet al lui Mihai Antonescu: a participat cu Ică la toate Întrevederile cu personalitățile germane, este În strânsă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1953_a_3278]
-
monumentul ridicat în memoria soldaților francezi care au pierit de flagelul holerei în timpul războiului de la 1854-1855 a fost inaugurat cu deosebită solemnitate duminica trecută"1819. La ceremonia de inaugurare a monumentului a participat "ambasadorul Franței, domnul de Coutlouy cu întrega legațiune franceză din București"1820. În discursul rostit la cimitirul catolic din Constanța, ambasadorul Franței în România "a arătat bucuria ce simte de a fi la această solemnitate în care se dă cochetei Constanța, acest monument care va perpetua amintirea celor
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
a fost trimisă din Constantinopol o depeșă În care se spunea că Anglia, Franța și Italia nu recunosc României dreptul de a Încheia tratate comerciale fără consimțământul Porții Otomane. În replică, ministrul de externe, Vasile Boerescu, a adresat o notă legațiunilor străine În care se arata că din cuprinsul Firmanului de investitură reieșea limpede că România avea dreptul de a Încheia tratate nepolitice cu statele vecine. În ședința Camerei din 27 iunie 1875 a fost criticată, de o parte a deputaților
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
dl. Mitilineu, care a comunicat și-i comunică actele ministerului schimonosite, și chiar ultimul memoriu personal al lui Kogălniceanu.88 Are pe Charlier, care a scris și scrie necurmat la foarte multe ziare d-aci politice și financiare. Francezul de la legațiunea noastră d-aci, nu numai că nu face nimic decât, din când în când, câte un slab articolaș în Mémorial Diplomatique (care nu are nici o valoare), dar ne este ostil și lucrează contra noastră trădând ce știe și ca lomniind
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
fórte alésă. S'au mai anunțat încă alte conferințe pentru ședințele viitóre care se țin Vinerea în localul Societăței, "Maison du Brasseur, Chausée de Louvain, 33". Cum se vede dar totul merge îmbucurător. În urma unei telegrame de felicitare adresată de legațiune de anul nou, Excelentă Să, D-l Ministru, a binevoit a adresa asociațiunei o scrisóre de călduróse urări și felicitări pentru formarea acestei patriotice și serióse asociații. Ex. Să a cerut a i se dă lămuririle necesare, precum și statutele, promițând
by Laurenţiu Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
urmă dorea să-l inițieze cu Belgia: "S'a semnalat că 'nainte de a intra în Belgia vitele și cărnurile trebue să tranziteze prin A-U și Germania și că urmează a se obține de la guvernele respective autorisările necesare prin Legațiunile române la Berlin și Viena. Pentru taxele vamale belgiene a se adresa la Leg. sau Cons. belgian București. Pentru durată și prețul transportului a se adresa la Dir. C.F.R. Pentru reducerile de preț la transport urmează a negocia mai ales
by Laurenţiu Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
a transmis Administrației Centrale a Ministerului Afacerilor Străine de la București, într-o anexă la corespondență diplomatică, următoarele: Bruxelles, 30 Novembre / 13 Decembre 1900 MAS Bucuresci Dle Ministru, Dl. Petre Zlătescu, domiciliat în Bucuresci, 8, str. Șerbească, a intervenit pe lângă această Legațiune pentru a'i procura de la Universitatea Nouă din Bruxelles diplomă constatând că domnia sa a trecut examenul de doctor în drept. Din corespondență care am avut-o cu Secretariatul zisei Universități în această privință rezultă că într'adevăr Dl. P. Zlătescu
by Laurenţiu Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
folosi cum se cuvine: Bruxelles, 8 / 21 Ianuarie 1904 Dnei Mathilda Ilian Brăila, Bulevard Carol, 174 Prea stimata Doamna, Îndată după primirea scrisorei Dv. din 30 / 12 decembrie 903, am cercetat cazul fiului Dv., Victor Eminescu, l-am convocat la Legațiune și Dnii Florian Becescu și profesorul Garsou și am constatat următoarele: Fiul Dv. a fost scos dela Dnul profesor Garsou, nu de Dl Florian Becescu, ci de Dnul Basile Butză, oficier român demisionat, care să află de câți-va ani
by Laurenţiu Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
tribunalului spre a fi judecat în lipsă ca minor - avea 19-20 ani - și singur autor. Nu era exact că asasinii nu au fost descoperiți. A fost descoperit, căci era unul, dar nu a putut fi prins. Banii i-am încredințat legațiunii ruse - ministru al Rusiei era pe atunci Hitrovo - fiind averea minorului rămas în viață. Iată care este crima din Calea Moșilor.“ În adevăr, pe cât îmi amintesc, asasinul lipovenilor din Calea Moșilor n-a fost niciodată prins. Dar aceasta nu înseamnă
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
VIII.) pe de o parte, propaganda pentru intervenția noastră imediată, sub impulsul lui Take Ionescu, al d-rului I. Cantacuzino și al amicilor săi, Goga cu părintele Lucaciu, în chip cam zgomotos, pe de altă parte, propaganda con trarie condusă de Legațiunea Germană, [de Stere](Ibidem, p. IX.) și de Carp cu partizanii săi. Acestor curente violente, Ionel nu le răspundea decât printr-o tăcere implacabilă, care uluia pe toți. Hotărârea lui era luată, dar avea motive puternice pentru a nu-și
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
lui Barbu Știrbey, care scrisese lui Beldiman cu multă falsitate de intențiile regelui și ale lui Ionel de a nu intra în război contra Puterilor Centrale - „am văzut scrisorile“, adăugă; 2. că eu fusesem amabilă cu von dem Bussche și Legațiunea germană ca să-i înșel și să-i ademenesc; 3. că voiau să lovească în familia Brătianu, de aceea vor aresta pe Lia; 4. că toată istoria automobilului era îndreptată în contra ei, crezând că trăsura aparținea lui Vintilă și fusese ascunsă
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
dispariția celui de al doilea de pe scena politică. Nu și-a închipuit că el va pieri în curând, odată cu monarhia austriacă. Nici cu totul veridic nu este, căci de la Sinaia, la 1/14 august 1915, împreună cu Wodianer și toți membrii legațiunii expediaseră la Viena arhivele, argintăria lor și toate obiectele de valoare. Czernin fusese totdeauna un impulsiv, fără tact diplomatic, atrăgându-și mari neplăceri, ca în ziua când a cerut înapoi lui Take Ionescu, prin Ciorăneanu, decorațiunea austriacă. A doua zi
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
înțeles însă, după vorbele d-lui Dan Corbescu, că executa pe un dezertor și trădător, au venit pe rând să-l felicite și să-i strângă mâna. Pe de altă parte, d. Tzigara-Samurcaș s-a dus la gară să primească Legațiunea germană care fugise din Bulgaria la sosirea Aliaților. A avut sfruntarea să explice că voia să vadă ce figură făceau. Marghiloman tot nu vedea nimic, ci făcea spirit cu Pătrășcanu: „Nu trebuie zis noi am făcut războiul, ori noi nu
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
contelui de Saint-Aulaire la prânzul oferit regelui și reginei era atât de frumos, bine simțit și bine gândit, într-o formă așa de impecabilă, încât s-ar putea publica într-o antologie. El și cu Berthelot au interzis ofițerilor și Legațiunii franceze de a se arăta în public cu Martha Bibescu și au împiedicat decorarea generalului Averescu cu Legiunea de Onoare. Doamnele ro mâne le-au oferit la amândoi două frumoase albume în amintirea acțiunii lor în război. Mariuța luase inițiativa
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]