1,523 matches
-
mai favorabile din legi penale succesive este exclusă, întrucât s-ar ajunge la crearea unei a treia legi, ceea ce reprezintă o legiferare din partea organului judiciar, operațiune interzisă de art. 61 din Constituția României, ce prevede că Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a țării. În plus, prin Decizia nr. 5/2014 dată în rezolvarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 470 din 26 iunie 2014, Înalta Curte de Casație și Justiție a statuat în sensul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/273648_a_274977]
-
de-o parte, legiuitorului, iar, pe de altă parte, organelor judiciare chemate să aplice legea. Astfel, Curtea apreciază că responsabilitatea de a reglementa și aplica, în acord cu principiul anterior menționat, prevederile privind 'abuzul în serviciu', ține atât de autoritatea legiuitoare primară/delegată (Parlament/Guvern), cât și de organele judiciare - Ministerul Public și instanțele judecătorești, indiferent dacă subiectul activ este acuzat conform unor reguli speciale sau unor proceduri penale ordinare. Art. 297 alin. 1 din Codul penal prevede că fapta funcționarului
Abuzul în serviciu- Motivarea CCR by Roxana Covrig () [Corola-website/Journalistic/101033_a_102325]
-
Regele Carol I a conceput un vast plan de modernizare a țării și instituțiilor ei. În cadrul acestui plan, construirea unei catedrale naționale avea un loc central. Aceasta se observă din faptul că printre primele proiecte de lege supuse dezbaterii corpurilor legiuitoare în sesiunea 1881-1882, în concordanță cu dorința expresă a regelui Carol I, se aflau: Proiectul de lege pentru înființarea de edificii și construcții publice și Proiectul de lege pentru construirea unei catedrale române în capitala țării. Acest al doilea proiect
PF Daniel: Mica prințesă a lui Carol I a fost româncă, atât prin religie, cât și prin limbă () [Corola-website/Journalistic/101167_a_102459]
-
afinitate. Dar dacă se dorea crearea unei simetrii (uniformizări), trebuia să se ia în calcul și cauza de nepedepsire de la tăinuire (art. 270 alin. (3) C.pen.), unde raționamentul extinderii ar fi trebuit să fie identic. În acest context, interesul legiuitorului delegat doar pentru favorizarea infractorului rămâne un mister... În realitate, infracțiunile amintite fac parte din categorii diferite (au obiecte juridice diferite) și nu este necesar să se creeze corespondențe și uniformizări între ele. Tot la art. 269 C.pen. apare
Concluzie profesor de drept, OUG 13: tensiune nesănătoasă între puterile statului. Ori trăim într-un stat paranoic, ori în unul polițienesc by Irina Constantin () [Corola-website/Journalistic/102559_a_103851]
-
de o parte, legiuitorului, iar, pe de altă parte, organelor judiciare chemate să aplice legea. Astfel, Curtea apreciază că responsabilitatea de a reglementa și aplica, în acord cu principiul anterior menționat, prevederile privind abuzul în serviciu, ține atât de autoritatea legiuitoare primară/delegată (Parlament/Guvern), cât și de organele judiciare - Ministerul public și instanțele judecătorești -, indiferent dacă subiectul activ este acuzat conform unor reguli speciale de acuzare sau unor proceduri penale ordinare (pct. 80)". Cu alte cuvinte, Curtea Constituțională atrage atenția
Concluzie profesor de drept, OUG 13: tensiune nesănătoasă între puterile statului. Ori trăim într-un stat paranoic, ori în unul polițienesc by Irina Constantin () [Corola-website/Journalistic/102559_a_103851]
-
și Consiliul Superior al Magistraturii, pe de o parte, și Parlamentul României, respectiv Camera Deputaților și Senatul, pe de altă parte I. Temeiul legal: 1. CONSTITUȚIA Art. 61 alin. (1) - Parlamentul este organul reprezentativ al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării. Art. 76 alin. (2) - Legile ordinare și hotărârile se adoptă cu votul majorității membrilor prezenți din fiecare Cameră. Art. 80 alin. (2) - Președintele României veghează la respectarea Constituției și la buna funcționare a autorităților publice. Art. 133 alin
KLAUS IOHANNIS, sesizare la CCR după votul din Parlament în cazurile Șova, Vâlcov și Nicolescu () [Corola-website/Journalistic/102199_a_103491]
-
173 din regulamentul propriu de organizare și funcționare. În consecință, conflictul ivit este unul de natură constituțională, purtând asupra competențelor Parlamentului care, în conformitate cu prevederile Art. 61 alin. (1) și ale Art. 147 alin. (4) din Constituție, republicată, în calitate de unică autoritate legiuitoare a țării, avea obligația constituțională de a modifica dispozițiile Art. 24 alin. (4) din Legea nr. 96/2006 privind statutul deputaților și al senatorilor, republicată, în sensul respectării caracterului obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale. Această omisiune a generat un regim
KLAUS IOHANNIS, sesizare la CCR după votul din Parlament în cazurile Șova, Vâlcov și Nicolescu () [Corola-website/Journalistic/102199_a_103491]
-
Centrală de la Focșani, propunerea de recunoaștere a dreptului de proprietate pentru țărani (pentru o suprafață mult mai mică decât cea care s-a stabilit în 1864). Acesta și-a susținut cu tenacitate (și cu argumente serioase) poziția chiar în Camera Legiuitoare în sesiunea mai-iunie 1862, determinându-l pe Mihail Kogălniceanu - conducătorul și coordonatorul național al reformei - să ia atitudine în două discursuri celebre, rostite pe această temă în 25 mai și 18 iunie 186225. Așadar, acțiunea conservatorilor, a foștilor mari boieri
DR. MITE MĂNEANU, BOIERII ŞIREFORMELE DE MODERNIZARESTATULUI NAŢIONAL DIN TIMPUL DOMNIEI LUI ALEXANDRU IOAN CUZA(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 917 din 05 iulie 2013 by http://confluente.ro/Dr_mite_maneanu_boierii_si_varvara_magdalena_maneanu_1373019556.html [Corola-blog/BlogPost/363929_a_365258]
-
cu s-a dus tiranul se va duce și tirania, vin americanii ! Optimist naiv, și mulți ca el au sperat zadarnic. REPUBLICA SOCIALISTĂ ROMÂNIA În 20 august 1965, Marea Adunare Națională, organul suprem al puterii de stat și unicul organ legiuitor în România, a adoptat o nouă constituție, prin care se hotăra ca patria românilor să se numească Republica Socialistă România. Din noua lege fundamentală s-a scos dictatul de dependență față de Stalin și urmașii săi la Kremlin prin care România
A TREIA REPUBLICĂ de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 402 din 06 februarie 2012 by http://confluente.ro/Corneliu_florea_a_treia_republica_corneliu_florea_1328540753.html [Corola-blog/BlogPost/346676_a_348005]
-
întemeieze neconstituționalitatea prevederilor criticate, ci o eventuală contrarietate între norme legale din același domeniu sau din domenii pe care autorii excepției de neconstituționalitate le apreciază ca fiind similare. Or, coordonarea legislației în vigoare, sub aspectele menționate, este de competența autorității legiuitoare. 112. O altă critică se referă, prin prisma art. 16 din Constituție, la faptul că instituțiile de credit ar dobândi, în urma aplicării acestei legi, o poziție inferioară creditorilor chirografari care își pot satisface creanțele prin executarea silită a celorlalte bunuri
EUR-Lex () [Corola-website/Law/279155_a_280484]
-
în cadrul controlului de constituționalitate a priori, care prevăd obligația Parlamentului de a reexamina dispozițiile din lege constatate ca fiind neconstituționale. Cu privire la acest aspect, Curtea a fost constantă în jurisprudența anterioară, subliniind că Parlamentul nu își poate exercita competența de autoritate legiuitoare în mod discreționar, oricând și în orice condiții, adoptând legi cu ignorarea deciziilor Curții Constituționale. Mai mult, deși este evident că dispozițiile din lege declarate neconstituționale prin Decizia nr. 784 din 26 septembrie 2012 au fost preluate în legea supusă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/257067_a_258396]
-
15. Avocatul Poporului arată că dispozițiile legale care stabilesc titularii dreptului de a formula cerere de recurs în casație au făcut obiectul controlului de constituționalitate prin raportare la art. 16 din Constituție, Curtea Constituțională reținând că restrângerea de c��tre legiuitor a titularilor dreptului de a formula cerere de recurs în casație la cei prevăzuți la art. 436 alin. (1) din Codul de procedură penală și a hotărârilor ce pot fi supuse casării la cele prevăzute la art. 438 alin. (1
EUR-Lex () [Corola-website/Law/276148_a_277477]
-
acestei opțiuni, tradiția statului român și avantajele pe care le oferă o structură bicamerală a Parlamentului în raport cu cea unicamerală. Curtea a reținut în acest sens că, în mod tradițional, Parlamentul României a avut o structură bicamerală. Această structură a forului legiuitor, consacrată în anul 1864, prin "Statutul dezvoltător al Convenției de la Paris" al domnitorului Alexandru Ioan Cuza, a continuat să existe sub imperiul Constituțiilor din 1866, 1923 și 1938, fiind întreruptă doar în perioada regimului comunist, când reprezentația națională era unicamerală
EUR-Lex () [Corola-website/Law/273370_a_274699]
-
întemeieze neconstituționalitatea prevederilor criticate, ci o eventuală contrarietate între norme legale din același domeniu sau din domenii pe care autorii excepției de neconstituționalitate le apreciază ca fiind similare. Or, coordonarea legislației în vigoare, sub aspectele menționate, este de competența autorității legiuitoare. 18. Totodată, Curtea observă că autorii excepției sunt nemulțumiți și de modul de aplicare de către registratorul-șef a reglementărilor aplicabile în această materie. Or, eventualele greșeli de aplicare a legii nu pot constitui motive de neconstituționalitate a textelor criticate și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/273662_a_274991]
-
Capitolul I Organizarea Senatului Secțiunea 1 Constituirea Senatului Articolul 1 (1) Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unică autoritate legiuitoare a țarii. ... (2) Parlamentul este alcătuit din Camera Deputaților și Senat. ... Articolul 2 (1) Senatul este ales pentru un mandat de 4 ani care se prelungește, de drept, numai în condițiile excepționale prevăzute de Constituție. ... (2) Senatul se organizează și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/186259_a_187588]
-
în condițiile în care Parlamentul se exprimase deja prin intermediul unei legi care le permitea salariaților să exercite dreptul de opoziție. Acest lucru este de natură să submineze rolul Parlamentului, care este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării. De asemenea, autorul mai susține că în momentul adoptării ordonanței de urgență nu a fost solicitat avizul Consiliului Legislativ și nici cel al Consiliului Economic și Social. Curtea de Apel București - Secția a VIII-a de contencios administrativ
EUR-Lex () [Corola-website/Law/243531_a_244860]
-
modifica o lege pe care tot el a adoptat-o, chiar și în condițiile în care cea din urmă măsură legislativă ar avea ca obiect înlăturarea unor drepturi anterior conferite. Într-adevăr, în temeiul art. 61 alin. (1) din Constituție, legiuitorul primar este îndreptățit să înlăture un drept pe care tot el l-a acordat, dacă găsește oportună o asemenea măsură legislativă și dacă nu se înfrânge niciun principiu constituțional. În cazul de față, modificarea dispozițiilor art. 243 din Legea nr.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/243531_a_244860]
-
urgență nr. 90/2010 , în condițiile în care Parlamentul reglementase deja - prin intermediul unei legi - posibilitatea ca salariații să exercite dreptul de opoziție. Acest fapt este de natură să submineze rolul Parlamentului [organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării, conform art. 61 alin. (1) din Constituție ], care a conferit, prin lege, anumite drepturi salariaților, or, prevederile art. 115 alin. (6) din Legea fundamentală nu permit o asemenea legiferare pe calea ordonanțelor de urgență. 2. Prin Ordonanța de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/243531_a_244860]
-
legii, cum sunt hotărârile Guvernului [...], nu și prin ordonanțe ale Guvernului, care se emit în domenii rezervate legii ordinare". În acest sens, Guvernul invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale. În opinia Guvernului, Parlamentul își exercită competența de "unică autoritate legiuitoare a țării" fie în mod direct, conform procedurii de legiferare prevăzute la titlul III, capitolul I, secțiunea a 3-a din Constituție, "fie prin procedura delegării legislative, prevăzută la art. 115 din Constituție, republicată [...] ordonanțele adoptate de Guvern, în limitele
EUR-Lex () [Corola-website/Law/158481_a_159810]
-
excepției în sensul că dispozițiile criticate contravin unor dispoziții ale Codului civil nu este pertinentă în cauză, întrucât lipsa de coordonare legislativă, chiar dacă ar fi reală, nu constituie un motiv de neconstituționalitate, înlăturarea ei fiind de resortul exclusiv al autorității legiuitoare. Față de cele de mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, republicată, precum și al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 și al art. 25 alin. (1) din Legea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/158481_a_159810]
-
1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, dispoziții coroborate cu cele din preambulul convenției, în condițiile în care, prin mecanismul art. 11 și ale art. 20 alin. (2) din Constituție, aceste exigente îi sunt opozabile și legiuitorului român. Președintele Curții Constituționale, Lucian Mihai Judecător, Constantin Doldur --------
EUR-Lex () [Corola-website/Law/129718_a_131047]
-
zis că l-a văzut printre ucenici. Petru s-a lepădat cu jurământ de Hristos, în timp ce Iuda L-a mărturisit fără frică „nevinovat” și nu doar în fața unei simple femei, care nu i-ar fi putut face nimic, ci în fața legiuitorilor iudei, care îl puteau da la moarte. Citește mai mult “Doamne, Tu știi toate, Tu știi că Te iubesc!” În Noul Testament avem două cazuri de referință pe această temă și anume cazul lui Iuda și al lui Petru. Iuda s-
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/%C5%9Etefan_popa/canal [Corola-blog/BlogPost/379213_a_380542]
-
zis că l-a văzut printre ucenici. Petru s-a lepădat cu jurământ de Hristos, în timp ce Iuda L-a mărturisit fără frică „nevinovat” și nu doar în fața unei simple femei, care nu i-ar fi putut face nimic, ci în fața legiuitorilor iudei, care îl puteau da la moarte.... XXXI. DE DRAGUL, GENIULUI MIRCEA ELIADE, de Ștefan Popa , publicat în Ediția nr. 1939 din 22 aprilie 2016. Inspirat dintr-o poveste reală, „cel mai izbutit roman de dragoste exotic românesc”, cu personaje reprezentând
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/%C5%9Etefan_popa/canal [Corola-blog/BlogPost/379213_a_380542]
-
autostrăzi și drumuri naționale, cu modificările și completările ulterioare, lege specială care derogă de la legea generală. Pe de altă parte, arată că ordonanța de urgență a Guvernului este un act administrativ cu caracter normativ, care nu este emis de puterea legiuitoare. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: Prin Încheierea din 13 decembrie 2011, pronunțată în Dosarul nr. 33.483/3/2009, Tribunalul București - Secția a IX-a de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția
EUR-Lex () [Corola-website/Law/243675_a_245004]
-
Partea I, nr. 177 din 23 februarie 2006), ordonanțele Guvernului aprobate de Parlament prin lege, în conformitate cu prevederile art. 115 alin. (7) din Constituție, încetează să mai fie acte normative de sine stătătoare și devin, ca efect al aprobării de către autoritatea legiuitoare, acte normative cu caracter de lege, chiar dacă, din rațiuni de tehnică legislativă, alături de datele legii de aprobare, conservă și elementele de identificare atribuite la adoptarea lor de către Guvern. Prin urmare, în prezenta cauză, Curtea va reține ca obiect al excepției
EUR-Lex () [Corola-website/Law/243675_a_245004]