118 matches
-
privilegii pentru ca această arhiplebe pururea să rămâi deasupra. 53 {EminescuOpXIII 54} Și nu e dreptate azi? Dar de unde să fie, când ați atins-o în sâmburele ei, în dreptul consue tudinar, parte viu, parte cuprins în codicii vechi, și ați impus legislațiuni străine? Și azi, când ați prefăcut dreptul, obiect al datinei și conștiinței publice, în știința vastă a unor legiuiri străine, când judecătorul cată să fie om special, voiți să îndreptați justiția prin electivitate? Cei ce nu cunosc codicele să știe
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
sarcinile impuse de stat, de comună, de județele cu selfguvernmentul lor plătit și compus din simpli postulanți? Și azi - spre îndreptare - voiți să desființați libertatea tranzacțiunilor, stipulând tocmai contrariul unicului principiu de drept care domnește în materie de când lumea? Principiul tuturor legislațiunilor de când i-a venit în minte unui legiuitor să dispuie ceva e că absolut libere sunt tocmelele, dar făcute odată, îndeplinirea lor e obligatorie. Voi întoarceți principiul pe dos și ziceți: Tocmelele nu sunt libere, se vor face cum zic
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
învățămînt paragrafele 9, 78). În fine ministrul are dreptul de-a determina programa obiectelor în așa măsură încît învățămîntul sistematic al limbilor nemaghiare ale țării să fie curat cu neputință. Biserica română a Răsăritului nu are nimic de zis daca legislațiunea voiește a stabili minimul materialului de învățămînt pentru școalele secundare sau, c-un cuvânt, daca voiește să reguleze esența învățămîntului public, nici are ceva de zis daca statul, în virtutea dreptului său de supravegheare, controlează dispoziția și succesul școalelor secundare confesionale
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
în cele următoare: Biserica greco - orientală română din " Ungaria și Transilvania care, în împrejurări vitrege, a fost expusă în curs de secole întregi la grele suferinți, îndată, ce, din părinteasca îngrijire a Prea înaltei Case domnitoare și din bună - voința legislațiunii, a fost primită și ea în rândul bisericelor și confesiunilor libere și egal îndreptățite din patrie, a luat conform cu misiunea ei măreață, între primele sale îngrijiri: de-a îmbrățișa în sfera ei proprie de activitate educațiunea poporului și de-a
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
scolastice totdeodată, precum și cele ce privesc fundațiunile și e în drept de-a le administra și dirige independent prin organele sale proprii, rămânând neatins dreptul de supremă, inspecțiune pe care-l are statul. Biserica greco - orientală română, - știind că chemarea legislațiunii nu consistă în a restrânge, necum a detrage drepturile acordate și asigurate prin lege, ci, din contra, în a le da o estensiune tot mai tare în conformitate cu pretențiunile juste ce se dezvoltă - simte cu îndreptățită nedumerire că, mai ales pe
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
de stat a confesiunilor, nici pe relațiunile proprii bisericii greco - orientale române, ba nici măcar pe bunul tact. Biserica greco - orientală română, privind afacerea învățămîntului din punct de vedre al statului, nu poate avea și nici are nimic de zis, daca legislațiunea determină minimul studiilor obligatorii ce sunt a se propune în școalele secundare și daca în genere indică esența instrucțiunii publice; de asemenea nu are nimic de zis daca regimul statului, în virtutea dreptului său de supremă inspecție, controlează, în mod convenabil
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
a vindeca astfel de rele; dar fiindcă, așa ceva nu se poate presupune despre nici o confesiune din patrie, această dispozițiune riguroasă a proiectului, transpusă în lege, ar prezenta relațiile noastre interne într-o coloare, care nicidecum nu răspunde adevărului. Pe terenul legislațiunii mai nouă e un fenomen caracteristic acea dispozițiune a proiectului de lege, după care gimnaziile și școalele reale confesionale și preste tot confesiunile și bisericile nu pot nici cere nici primi ajutoare și sprijin material de la statele din afară și
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
ale neascultării sau ale neastâmpărului lor, nu e cuvânt ca să se facă numaidecât gaură în cer, ca cele două virtuți de iască ale adunărilor, P. G. din Senat și P. G. din Adunare, să se aprinză, ca presă, ministeriu și legislațiune să se 'nfioare ca frunzele codrului la suflare de vânt. E un nimic, o escitație involuntară și momentană, de care mai totdauna profesorului [î]i pare cu mult mai rău decât elevului, ceva ce se esplică lesne și trebuie trecut
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
plătesc bine serviciile de interpret, ia avansuri în procese pendente ș. a. m. d. Însă toate lipitorile astea mari și mici n-ar fi încă în stare de-a ruina țara și de-a aduce populația la sărăcie deplină, daca o legislațiune defectuoasă și o administrație care-și bate joc de orice idee de dreptate n-ar merge mână 'n mână cu toate acestea. 202 {EminescuOpXIII 203} {EminescuOpXIII 204} Deocamdată vom da următoarele cifre cari vorbesc de sine. Banatul, așa numitul grânar
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
scriere asupra românilor din Austro-Ungaria, ne dă într-o carte Asupra cestiunii confesionale din Austria următoarele amănunte asupra situației din trecut a evreilor austriaci: Ei trebuiau să poarte petece galbene ca semn distinctiv, asemenea ciandalilor din India. Dar afară de asta legislațiunea le impunea o sumă de umiliri. Purtătorii de litiere erau opriți de-a purta în jețuri persoane atinse de boale contagioase, servitori în livrea și... evrei. Cu toate că ei plăteau o anume dare pentru persoana lor, nu se puteau servi de
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
populare românești (1876-1877), Petre Dulfu citește versuri proprii (Speranța, Jalea unei florioare, Rugăciunea), cât și traducerile făcute din Horațiu, Schiller, Petőfi. Teodor Mihali își alege subiectul Influența civilizațiunii asupra societății omenești, Andrei Micu - Rolul industriei mari în economia națională și Legislațiunea lui Iustinian și însemnătatea ei în dreptul roman, Silvestru Moldovan prezintă lucrările Românii sub fanarioți și Are românul drept a se mândri cu numele națiunii sale?, iar Macedon Rotaru ține conferința Despre procesul materiilor în corpul omenesc. În ședințele publice, la
SOCIETATEA DE LECTURA „IULIA”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289750_a_291079]
-
Medgidia, Hârșova, Isaccea, Sulina și Mangalia"550. În privința organizării învățământului religios în Dobrogea, articolul 21 al legii preciza că "se va înființa în orașul Babadag un seminar musulman cu menirea de a forma capii moscheelor și de a preda principiile legislațiunei religioase musulmane"551. Seminarul musulman de la Babadag urma a fi finanțat de către statul român. Organizarea învățământului laic în Dobrogea este reglementată prin articolele 19 și 20 ale legii. Astfel, articolul 19 prevede că "instrucțiunea în școlele plătite de stat sau
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
secretar general al Consiliului Legislativ, în lucrarea "Consiliul Legislativ permanent", publicată la Craiova, în 1922: "A face o lege bună, chiar când ea are un obiect mai limitat, nu este lucru ușor. A revizui și codifica sistemul întreg al unei legislațiuni este lucru și mai greu. Câte condițiuni nu se cer pentru asemenea lucrare! Câte cunoștințe pentru o operă de așa importanță! Trebuie cunoștința legilor existente și a raporturile ce le leagă cu celelalte legiuiri în vigoare; trebuie cunoștința legilor străine
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
deschisă, solidari cu celelalte națiuni cari au aspirațiuni comune nouă, spre a apela la simțul de dreptate al tronului, spre a-l sili să ceadă voințelor supreme ale popoarelor? Până când să domnească cutare ori cutare și nu toți? Suveranitatea și legislațiunea trebuie să purceadă de la toate popoarele ca atari, și puterea esecutivă trebuie redusă la simplul rol de mașină fără voință proprie în mecanismul cel mare al statului. Nimeni nu trebuie să fie aicea stăpân decât popoarele însele, și a trece
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
națiunei, prin care ea ar fi contribuit la luminarea și înaintarea omenirei; artile și literatura frumoasă trebuie să fie oglinzi de aur ale realității în carea se mișcă poporul, o coardă nouă, originală, proprie pre bina cea mare a lumii. Legislațiunea trebuie să fie aplicarea celei mai înaintate idee de drept pusă în raport cu trebuințele poporului, astfel însă încît esplicarea ori aplicarea drepturilor prin lege să nu contrazică spiritului acelora. Industria trebuie să fie a națiunei aceleia și păzită de concurință; iar
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
decăzute populace din Europa, a cărei vanitate și lăudăroșie nu e decât o lungă și scârboasă don-quixotiadă. Căci ce au acești oameni ca să ne superiorize? Au ei ceva ce noi nu avem? Au ei limbă? Au științe? Au arti? Au legislațiune? Au industrie? Au comerț? - Ce au? Limba? ar trebui să li fie rușine de ea. Sunetele îngrozesc piatra; construcțiunea, modul de a înșira cugetările, de a abstrage noțiunile, tropii, cu un cuvânt spiritul infiltrat acestui material grunzuros, sterp, hodorogit, e
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
e o copie a spiritului limbei germane. Ei vorbesc germănește cu material de vorbă unguresc. Științele? Ce au descoperit ei nou în științe? Prin ce au contribuit ei la înaintarea omenirei? Istoria civilizațiunei a înregistrat numai o nulă. {EminescuOpIX 94} Legislațiune? Drepturi și legi sunt într-o eternă contrazicere. E o compilațiune răutăcioasă și nerumegată a principielor celor mai contradictorie, principie care se esclud unul pre altul. Alături cu o constituțiune nedreaptă și parțială, liberală însă pentru unguri, găsești legi din
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
vedem care e rolul normal al domnitorului și al sancțiunei și dacă acestora amândouă li e permis de a fi în contradicțiune cu voințele, singure valabili, ale popoarelor ca atari. Nouă ni se pare că pentru fiecare popor dreptul și legislațiunea purced de la el, el și le crează când și cum i trebuiesc, astfel încît, într-o normală stare de lucruri, sancțiunea e o formalitate care n-ar trebui să oblige dacă nu obligă sensul celor sancțiunate. Vom proba că e
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
dreptul de întrunire n-ar fi decât o iluziune. Adunarea de la Miercurea și comitetul ei putea să lucreze până azi, fără de a-i păsa măcar de un guvern ce a dizolvat-o fără a-i spune motive legale. Nu, până ce legislațiunea nu va fi pusă în mâinile tuturor popoarelor ca atari până, atuncea sancțiunea nu poate opri ca o lege să fie nedreaptă și neprimibilă; cum sigiliul pus pre o sentință nu constituie dreptatea ori irevocabilitatea ei. Tronul trebuie să cedeze
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
numai spre a fi consecuent, se jertfește cu mare abnegațiune pe altarul logicei. La reflectarea noastră, pe care d-lui o numește rectificare (cînd noi n-am avut de a rectifica nimică), d-sa răspunde că vechil (espresie rămasă din legislațiunele vechi) este ecuivalent cu advocat. În faptă însă cuvântul vechil și-a schimbat senzul, ceea ce dovedim prin următorul silogism. Toți advocații au dreptul de a pleda înaintea tribunalelor. Toți vechilii sunt advocați. Toți vechilii au dreptul de-a pleda înaintea
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
s-au fost introdus limbele naționalităților ca limbă de partide pe la cele mai multe judecătorii. În privința acestui uz zice paragraf 9, art. 44, 1868 cumcă: "pînă când în privința definitivei organizări a judecătoriilor de prima instanță și în privința introducerei verbalităței nu va decide legislațiunea - se susține pretutindene uzul de până aici". Legislațiunea încă n-a dispus cele prevăzute în lege, prin urmare paragraf citat este în deplina vigoare. Ei, dar ce să faci? legea "despre egala îndreptățire națională" atât este de sântă în Ungaria
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
de partide pe la cele mai multe judecătorii. În privința acestui uz zice paragraf 9, art. 44, 1868 cumcă: "pînă când în privința definitivei organizări a judecătoriilor de prima instanță și în privința introducerei verbalităței nu va decide legislațiunea - se susține pretutindene uzul de până aici". Legislațiunea încă n-a dispus cele prevăzute în lege, prin urmare paragraf citat este în deplina vigoare. Ei, dar ce să faci? legea "despre egala îndreptățire națională" atât este de sântă în Ungaria, încît nu numai o poate călca fiecare nepedepsit
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Alba Iulia. 215 Ibidem. 216"Mureșul" (Tg. Mureș), din 3 decembrie 1924, p. 1; conform menționării făcute de Constantin Nuțu, Mircea Tomescu (coord.), Contribuții bibliografice privind unirea Transilvaniei cu România, București, 1969, p. 436. 217 Consiliul Dirigent decretase că, "până când legislațiunea va face dispoziții unitare, zilele de 24 Ianuarie, 10 Maiu și 1 Decemvrie ale fiecărui an se declară sărbători de Stat" (conform "Gazetei Oficiale" nr. 66 din 15 noiembrie 1919, citată de Valer Moga, în lucrarea sa Astra și societatea
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Iulia, ca membru al Partidului Național Român, fiind numit în Consiliul Dirigent ca secretar general la resortul finanțelor, funcție deținută până la dizolvarea Consiliului în 192025. Pentru meritele sale a fost ales în perioada 1919-1931, membru al corpurilor legiuitoare în patru legislațiuni ca deputat și în două ca senator, luând parte la discutarea problemelor economico-financiare ale țării. Este relevant de menționat că Ion I. Lapedatu a fost unul dintre experții economici la tratativele ce au urmat Conferinței de Pace de la Paris, unde
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
Ardeal consta în principal, în a rezolva problemele de interes public ale Ardealului. El a fost singurul care a reușit să reprezinte permanent în Parlament, organizațiile liberale de dincoace de munți, fiind exponentul lor statornic, după cum el însuși preciza: ,,Cu excepția legislațiunii guvernului gen. Al. Averescu din 1920/1921, în toate celelalte legislațiuni ale Parlamentului român, până la 1940, voi fi ales deputat sau senator”. În ceea ce privește concepția sa politică, relevantă este cuvântatea de răspuns la Mesajul Tronului, rostită la 21 decembrie 1922 în
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]