107 matches
-
și Marele Post de patruzeci de zile ori miercurile și vinerile de peste tot anul, să fie depus ori caterisit din treapta, iar daca este laic să fie îndepărtat sau afurisit". Sau, poate, zice el, Sfinții Părinți de la Sinodul I au legiuit și au adăugat această Saptamană Mare a Patimilor, cum spune în altă parte același: "De aceea Parinții au întins perioada postului, dându-ne nou prilej de pocăință, ca mai întâi curățindu-ne și spălându-ne pe noi înșine, așa să
DESPRE PROBLEMA DESEI SAU RAREI ÎMPĂRTĂŞANII ÎN CONCEPŢIA SFÂNTULUI NICODIM AGHIORITUL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 28 din 28 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342451_a_343780]
-
dându-ne nou prilej de pocăință, ca mai întâi curățindu-ne și spălându-ne pe noi înșine, așa să ne apropiem (de împărtășanie). Dar prilejul cel mai adevărat, pentru care Sfântul Ioan Gură de Aur spune că Sinodul I a legiuit Păresimile, pare a fi următorul: deoarece creștinii de pe atunci erau nepăsători și nu posteau tot Sfântul și Marele Post de patruzeci de zile, ci unii posteau numai trei săptămâni, alții șase, iar alții în alt mod, fiecare cum se obișnuia
DESPRE PROBLEMA DESEI SAU RAREI ÎMPĂRTĂŞANII ÎN CONCEPŢIA SFÂNTULUI NICODIM AGHIORITUL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 28 din 28 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342451_a_343780]
-
șase, iar alții în alt mod, fiecare cum se obișnuia în locul său, potrivit descrierii lui Socrate din Istoria bisericească (cartea V, capitolul 22), de aceea Sfinții Părinții ai Sinodului I au înnoit iarași Canonul 68 al Sfinților Apostoli și au legiuit să se postească neîncălcate toate patruzeci de zile; iar Sfântul Ioan Hrisostom, vorbind despre această înnoire, susține că au fixat-o acei Sfinți Părinți. Dar fiindcă ei îl pun înainte pe dumnezeiescul Hrisostom ca un apărător al celor patruzeci de
DESPRE PROBLEMA DESEI SAU RAREI ÎMPĂRTĂŞANII ÎN CONCEPŢIA SFÂNTULUI NICODIM AGHIORITUL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 28 din 28 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342451_a_343780]
-
Biserică la hirotoniile arhiereilor li se pune pe cap Evanghelia lui Iisus Hristos, ca să învețe cel hirotonit adevărata a Evangheliei, și ca să învețe că deși este capul tuturor, acționează sub legile ei: stăpânind peste toți, dar fiind stăpânit de legi; legiuind toate, dar fiind legiuit de lege". De aceea un viteaz din cei din vechime pe numele lui Ignatie, care s-a distins prin arhierie și martiriu, scriind unui alt arhiereu, spunea: "Nimic să nu se facă fară socotința ta, nici
DESPRE PROBLEMA DESEI SAU RAREI ÎMPĂRTĂŞANII ÎN CONCEPŢIA SFÂNTULUI NICODIM AGHIORITUL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 28 din 28 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342451_a_343780]
-
li se pune pe cap Evanghelia lui Iisus Hristos, ca să învețe cel hirotonit adevărata a Evangheliei, și ca să învețe că deși este capul tuturor, acționează sub legile ei: stăpânind peste toți, dar fiind stăpânit de legi; legiuind toate, dar fiind legiuit de lege". De aceea un viteaz din cei din vechime pe numele lui Ignatie, care s-a distins prin arhierie și martiriu, scriind unui alt arhiereu, spunea: "Nimic să nu se facă fară socotința ta, nici tu să nu faci
DESPRE PROBLEMA DESEI SAU RAREI ÎMPĂRTĂŞANII ÎN CONCEPŢIA SFÂNTULUI NICODIM AGHIORITUL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 28 din 28 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342451_a_343780]
-
de particule, atematice groaze, supletivism, forme ionice, aoriste fără augment, misterioase pasive, pronume înviate și regăsite, dualul, uitatul dual, hapax legomena, politeți numai la a doua singular, șuvoaie de cuvinte necunoscute, unele țăndărite metri gratia, alte mai lungi decât e legiuit prin glosare, tmeze, craze, anafore, rejeturi, asindetoane, polisindetoane, chiasme, metonimii. Și deasupra tuturora, zeiască, sintaxa marelui orb. Îți recomandăm Trei stadii ale creșterii omului sau cum mi-am întâlnit Profesorul Feriți de vipia dimineții și a amiezii, cu marea sub
„Sorosul” meu: un miliardar grec m-a dus trei ani la rând pe o insulă minunată să citesc texte vechi () [Corola-blog/BlogPost/337967_a_339296]
-
fii pedepsit cum ar cere legea. Ori economia țării nu poate fi susținută de incompetenți indiferent de culoarea lor politică. Cât timp oare se va mai scurge până ce biciul și zăhărelul nu vor mai fii principalele legi ale legiuitorilor care legiuiesc în propriu interes deși au fost aleși să legiuiască în favoarea alegătorilor lor. Sunt curios ce va constata noua jurisdicție asupra crimelor istorice care ne-au îngropat țara în minciună, înșelătorie cu alte cuvinte corupție, iar cei încă necorupți asist nepăsător
DE CE TOCMAI ASTĂZI? de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1531 din 11 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344109_a_345438]
-
nu poate fi susținută de incompetenți indiferent de culoarea lor politică. Cât timp oare se va mai scurge până ce biciul și zăhărelul nu vor mai fii principalele legi ale legiuitorilor care legiuiesc în propriu interes deși au fost aleși să legiuiască în favoarea alegătorilor lor. Sunt curios ce va constata noua jurisdicție asupra crimelor istorice care ne-au îngropat țara în minciună, înșelătorie cu alte cuvinte corupție, iar cei încă necorupți asist nepăsător, cel puțin incapabili de ripostă. Putem oameni buni. Ca
DE CE TOCMAI ASTĂZI? de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1531 din 11 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344109_a_345438]
-
de aur a adevărului și a iubirii, Ștefan cu spada cea de flăcări a dreptului. Unul a fost libertatea, celălalt apărătorul evangheliei ei'' /.../''Reprezentantul libertății, martirul omenirii lănțuite, Crist'' / .../ '' Tot ce lumea a visat mai mare, tot ce abnegațiunea a legiuit mai nobil, tot ce pune pe om alături cu omul: Libertatea!'' * ''Un Isus Cristos e Horea răstignit pe cruda roată!'', spunea marele poet Adrian PĂUNESCU în Motiv Popular * despre eroi, marele istoric Nicolae IORGA arăta că sunt: ''Cei ce fac
O ALTFEL DE ISTORIE A ARMATEI ROMANE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1055 din 20 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346870_a_348199]
-
început orice concesie în această materie. În 1857 se discuta încă și se adresau rugăminți către proprietari în acest scop. Isprăvnicia de Neamț arăta, la 8 august 1857, că „Dumnealor proprietarii, nu numai că nu vroescu a li da pământul legiuitu cantoniștilor, dar mai ales îi și supun la boierescu”. Unii cantoniști se plângeau din pricina bătăilor și altora ce ar suferi din partea vechililor pentru zile ce li se face de a lucra boierescul”. Un altul reclama „că i s-au luat
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
dimensiunea politică a monedei a fost mereu una exterioară, care influențează profund, dar din afară, sistemul economic. Legătura dintre monedă și politică a fost sesizată și de către Platon, care în opera sa "Republica" vorbește despre modul în care "fiecare stăpânire legiuiește potrivit cu folosul propriu: democrația face legi democratice; tirania tiranice și celelalte tot așa"773. De asemenea, adaugă, dezbătând tendința stăpânirii politice de a-și impune voința: "Spun, deci, că în orice cetate, dreptatea este același lucru: anume folosul stăpânirii constituite
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
trimită în capitala Bulgariei pentru cununie în toată forma, căci ea este vlăstar adevărat și nepoată directă a fostului rege român, Ioan Asan, deci e pe deplin în drept de-a moșteni părintescul scaun de domnie. Având Constantin Tichus soție legiuită cu cununie, bulgarii făcură ce făcură ca să despartă căsătoria aceasta, iar drept dovadă și spre a liniști pe-mpăratul Teodor [î]i trimiseră la Constantinopol pe nevasta despărțită, pentru a slăbi toate scrupulele ce le-ar fi avut contra propunerii
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
sa, și pentru acest scop alese calea îndoită a căsătoriei și a invaziei înarmate. În privirea întîia el, după ce murise de mult soția sa întîia, soră bună cu împăratul, își aruncă ochii asupra fiicei lui Terteres, care trăise în căsătorie legiuită cu regele Serbiei, dar acum se desfăcuse de acesta. După ce căpătase consimțirea ei, încuviințarea împăratului și îngăduirea bisericei, el se căsători cu ea la anul 1301, o făcu părtașă demnității sale de despot și întemeie astfel un raport de înrudire
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
succes. Spre a lupta cu dânșii și a-i respinge, patriarhul Antonios și-a pus ochii pe protopopul [... ] Petru, originar din Moldova, pe care-l trimise-n Valachia până ce se va restabili orânduiala, și anume până la întoarcerea mitropolitului {EminescuOpXIV 186} legiuit care plecase între acestea la Tîrnova; deci pentru atâta vreme patriarhul l-a însărcinat pe acest protopop Petru cu gestiunea mitropoliei din Valachia și i-au poruncit mai cu samă ca să caute a destitui pe episcopii mincinoși cari petreceau acolo
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
preponderanței ungurești și polone. Episcopii mincinoși, Iosif și Meletie, neavând nici unul din ei rânduire nici împuternicire, în bătaia de joc a tuturor legilor bisericești și tradițiilor canonice își arogară în mod arbitrar puterea bisericească din această țară, alungară pe mitropolitul legiuit din dieceza sa, prin fel de fel de apucături știură să se furișeze și să câștige aprobarea și supunerea clerului și poporului și încolo nici nu-i durea capul nici de patriarh, nici de sinodul lui, ba nu vrură să
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
cei din interior decât de dușmanii de afară, năpustindu-se în goană spre pierzanie - ei și restul cetății. Iată de ce, să spunem că așa trebuie să fie înzestrați paznicii în privința locuinței și a celorlalte și că asemenea norme trebuie să legiuim. 19. Educația comună și ocupațiile comune ale femeilor și bărbaților (Republica, 455d-457b) (Socrate și Glaucon) Nu există, prietene, - am zis - nici o îndeletnicire privitoare la ocârmuirea statului, proprie femeii, ca femeie, nici vreuna proprie bărbatului, ca bărbat. Ci, fiind naturile sădite
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
ϑ4‑ („contra”) și ⇓ΒγΔ‑, („supra”). Ideea de negativ, de „mai puțin”, de lipsă ontologică și axiologică este exprimată prin privativ din expresia ® <2ΔΤΒ≅Η ϑ↑Η <≅:∴∀ Η sau din ‑<≅:≅ jΗ. Acesta din urmă se poate traduce prin „impios/ necredincios/ ne‑legiuit”, dar nu trebuie pierdut din vedere nici sensul metafizic al termenului, cel de „anomalie”, de „creatură stranie”, „nefirească”. Prefixul <ϑ4‑ al substantivului derivat din verb <ϑ46γ∴:γ <≅Η exprimă ideea de adversitate; personajul este „potrivnic” prin natura sa, rațiunea lui
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
limitări extrem de stricte. Nu poate deține nici o funcție în stat, nu are voie să stea în Senat și nu i se îngăduie să fie cooptat în alt colegiu preoțesc decât în cel al pontifilor. Cu siguranță că cei care au legiuit aceste aranjamente au vrut să se asigure că cel care ar mai purta vreodată titlul de rege nu se va putea trans forma într un tiran. Își dă seama după zgomotele din jur că Augustus a plecat. Cu siguranță a
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
pute rea flăcării ca pe un suflet, iar când se apropie de ea pornesc în acțiune. Sau suferă acțiunea? oftează bătrâna. — De aceea, conchide rex, Numa - despre care se spune că era bărbat iscusit și înțelept - a sfințit și a legiuit ca focul să fie păzit neadormit de voi, ca o icoană a puterii veșnice care le orânduiește pe toate. De data aceasta, Vestala Mamă aprobă mișcând ușor din cap. A vorbit frumos. Nu a spus însă că nu numai ei
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
avea părul roșu și, la puțină vreme după venirea lui pe lume, Începuseră să umble zvonuri cum că ori ar fi fost luat de suflet, ori mamă-sa greșise cu vreunul de pe la oraș unde, o vreme, lucrase Împreună cu bărbatu-său legiuit pe un șantier) și avea În toată ființa lui ceva dintr-un porc uman respingător. Când jucam fotbal cu ăsta, se pricepea aproape cu desăvârșire să-mi proptească nenorocitele alea de crampoane pe gleznă ori pe fluierul piciorului. Era un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
fierărie și să râdă În sinea lor de strădaniile lui Nicu Fieraru de a le arăta cât de bărbătește se purta el cu femeia lui fără să recurgă prea des la bătaie, deși toți erau de acord cu proverbul care legiuia cu Înțelepciune că femeia nebătută e ca moara neferecată. Nicu Fieraru, făcând pe niznaiul și uitându-se În altă parte, chiar părând că numără rândunicile ce urmăreau gâze deasupra curții sale, lovea Într-un anume fel cu ciocanul pe nicovala
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
-o ușor, s-ar fi bucurat de fiecare Înghițitură, picăturile de licoare fierbinte i s-ar fi strecurat În sânge, l-ar fi iuțit și l-ar fi Încins. Se apropia Crăciunul și nu trecuse nici măcar o zi din postul legiuit pentru marea sărbătoare fără ca el să nu-l Întâlnească pe nașul său, notarul. De fiecare dată chefuiseră apăsat În odăița din fund a cârciumii, se Întâmplase să se destrăbăleze și cu muieri, Însă de cele mai multe ori timpul și-l pierduseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
localnice. Nimeni, din acest sat de criminali, nu-i inspira nici o încredere. Dacă și preotul bătrân s-a amestecat între rebeli și a fost împușcat printre ei, în cine să aibă încredere? (în realitate preotul Nicodim fusese să citească rugăciunile legiuite la căpătâiul boierului Miron și, întorcîndu-se de la curte cu crucea înfășurată în patrafir, a fost ucis de un glonte rătăcit, pe uliță, aproape de casele sale.) Plutonierul Boiangiu găsi în locuința sa devastată pe Didina, puțin slăbită, dar altfel veselă. Se
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
căci câte răzbele atâtea azile ale rugăciunei și ale inimei înfrînte, atâtea mănăstiri. Fraților, am proiectat a serba cu toții ziua acelei sânte care-a conceput în sânul ei vergin tot ce lumea a visat mai mare, tot ce abnegațiunea a legiuit mai nobil, tot ce pune pe om alături cu omul: Libertatea! Dar acea serbare, deși va avea caracter religios, prin omogenitatea de naționalitate și limbă a acelora ce vor serba-o și prin împrejurarea că se va ținea lângă mormântul
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
clasei a V-a și promovarea în a VI-a; b) act de mărturie legalizat de primăria de Iași menit a înlocui actul de naștere; c) certificat de tragere la sorți. Doi din aspiranți fiind seminariști, iară unul neavând vrâsta legiuită pentru tragerea la sorți, subsemnații au însărcinat pe revizorul școlar ca să facă întrebare Ministeriului: 1) daca manține adresa sa N-o 3662 cătră directorul liceului, prin care seminariștii se esclud de la concursuri; 2) daca tineri sub etatea cerută de lege
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]