2,103 matches
-
ei: principiul separației puterilor a fost criticată de Jean-Jacques Rousseau, care considera că scriitorii politici ai timpului (deci și Montesquieu) „neputând să Împartă suveranitatea În principiu, o Împart după obiectul ei: o Împart În forță și În voință, În putere legiuitoare și putere executivă” Montesquieu preciza Însă, cu o logică impecabilă ca un Spinoza adevărat al vremii sale, definind Legea, astfel: „Legea, În general, este rațiunea omenească, În măsura În care ea guvernează toate popoarele de pe pământ; iar legile politice și civile ale fiecărui
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
de 30 de zile consiliul local/consiliul județean nu se pronunță asupra contractului de management, acesta se consideră aprobat tacit. (Nu înțelegem care este rolul consiliului local, respectiv al consiliului județean în materia contractului de management; în cazul în care legiuitorului ar fi avut intenția de a supune dezbaterilor, în cadrul consiliului, clauzele contractului de management ar fi trebuit să introducă în text o dispoziție în acest sens; pe de altă parte, un contract nu poate fi „aprobat”, cu atât mai puțin
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
și Avocatul Poporului au arătat că cererea de neconstituționalitate este neîntemeiată. Parlamentul nu a comunicat un punct de vedere în acest sens. 2010, ÎCCJ anulează decizia CCR În 2010, Înalta Curte de Justiție și Casație a precizat că unica autoritate legiuitoare a României este Parlamentul, așa cum prevede și Constituția. A fost subliniat că atât timp cât articolele "nu au mai fost reincriminate de puterea legiuitoare, singura abilitată într-un stat de drept să o facă, nu se poate considera că faptele respective ar
Au fost sau nu reincriminate insulta și calomnia? Întoarcerea în timp by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/78453_a_79778]
-
2010, ÎCCJ anulează decizia CCR În 2010, Înalta Curte de Justiție și Casație a precizat că unica autoritate legiuitoare a României este Parlamentul, așa cum prevede și Constituția. A fost subliniat că atât timp cât articolele "nu au mai fost reincriminate de puterea legiuitoare, singura abilitată într-un stat de drept să o facă, nu se poate considera că faptele respective ar constitui infracțiuni și că textele de lege abrogate în care erau incriminate ar fi reintrat în vigoare". În plus, "instanțele judecătorești au
Au fost sau nu reincriminate insulta și calomnia? Întoarcerea în timp by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/78453_a_79778]
-
la 40 de ani, în 1901, se stabilește în Franța, lăsând în urmă, cum scria, "pământul de două ori sacru pentru mine - pământ pe care m-am născut și în care odihnesc pentru vecie părinții mei". Refuzul celor două camere legiuitoare de a-l împământeni a fost - scria Iorgu Iordan - "o adevărată pată pentru viața noastră publică de pe la sfârșitul secolului trecut." Nu mai insist asupra calvarului său din anii demersurilor pentru împământenire, pentru că subiectul a fost tratat, recent, într-o carte
Lazăr Șăineanu by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/7411_a_8736]
-
pe calea unei decizii interpretative, a textelor criticate, în sensul extinderii modalității de finanțare pe care acestea le prevăd la o altă categorie de beneficiari, ar însemna substituirea legiuitorului de către Curtea Constituțională, care s-ar comporta ca un veritabil legiuitor pozitiv, încălcând ea însăși principiile constituționale pe care este chemată să le protejeze. ... 25. Se observă în acest sens că instanța constituțională română a reținut relevanța constituțională a unor omisiuni legislative, învestindu-se, în consecință, cu sancționarea acestora, atunci când
DECIZIA nr. 178 din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255520]
-
I, nr. 212 din 8 martie 2006, și prin Decizia nr. 408 din 13 iunie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 848 din 26 octombrie 2017, în care a statuat că este dreptul și obligația autorității legiuitoare să elaboreze măsuri de politică legislativă în domeniul salarizării personalului plătit din fonduri publice, în concordanță cu condițiile economice și sociale existente la un moment dat. De asemenea, Curtea a arătat că în același sens este și jurisprudența Curții Europene
DECIZIA nr. 617 din 5 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251283]
-
prin Legea-cadru nr. 153/2017 apare ca un proces complex, care, în mod necesar, presupune, în timp, o serie de corecții și corelări cu ansamblul actelor normative care fac parte din fondul activ al legislației, aspecte ce sunt de competența autorității legiuitoare. ... 27. Cât privește critica de neconstituționalitate formulată prin raportare la art. 47 din Constituție privind dreptul la un nivel de trai decent, Curtea a reținut că stabilirea acelui standard al nivelului de trai care poate fi considerat decent trebuie apreciată
DECIZIA nr. 617 din 5 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251283]
-
în reglementarea condițiilor și criteriilor de acordare a pensiei, a modului de calcul și de plată a acesteia, precum și a procedurii de solicitare, de stabilire a pensiei și de exercitare a contestațiilor. Intră în puterea Parlamentului, ca „unică autoritate legiuitoare a țării“, dreptul de a stabili categoriile de pensionari, precum și dispozițiile legale aplicabile fiecărei categorii în parte, în funcție de situația juridică în care se află, întrucât atât modificarea conținutului unor norme juridice, ca fază de legiferare, cât și
DECIZIA nr. 786 din 23 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251361]
-
126 alin. (2) din Constituție, este atributul exclusiv al legiuitorului. Accesul liber la justiție nu presupune accesul la toate instanțele judecătorești și la toate căile de atac prevăzute de lege, deoarece competența și căile de atac sunt stabilite exclusiv de legiuitor, care, în considerarea unor situații speciale, poate institui reguli speciale. ... 26. În ceea ce privește invocarea încălcării prevederilor art. 16 din Constituție, Curtea a constatat că prin dispozițiile legale deduse controlului de constituționalitate legiuitorul nu a instituit un tratament discriminatoriu
DECIZIA nr. 622 din 7 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255693]
-
nr. 690D/2020 la Dosarul nr. 298D/2020, care a fost primul înregistrat. ... 7. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul apărătorului autorului excepției, care, în esență, susține că deși Parlamentul este, potrivit art. 61 alin. (1) din Constituție, legiuitor, măsurile criticate prin ridicarea excepției au fost adoptate prin ordonanțe de urgență ale Guvernului. Prin acest procedeu s-a perpetuat o stare de incertitudine și de înlăturare de la aplicare a Legii recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989
DECIZIA nr. 83 din 3 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255633]
-
sus învederate sunt aplicabile în mod corespunzător. ... 19. În ceea ce privește aspectele referitoare la criteriile de claritate, precizie și previzibilitate pe care un text de lege trebuie să le îndeplinească, Curtea Constituțională a constatat, în jurisprudența sa, că autoritatea legiuitoare are obligația de a edicta norme care să respecte aceste trăsături. În acest sens, potrivit art. 8 alin. (4) teza întâi din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, „textul legislativ trebuie să fie formulat
DECIZIA nr. 28 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255858]
-
de control nu intră în competența Curții Constituționale, aceasta din urmă nefiind abilitată să se pronunțe asupra corelării diverselor acte normative ce fac parte din dreptul intern. Coordonarea legislației în vigoare, sub aspectele menționate de autor, este de competența autorității legiuitoare. ... 20. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. ... 21. Președinții
DECIZIA nr. 40 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255852]
-
discuție constituționalitatea uneia dintre ele. Rezultă, deci, că într-o astfel de situație nu se pune în discuție o chestiune privind constituționalitatea, ci o simplă contrarietate între norme legale din același domeniu, coordonarea legislației în vigoare fiind de competența autorității legiuitoare (a se vedea Decizia nr. 126 din 10 martie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 514 din 16 iunie 2020, Decizia nr. 105 din 25 februarie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
DECIZIA nr. 143 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258467]
-
acte cu caracter normativ cu putere de lege, Curtea a reținut că s-a pronunțat printr-o jurisprudență vastă în care a statuat că prevederile art. 61 alin. (1) teza a doua din Constituție conferă Parlamentului calitatea de unică autoritate legiuitoare a țării, iar, în virtutea acestui monopol legislativ, Parlamentul este singura autoritate publică ce adoptă legi. În sistemul constituțional român, regula este aceea că Guvernul nu dispune de dreptul de reglementare primară a relațiilor sociale, ci doar de dreptul de
DECIZIA nr. 302 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258461]
-
secundară. Cu toate acestea, Constituția instituie prin art. 108 alin. (3) și art. 115 alin. (1)-(3) competența Guvernului de a emite ordonanțe, deci o competență normativă derivată dintr-o lege de abilitare, adoptată de Parlament, prin care unica autoritate legiuitoare din România deleagă, pentru un interval limitat de timp, competența de legiferare în domenii strict delimitate de Constituție și de legea de abilitare. Mai mult, sub aspectul competenței de legiferare, Curtea a reținut că relația dintre puterea legislativă și cea
DECIZIA nr. 302 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258461]
-
în esență, că prevederile legale criticate sunt neconstituționale în măsura în care se interpretează în sensul că acestea instituie o excepție de la instituția perimării executării silite, în cazul executărilor prin poprire. Se susține, în acest sens, că obligația autorității legiuitoare este să asigure calitatea legislației, care trebuie să fie suficient de precisă și previzibilă, invocând în acest sens cele statuate în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului și a Curții de Justiție a Uniunii Europene. ... 6. Se mai susține că
DECIZIA nr. 243 din 3 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258618]
-
art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, „se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului“, Parlamentul fiind unica autoritate legiuitoare, conform art. 61 alin. (1) din Constituție. ... 19. În ceea ce privește interpretarea și aplicarea legii, Curtea Constituțională, în jurisprudența sa, a reținut că acestea acoperă identificarea normei aplicabile, analiza conținutului său și o necesară adaptare a acesteia la faptele
DECIZIA nr. 188 din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258642]
-
în acest sens, Decizia nr. 846 din 18 noiembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 55 din 19 ianuarie 2021). ... 32. Cu acel prilej, în ceea ce privește principiul previzibilității legii, Curtea a reținut că autoritatea legiuitoare, Parlamentul sau Guvernul, după caz, are obligația de a edicta norme care să respecte trăsăturile referitoare la claritate, precizie, previzibilitate și predictibilitate. Cu privire la aceste cerințe, Curtea Europeană a Drepturilor Omului s-a pronunțat în mod constant, statuând că
DECIZIA nr. 367 din 29 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258509]
-
ducă la încălcarea dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (4) privind separația puterilor în stat, art. 61 alin. (1) privind rolul Parlamentului și art. 102 privind rolul Guvernului. Acceptarea ideii potrivit căreia Parlamentul își poate exercita competența de autoritate legiuitoare în mod discreționar, oricând și în orice condiții, adoptând legi în domenii care aparțin în exclusivitate actelor cu caracter infralegal, administrativ, ar echivala cu o abatere de la prerogativele constituționale ale acestei autorități și transformarea acesteia în autoritate publică executivă
DECIZIA nr. 367 din 29 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258509]
-
Curți de Casație și Justiție trebuie să se rezume strict la interpretarea legii. Instanța supremă nu poate completa, modifica sau abroga norme cuprinse în lege; în caz contrar, ar depăși limitele puterii judecătorești și s-ar manifesta ca o autoritate legiuitoare. Or, prin Decizia nr. 18 din 30 mai 2017, instanța supremă extinde într-o manieră vădită și nepermisă sfera persoanelor care pot fi asimilate funcționarilor publici, aspect reglementat printr-o lege organică. ... 8. Apreciază că Banca Națională a României nu
DECIZIA nr. 253 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258662]
-
cu privire la „interpretarea și aplicarea unitară a legii“ și numai cu privire la „celelalte instanțe judecătorești“. ... 10. În soluționarea problemelor de drept cu care a fost sesizată, Înalta Curte de Casație și Justiție nu își poate asuma rolul puterii legiuitoare, nu poate să adopte norme noi sau să adauge la lege. Or, prin Decizia nr. 18 din 30 mai 2017, Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit că, în sensul legii penale, funcționarul bancar, angajat al unei societăți bancare
DECIZIA nr. 253 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258662]
-
Înalta Curte de Casație și Justiție, are rolul constituțional de a da unui text de lege anumite interpretări, în scopul aplicării unitare de către instanțele judecătorești. Acest fapt nu presupune însă că instanța supremă se poate substitui Parlamentului, unica putere legiuitoare în stat, dar implică anumite exigențe constituționale ce țin de modalitatea concretă în care se realizează interpretarea. Interpretarea extinsă, contrară principiilor procesului penal, a dispozițiilor art. 175 alin. (2) din Codul penal este evidentă și contravine dispozițiilor care stabilesc sfera
DECIZIA nr. 253 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258662]
-
anumite exigențe constituționale ce țin de modalitatea concretă în care se realizează interpretarea. Interpretarea extinsă, contrară principiilor procesului penal, a dispozițiilor art. 175 alin. (2) din Codul penal este evidentă și contravine dispozițiilor care stabilesc sfera de competență a puterii legiuitoare, consacrate de art. 124 și art. 126 alin. (3) din Constituție, cu consecința înfrângerii separației și echilibrului puterilor în stat. Astfel, interpretarea potrivit căreia în sfera funcționarilor publici pot fi asimilați și funcționarii bancari ce își exercită activitatea în carul
DECIZIA nr. 253 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258662]
-
condițiile ce determină apariția conflictului de interese. ... 17. În ceea ce privește aspectele referitoare la criteriile de claritate, precizie și previzibilitate pe care un text de lege trebuie să le îndeplinească, Curtea Constituțională, în jurisprudența sa, a statuat că autoritatea legiuitoare are obligația de a edicta norme care să respecte aceste trăsături. În acest sens, potrivit art. 8 alin. (4) teza întâi din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, „textul legislativ trebuie să fie formulat
DECIZIA nr. 271 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259450]