17,036 matches
-
Academiei, din 17 februarie 1993, prin care s-a reintrodus în ortografia românească litera â (în afara cuvîntului "român" și a derivatelor sale, unde figura din 1965), a fost o eroare științifică, generată de un anume sentimentalism anti-comunist (bazat și pe legenda că î-ul din i ne-ar fi fost impus de oamenii lui Stalin, deși î-ul din i a fost practicat, de mari nume ale literelor românești, la Viața Românească, încă din anii '20 ai secolului trecut, cu mult
De ce scriu cu î din i by George Pruteanu () [Corola-journal/Journalistic/14685_a_16010]
-
lucrării. Geografia simbolică e legată de importanța locului însemnat, reper peisagistic al realității căutate cu ardoare de contemplativ. Legendarul românesc al întemeierilor monastice trece în carte printr-o decriptare a sensurilor de o neașteptată prospețime. E fascinant felul în care legende vechi românești primesc o lectură ce le integrează unui amplu discurs, de natură teoretică, despre geografia simbolică. Insistența cu care e prezentat episodul căutării locului de ctitorie în binecunoscuta legendă a Mănăstirii Argeșului, sau cel în care Ștefan fixează altarul
Calea nesfîrșită by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14690_a_16015]
-
sensurilor de o neașteptată prospețime. E fascinant felul în care legende vechi românești primesc o lectură ce le integrează unui amplu discurs, de natură teoretică, despre geografia simbolică. Insistența cu care e prezentat episodul căutării locului de ctitorie în binecunoscuta legendă a Mănăstirii Argeșului, sau cel în care Ștefan fixează altarul viitoarei Mănăstiri Putna vorbesc despre felul în care așezările monastice prelungesc predispozițiile simbolice ale unui loc, ale unei antecedente experiențe contemplative, vizionare. Tinde geografia simbolică să devină și una identitară
Calea nesfîrșită by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14690_a_16015]
-
cîndva și ea. - E cumplit pentru un copil să trăiască fără speranță, i-a spus Hellen Poe profesoarei fetei ei. Fata-capră. Nu departe de baracă, în sus, spre Redwater Creek, se găsea o depresiune împădurită, numită Jefferson Lick. Potrivit unei legende locale, acolo trăia un soi de centaur, scăpat dintr-un circ ambulant canadian, o vietate turbată și primejdioasă din pricina tuturor anilor petrecuți într-o cușcă, biciuit și lihnit de foame, pentru desfătarea spectatorilor. țapul monstru din Jefferson Lick era bau-baul
Salman Rushdie: Pămîntul de sub tălpile ei by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/14698_a_16023]
-
împotriva membrilor CNA pentru că au ridicat licența postului de televiziune OTV. Încît CNA-ul a cerut Parchetului să intervină. Există analiști politici chisnovați care se tem că CVT ar putea fi martirizat dacă se va bucura de o condamnare. Aceaeși legendă a circulat și despre Miron Cosma, intangibilul, care stă acum la păstrare în pușcărie.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14760_a_16085]
-
acord că fără a te pierde - cu parcimonie, insă - nu există joc. Actorul modern practică uitarea de sine, dar în doze homeopatice [...] Există, așadar, o ambivalenta în efemeritatea teatrului: uitarea este o pedeapsă, dar și o salvare totodată. Ea întreține legendele care-i aureolează pe eroii scenei, actori și regizori, deopotrivă, lăsînd deoparte orice neîmplinire". Inevitabil, unii protagoniști ai demonstrațiilor, comentariilor și constatărilor lui George Banu sînt situații din piese, replici cehoviene sau shakespeariene, actori, regizori, scene și penseuri din repetiții
Cartea fara coperta by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14777_a_16102]
-
decembrie 1995 și Un jurnal postum Ion Vinea, în "România Literară", decembrie 1962, (acesta citat în volum). În notă introductiva la textul din "Jurnalul literar", Singurătatea poetului, Constandina Brezu arată că acest capitol neștiut, "ar ajuta la micșorarea părții de legendă ce a însoțit imaginea publică a lui Ion Vinea". Agresiv, acuzator tăios, imprudent și generos, febril căutător de frumuseți și descoperitor de observații frenetic amare, urmăritor al vieții intelectuale, cu orizontul sau complex, întemeietor de reviste și preluator al altora
Literatura si evenimente by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14772_a_16097]
-
Gheorghe Grigurcu Și legendele au uneori cusururi. Șerban Cioculescu a intrat în legendă cu imaginea preponderentă a unui raționalist uscat, "voit antisubiectiv", excluzînd din componența actului critic "orice demers extralogic", oficiant al unei critici "de sistematică distanțare" față de obiect. Un gen de ascet al
Despre poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14848_a_16173]
-
Gheorghe Grigurcu Și legendele au uneori cusururi. Șerban Cioculescu a intrat în legendă cu imaginea preponderentă a unui raționalist uscat, "voit antisubiectiv", excluzînd din componența actului critic "orice demers extralogic", oficiant al unei critici "de sistematică distanțare" față de obiect. Un gen de ascet al rațiunii de iluministă factură (nec plus ultra), căruia i-
Despre poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14848_a_16173]
-
banca mea favorită de pe care pot să discut cel mai în voie cu François Villon meditând în mijlocul unui rond de flori mereu proaspete. Ce-mi place mie e că sculptorul René Colameri nu l-a făcut hoț, tâlhar, ca-n legendă, pe autorul Baladei spânzuraților, ci sub chipul unui tânăr teolog de pe la 1400 înfășurat într-o rasă de călugăr cu nodul frânghiei apăsat cu palma pe șoldul drept. Un cap frumos de efeb. Seamănă cu Nichita. Și îi spun în taină
Reflexe pariziene (II) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14903_a_16228]
-
prăbușească" (p.159). De cele mai multe ori, analizele de text sînt însoțite de portrete ale autorilor în cauză, unele realizate chiar de Cornel Ungureanu (vezi, capitolul despre Vasko Popa) sau de alți scriitori care au lăsat rînduri memorabile, aflate la limita legendei, despre personalitatea aflată în discuție. Iată portretul mitic-amuzant pe care Anavi Ádám îl face lui Franyó Zoltán: Dacă stătea alături de personalități importante, își depășea natura sa egocentrică: plătea. Rezista și la băutură, știa să petreacă. La optzeci de ani dansa
Europa iluziilor pierdute by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14892_a_16217]
-
Sigla familiară, mitizată de adolescenții generației mele, LP desemna discul de lungă turație, long play-ul pe care ascultam, în anii '70, muzica �străină", cenzurată de educatorii noștri, grijulii să nu ajungem cosmopoliți. Erau formații și interpreți fabuloși, intrați în legendă, a căror alchimie sonoră nu mai poate fi acum nici măcar plagiată. Din acel sound, alcătuit de creatori care descifrau bine partitura și legile armoniei, se construia o stare privilegiată, o zonă fragil-subiectivă, un teritoriu interzis neinițiaților, o intimitate sonoră în
Paulo Coelho, "maestru de viață și speranță" by Smaranda Bratu Elian () [Corola-journal/Journalistic/14886_a_16211]
-
acel sound, alcătuit de creatori care descifrau bine partitura și legile armoniei, se construia o stare privilegiată, o zonă fragil-subiectivă, un teritoriu interzis neinițiaților, o intimitate sonoră în care visai după legile și rigorile fantaste ale visului și îți construiai Legenda Personală pe măsura puterii tale de evaziune din realitate. Totdeauna anostă, previzibilă și conformistă. Continui să-mi spun că LP-ul Paolo Coelho, asonorizat în frumoasa poveste Alchimistul, este Legenda Personală a unui adolescent perpetuu. Adică a unei persoane care
Paulo Coelho, "maestru de viață și speranță" by Smaranda Bratu Elian () [Corola-journal/Journalistic/14886_a_16211]
-
după legile și rigorile fantaste ale visului și îți construiai Legenda Personală pe măsura puterii tale de evaziune din realitate. Totdeauna anostă, previzibilă și conformistă. Continui să-mi spun că LP-ul Paolo Coelho, asonorizat în frumoasa poveste Alchimistul, este Legenda Personală a unui adolescent perpetuu. Adică a unei persoane care, cu superbă ostinație, nu părăsește teritoriul visului și al inițierii. Alchimia e arta de a căuta miezul fertil-inițiatic al Pietrei: Te voi numi Piatră iar pe această piatră voi clădi
Paulo Coelho, "maestru de viață și speranță" by Smaranda Bratu Elian () [Corola-journal/Journalistic/14886_a_16211]
-
în tenebre își dăruiește, de fapt, Revelația: Visita Interiora Terrae Rectificando Inviens Occultum Lapidem. Acolo, în trudnica suferință a căutării se regăsește piatra ocultă, frageda inimă a lumii, privirea virginală destinată redescoperirii și reinterpretării hieroglifei ultime, marelui sens. LP-ul, Legenda Personală a vârstei aurorale înseamnă pentru Coelho reabilitarea Utopiei. Prin excelență cavaleri ai Utopiei sunt păstorul Santiago din Alchimistul și războinicul din micul Manual al războinicului luminii, Manual de guerreiro da luz, ghid al perfecționării sinelui, text alcătuit din fragmente
Paulo Coelho, "maestru de viață și speranță" by Smaranda Bratu Elian () [Corola-journal/Journalistic/14886_a_16211]
-
Danovski", la sfârșit de iulie, ultima premieră a instituției s-a constituit într-un omagiu adus celei care a fost Marilyn Monroe; ...acum, în aceste săptămâni în care se împlinesc patru decenii de la intrarea în eternitate a acestei personalități de legendă a scenei americane a show-biz-ului. Marilyn fascinează și astăzi prin imaginea statuară a vedetei suită pe piedestalul supremei consacrări publice; ...fascinează dată fiind relația atât de contorsionată între strălucirea existenței �de vitrină" și aspectele fluctuante ale unui comportament nesigur, oscilant
Sezonul estival by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/14908_a_16233]
-
vreo zece ani care trece pe lângă mine țopăind într-un picior, probabil cursa lui zilnică. Am timp să văd bareta papucului decoltat, cu toc roșu purpuriu, cum purtau în Evul mediu oamenii de seamă... am timp să-mi amintesc de legenda piciorului drept al statuii retezat în jumătatea de mileniu scursă de cine știe ce adorator al Eseurilor, picior pus la loc ulterior și care nu mai e, sigur, ce-a fost. Stilul acestui cărturar-curtean este de o simplitate desăvârșită a francezei pe
Reflexe pariziene (1) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14927_a_16252]
-
în două mari contexte diagnostice. Poezia magică, obiceiurile legate de naștere, contextul nupțial și cel funerar, apoi obiceiurile calendaristice sînt invocate pentru a oferi o definiție a urîtului în context ritual. Analiza continuă cu descrierea în context neritual - lirica folclorică, legenda, cîntecul epic, basmul și snoava. Imagistica urîtului se dovedește surprinzător de bogată. Interesant e, de exemplu, urîtul ipostaziat, devenit obiect liric, o antropomorfizare doar aparentă, pentru că sugestia rămîne la jumătate de drum. O atenție deosebită merită paginile despre basm. Dincolo de
Sentimentul românesc al urîtului by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14921_a_16246]
-
poetului matematician, pe țărmul Mării Negre... Prilejul acestei emoționante întîlniri, sedimentată într-un dialog, mi l-a oferit, în 1997, unul din acele colocvii ale scriitorilor români din țară și străinătate, organziate la Neptun. Nina Cassian sosise din America, era o legendă vie, și rămăsese în spirit, nespus de tînără, fascinantă. Doar mersul pe jos pe distanțe ceva mai lungi părea a-i fi devenit o povară. Cînd i-am solicitat un interviu, și-a exprimat dorința să mergem pe țărmul mării
Nina Cassian - "Partidul comunist nu m-a iubit niciodată, a fost o dragoste neîmpărtășită" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14932_a_16257]
-
numai romaniștii ar trebui să o studieze în amănunt. Aceeași virtuozitate, indelebila amprentă �foarțiană", poate fi descoperită de cititor în traducerea Baladelor lui Victor Hugo. în concepția hugoliană, �baladele... sunt niște schițe într-o manieră capricioasă: tablouri, vise, scene, povestiri, legende superstițioase, tradiții populare. Autorul a dorit să redea, prin ele, o palidă idee despre ceea ce vor fi putut să fie poemele primilor trubaduri din Evul Mediu - rapsozi creștini al căror singur bun fiind o spadă și chitara, umblau dintr-un
La concurență cu Debussy by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14960_a_16285]
-
cea nouă e oferită de Șerban Foarță, în linia îndemnului lui Joachim du Bellay - �așijderea, orice vechi cuget, nou să-l facem", unor piese celebre precum Zâna, Silful, Bunica, Uriașul, Logodnica toboșarului, Cei doi arcași, La un trecător, Vânătoarea burgravului, Legenda călugăriței, Hora Sabatului ș.a. .... scoțând în lume un Hugo nici prea retoric, nici prea pletoric, cu sclipiri funambulești, cu exerciții acrobatice de rime rare, cadențe �brevilocvente", jocuri de cuvinte ca niște mordente care decorează - pentru pura desfătare - linia pură a
La concurență cu Debussy by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14960_a_16285]
-
europenilor dornici să intre în orașul despre care se știa că se află în stăpînirea tuaregilor sîngeroși și că e interzis creștinilor. Acesta din urmă e subiectul cărții Simonei Corlan-Ioan iar referentul său real e înțeles ca simplu pretext al legendei. Cum reprezentări stereotipe și clișeizate compun imaginea orașului, istoria sa se lasă lejer rezumată: "Avînd în minte poveștile despre fastul și bogăția ce domneau în cetatea africană, europenii au plecat mînați de curiozitate să descopere misteriosul Tombouctou. Fiecare eșec a
Orașul inventat by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14970_a_16295]
-
și clișeizate compun imaginea orașului, istoria sa se lasă lejer rezumată: "Avînd în minte poveștile despre fastul și bogăția ce domneau în cetatea africană, europenii au plecat mînați de curiozitate să descopere misteriosul Tombouctou. Fiecare eșec a mai adăugat ceva legendei și nimic nu părea să-i determine să renunțe la a visa la întoarcerea în patrie bogați și aureolați de victorie sau la a rămîne pentru totdeauna în orașul de dincolo de deșert, căsătoriți fiind cu prințese din diferite triburi africane
Orașul inventat by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14970_a_16295]
-
pe parabolă și simplitatea marilor adevăruri, atingerea Sufletului Lumii, a Marii Opere, a Limbajului Universal, Coelho a continuat popularizarea înțelepciunilor elementare (precum "nu trebuie să ne eschivăm de la destinul nostru propriu" - fiecare om trebuie să-și împlinească misiunea pe pământ, Legenda Personală - sau "descoperirea Marii Opere nu e misiunea câtorva aleși, ci a tuturor ființelor de pe Pământ") și în scrierile ulterioare. Prelucrarea unei vechi legende biblice în povestea păstorului Santiago (care înțelesese la timp că rațiunea existenței sale era însuși drumul
Povești despre întrebare by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15333_a_16658]
-
să ne eschivăm de la destinul nostru propriu" - fiecare om trebuie să-și împlinească misiunea pe pământ, Legenda Personală - sau "descoperirea Marii Opere nu e misiunea câtorva aleși, ci a tuturor ființelor de pe Pământ") și în scrierile ulterioare. Prelucrarea unei vechi legende biblice în povestea păstorului Santiago (care înțelesese la timp că rațiunea existenței sale era însuși drumul) are o energie pozitivă, de care cititorii au evidentă nevoie în ziua de azi. Lumea s-a săturat de apocalipsă, mizerii, sânge etc. Chiar
Povești despre întrebare by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15333_a_16658]