450 matches
-
temeiul prezenței legi, sînt scutite de orice taxa de timbru sau impozit. Articolul 41 Dispozițiunile art. V din legea Nr. 487 din 10 Octomvrie 1944 de organizare a Comisariatului pentru administrarea regiunilor eliberate ale Transilvaniei, se interpretează în sensul că legiuirile ocupantului acolo prevăzute, sînt declarate fără ființă legală. Articolul 42 Pînă la instaurarea instanțelor judecătorești și a autorităților române, se suspendă cursul judecaților civile, comerciale, fiscale sau penale, de orice natură, precum și curgerea oricărui termen care condiționează exercițiul unui drept
LEGE nr. 260 din 4 aprilie 1945 privitoare la legislaţia aplicabilă în Transilvania de Nord, precum şi la drepturile dobândite în acest teritoriu, în timpul operaţiunii ungare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106089_a_107418]
-
sau abuziv bunuri private sau politice din teritoriile în care s-a purtat războiul; ... l) Au realizat averi în mod ilicit, cu ocazia participării la conducerea războiului, în orice calitate, ori profitând de legătură lor cu asemenea persoane sau de legiuirile și măsurile de fapt cu caracter hitlerist, legionar sau rasial; ... m) Au ordonat sau inițiat înființări de ghetouri, lagăre de internare ori deportări din motive de persecuție politică sau rasială; ... n) Au ordonat edictarea de legiuni sau măsuri nedrepte de
LEGE Nr. 312 din 24 aprilie 1945 pentru urmărirea şi sancţionarea celor vinovaţi de dezastrul tarii sau de crime de război *). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106090_a_107419]
-
mai târziu impuși la zile de robotă, deoarece se pornea de la ideea că pământul este făcut [de Dumnezeu!] pentru hrana tuturor și oricine îl poate folosi, dacă-l găsește nelucrat, dând a zecea parte din roada câmpului. Cea mai veche legiuire scrisă din Moldova, Pravila lui Vasile Lupu, arată că „să nu se ia mai mult de a zecea” parte din produse de către proprietar de la țăranul așezat pe moșie, fără să vorbească de zile de clacă. șăranul așezat pe moșia domnească
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
prin efort propriu devenea ocina sa pe care o putea lăsa moștenire urmașilor care puteau beneficia de averea moștenită dacă rămâneau în sat, pe aceeași moșie. La început, țăranul dependent se putea muta de pe o moșie pe alta, dar , după legiuirea de legare de glie din 1628, plecarea în alt locă se limita, fiind condiționată de o plată numită găleata de ieșire, care se plătea încă din secolul al XV-lea. ranii fără ocină, pierdută din diferite cauze (vânzare, cedare pentru
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de la tot mai puțini contribuabili, asupra cărora cădeau sarcini fiscale tot mai mari, care au dus la fuga peste hotare a multor locuitori. În fața acestei situații de golire a satelor, începând cu secolul al XVIII-lea, unii domnitori au dat legiuiri menite să îndrepte situația. Între 1742 și 1828 au fost elaborate nu mai puțin de unsprezece „așezământe”, legiuiri de reglementare a raporturilor dintre proprietari și țărani. Dintre aceste legiuiri mai importante sunt „așezământele lui Constantin Mavrocordat, aplicat în țara Românească, cât
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
peste hotare a multor locuitori. În fața acestei situații de golire a satelor, începând cu secolul al XVIII-lea, unii domnitori au dat legiuiri menite să îndrepte situația. Între 1742 și 1828 au fost elaborate nu mai puțin de unsprezece „așezământe”, legiuiri de reglementare a raporturilor dintre proprietari și țărani. Dintre aceste legiuiri mai importante sunt „așezământele lui Constantin Mavrocordat, aplicat în țara Românească, cât și în Moldova, prin care vecinii, ajunși în stare de robie, au fost eliberați ca persoană, dar fără
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
satelor, începând cu secolul al XVIII-lea, unii domnitori au dat legiuiri menite să îndrepte situația. Între 1742 și 1828 au fost elaborate nu mai puțin de unsprezece „așezământe”, legiuiri de reglementare a raporturilor dintre proprietari și țărani. Dintre aceste legiuiri mai importante sunt „așezământele lui Constantin Mavrocordat, aplicat în țara Românească, cât și în Moldova, prin care vecinii, ajunși în stare de robie, au fost eliberați ca persoană, dar fără pământ, rămânând pe moșie în situația de clăcași. Important, atât din
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Important, atât din punct de vedere socialeconomic, cât și național, a fost hrisovul pentru bejenari al lui Constantin Racoviță din 1756. În virtutea prevederilor acestui hrisov s-au așezat bejenarii din Bucovina în valea Dunavățului, pe moșia Filipeni a boierilor Rosetti. Legiuirea care reglementează pentru o perioadă mai lungă de timp raporturile proprietar-țăran clăcaș este „Așezământul pentru boierescă din 1 ianuarie 1766, al lui Grigore Ghica al II-lea. În 15 articole „așezământul” stabilește îndatoririle locuitorilor de pe moșiile boierești, mănăstirești și răzășești
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
zi de lucru, de la răsăritul la apusul soarelui, așa că o zi de clacă se efectua după norma stabilită în 2 sau chiar 3 zile de muncă. Deși norma de lucru a fost introdusă de la sfârșitul secolului al XVIII-lea, totuși, legiuirea, numită Regulamentul Organic, specifică în mod concret și impune norma de lucru, mărind numărul zilelor de clacă. Legea rurală de aplicare a reformei agrare din 1864, act progresist, democratic, a avut și opozanți între marii proprietari de moșii, care considerau
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
III, Editura „Cartea românească”, 1998, p.365. șăranii „chiriași” primeau în folosință 1 pogon de islaz pentru fiecare vită și 3 pogoane fânaț și 3 pogoane pământ agricol. 23 Ibidem, p.367 și 370. 24 Arhivele Statului București, Acte și legiuiri, Seria I, Vol. II, București, 1907, p.890. 25 Karl Marx, însemnări despre români, Editura Politică, București, 1964, p. 26Toader Boca, Mica monografie a satului Lunca, manuscris. 27 Mărturii ale celor care au răspuns la „Chestionarul” realizat de Olimpia Bădăluță
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
ai stării civile, puțin sau deloc s-au achitat de această obligație. Din această cauz nu avem date despre populație, evoluție, stare materială, meserii, căsătorii, cauza morții. Într-adevăr, după introducerea și în Moldova, începânăd cu 1 ianuarie 1832 a legiuirii numită „Regulamentul Organic”, prima constituție pentru șările Române, prin porunca din 10 ianuarie 1832 se introduce serviciul de stare civilă. Preotul era obligat să completeze registrul pentru născuți, cununați și morți. Situația trebuia înaintată lunar isprăvniciei ținutului (prefectura de astăzi
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
boierească, unde era și sediul administrativ pentru satele dependente (Slobozia - Filipeni, Lunca și Valea Boțului). Într-o hotărâre din 31 decembrie 1831 a Logofeției cea Mare a Principatului Moldovei, se dispune cu începere de la 1 ianuarie 1832 (se aplica noua legiuire numită Regulamentul Organic), în fiecare sat înființarea unei comisii de judecat pentru rezolvarea neînțelegerilor mărunte între locuitori. Acestea erau formate din preot și 3 bătrâni aleși de obștea satului (adunarea locuitorilor), câte unul pentru fiecare categorie de țărani (fruntaș, mijlocaș
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
furnicile din lume: - Am reușit să curățăm planeta de singurul produs fără rost, cel mai mare dăunător și mai agresiv animal, singurul care omoară cu plăcere și fără rost. De acum lumea se va afla sub blânda și dreapta noastră legiuire. Să pornim reconstrucția! Uitați nefericitul lor calendar cel care indică anul 6.666 și să pornim din anul întâi al domniei rațiunii. Referință Bibliografică: Scurta domnie a împăratului Furnică / Mihai Batog Bujeniță : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 947, Anul
SCURTA DOMNIE A ÎMPĂRATULUI FURNICĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 947 din 04 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364186_a_365515]
-
cuvintele Lui Dumnezeu: Atunci a rostit Domnul înaintea lui Moise toate cuvintele acestea și a zis. După enumerarea celor 10 poruinci, Moise pretinde în continuare în cap. 22 că Domnul Yawhe ar fi aprobat sclavia: Capitolul 21 1."Iată acum legiuirile pe care tu le vei pune în vedere lor: 2. De vei cumpăra rob evreu, el să-ți lucreze șase ani, iar în anul al șaptelea să iasă slobod, în dar. 3. Dacă acela a venit în casa ta singur
PĂRINTELE CLEOPA A ZIS CĂ ȚIGANII NU-S OAMENI de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2071 din 01 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367475_a_368804]
-
egipteană, și apoi să reinstaurezi robia între evrei, permțându-le să se ia robi între ei, sau Dumnezeu să nu permită copiilor născuți din mariajul a doi robi să plece cu tatăl eliberat: Exod, cap. 21: Capitolul 21 1."Iată acum legiuirile pe care tu le vei pune în vedere lor: 2.De vei cumpăra rob evreu, el să-ti lucreze șase ani, iar în anul al șaptelea să iasă slobod, în dar. 3.Dacă acela a venit în casa ta singur
B.O.R NU A ABOLIT SCLAVIA/ȚIGĂNIA-HIROTONIREA ROMILOR NU E VALABILĂ, PT. CĂ UN SCLAV NU POATE FI FĂCUT PREOT! de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2201 din 09 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/367487_a_368816]
-
patrimoniu întâlnim aici: Istoria românilor sub Mihai Vodă Viteazul, a lui Nicolae Bălcescu, Buc. 1877; Istoria românilor din Dacia superioară, de Al. Papiu Ilarian, Viena, 1852; Hronicul românilor și a mai multor neamuri, prima ediție completă a lui Gh. Șincai; Legiuirea lui Caragea, Buc. 1818; Adunarea de tractaturi a lui Dinicu Golescu, Buda, 1826; Anton Pann, Noul Erotocrit, Sibiu, 1837, Istoria pentru începutul românilor în Dachia, de Petru Maior, Buda, 1812, Supplex Libelus Valahorum, ediție bilingvă latină-română) din 1907, manuale de
TESTAMENTE UITATE- TESTAMENTE CARE DOR (A. D. XENOPOL) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 168 din 17 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367239_a_368568]
-
veniturilor provenite de la acestea în cadrul veniturilor generale ale moșiilor. Astfel, este elocventă o situație comparativă a veniturilor înainte și după regulament a două moșii considerate de Ocârmuirea județului Mehedinți ca reprezentative 672. Astfel dacă în anul 1830, deci sub regimul legiuirii lui Caragea, venitul moșiei Ilovăț, provenit din otaștina prunelor și viilor era de 1000 lei iar cel de la cârciumi de 800 lei, reprezentând un total de cca 18 la sută din venitul general al moșiei 673, după Regulament (1832) otaștina
MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
-
vaste moșii în Bucovina, fost staroste de Cernăuți și pârcălab de Hotin (Hotinul a cărui istorie adevărată e ștearsă astăzi de vecinii noștri și pusă sub ctitorirea unui hatman), apărător viteaz al hotarelor țării, făcător de acte domnești, hrisoave, urice, legiuiri, ctitor de mânăstiri, refugiat la Curțile Hârlăului (după trădarea boierilor - ce noutate!- hrăpăreți, cu un sfârșit tragic (de satârul călăului la Stambul), pentru că a ales surghiunul și nu îngenuncherea.. La fel de înțesat cu date și evenimente, textul Amfilohie Hotiniul aduce în
CATINCA AGACHE ION MUSCALU , UN ISTORISITOR PASIONAT AL ,,CNEZATULUI DIN VALE” de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1812 din 17 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366350_a_367679]
-
glorioasa armată sovietică, ci suveran, independent și unitar. Atât sovieticii cât și ungurii iredentiști au fost furioși și au declanșat o activitate și propagandă anti-românească. Cu toate acestea, Partidul Comunist Român ce era de fapt organul suprem al puterii și legiuirii în stat, condus de Nicolae Ceaușescu, a decis, și Marea Adunare Națională a adoptat în februarie 1968, legea îmbunătățirii organizării administrative a teritoriului României. Prin această lege România s-a întors la vechea, tradiționala și eficienta ei împărțire administrativă, atât
A TREIA REPUBLICĂ de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 402 din 06 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346676_a_348005]
-
care descrie drama limbii noastre. Poemul ,, Limbii române” O poezie directă se adresează celui care născut fiind din inima poporului român legiferează în Basarabia ca limbă oficială, folosirea unei limbi străine, insul din conducerea neamului care se pleacă în fața acestor legiuiri. La fel este aspru interpelat și cel care consimte să uite propria sa limbă română, vorbind doar limba cea impusă de asupritor. Dau citire poeziei ,, Nefericitului călău”. Vedem în altă poezie intitulată ,,Au vrut”, tragedia unor români scoși cu forța
,,AZI SPRE MÂINE” de MELANIA RUSU CARAGIOIU în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370540_a_371869]
-
timpului de a renunța (la sfârșitul anului 1835) la rangul de postelnicel și la scutirile de impozite aferente acesteia 29. Gestul supără peste măsură pe domnul țării Alexandru Dimitrie Ghica care vedea în acesta un atentat împotriva întocmirilor sociale, a legiuirilor fundamentale a principatului 30. În consecință poruncește să fie îndepărtat din învățământ pentru a nu constitui un exemplu pentru alți intelectuali. După unele tergiversări și în urma cererii sale exprese în toamna anului 1836 Eforia îi dă cuvenita dezlegare. De acum
DR. MITE MĂNEANU. DESPRE NEAMUL PLEŞOIENILOR.GRIGORE PLEŞOIANU – UN OM AL EPOCII MODERNE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1029 din 25 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347188_a_348517]
-
era grav bolnav și că trebuia să meargă la băi la Karlsbad (Arh. Naționale Craiova. Colecția de documente LXXXIX/33). 29N. Bănescu, art. cit., p. 359-360. 30În ochii lui profesorul de la Cerneți dovedise o lipsă de înțelegere “...pentru sfințirea unor legiuiri pe carele atâtea veacuri le-au consfințit...” (Ibidem). 32Arh. Naționale Craiova, doc. cit. 33Ilie Popescu Teiușanu, Grigore Pleșoianu, 1800-1857, în “Din istoria pedagogiei românești, culegere de studii”, București, 1957, p. 294-300. 34N. Bănescu, art. cit., p. 365. 35Abețedar înlesnitor pentru
DR. MITE MĂNEANU. DESPRE NEAMUL PLEŞOIENILOR.GRIGORE PLEŞOIANU – UN OM AL EPOCII MODERNE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1029 din 25 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347188_a_348517]
-
eu am enumerat aici cu precizie douăzeci și trei de ierarhi care, prin actele lor se dovedesc a fi dintre cei care s-au opus efectiv unindu-se la un moment dat în jurul Episcopului Leu, și-n rezistența internă împotriva legiuirii comuniste, ca și-n cea externă împotriva infiltrării KGB-ului. Sau, după uciderea lui care încheia crimele decapitării vechii patriarhii, au continuat rezistența perseverând pe aceste poziții. Aceștia sunt ierarhii a căror faptă se va identifica cu cea a Grupului
BISERICA DIN ETER (CONCLUZII) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 429 din 04 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357930_a_359259]
-
în legislația de dinainte de 1989 și în cea actuală 1. Cadrul legal În Biserica Ortodoxă Română, regimul juridic al bunurilor bisericești, atât în perioada regimului comunist cât și astăzi, este reglementat de o serie de acte normative bisericești și civile. Legiuirile bisericești care conțin norme referitoare la statutul juridic al acestor bunuri sunt: 1. Statutul de organizare și funcționare al Bisericii Ortodoxe Române (St.), 2. Regulamentul pentru administrarea averilor bisericești (RAB), 3. Regulamentul pentru organizarea și funcționarea cimitirelor parohiale și mânăstirești
DESPRE RAPORTUL ŞI RELAŢIA DINTRE BISERICA ROMÂNĂ UNITĂ CU ROMA (GRECO-CATOLICĂ) ŞI STATUL ROMÂN ÎN PERIOADA POSTDECEMBRISTĂ – P. A II A ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 517 din 31 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358729_a_360058]
-
juridic al acestor bunuri sunt: 1. Statutul de organizare și funcționare al Bisericii Ortodoxe Române (St.), 2. Regulamentul pentru administrarea averilor bisericești (RAB), 3. Regulamentul pentru organizarea și funcționarea cimitirelor parohiale și mânăstirești din cuprinsul Eparhiilor Bisericii Ortodoxe Române. Aceste legiuiri au fost elaborate de organele deliberative-legislative, cu respectarea principiilor canonice fundamentale și cu observarea legilor Statului, iar ele constituie cadrul legal al gestionării tuturor bunurilor aflate în proprietatea, posesia și folosința părților componente și a organelor locale ale Bisericii Ortodoxe
DESPRE RAPORTUL ŞI RELAŢIA DINTRE BISERICA ROMÂNĂ UNITĂ CU ROMA (GRECO-CATOLICĂ) ŞI STATUL ROMÂN ÎN PERIOADA POSTDECEMBRISTĂ – P. A II A ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 517 din 31 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358729_a_360058]