4,253 matches
-
și prima mea întrebare va avea un caracter oarecum convențional. Sînteți un cîștigător de premii, ați primit cele mai importante distincții și premii israeliene și internaționale, de la Prix Femina, la Friedenpreis și pînă la acordarea înaltului titlu de Cavaler al Legiunii de Onoare. Așadar, ce înseamnă pentru Amos Oz, cîștigătorul de premii, acest exotic Premiu Ovidius? Amos Oz: Premiul Ovidius are o importanță specială pentru mine din două rațiuni: în primul rînd pentru că vine din România, ori între poporul român și
Amos Oz: "Cred că există o similitudine între un romancier și un agent secret" by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/12453_a_13778]
-
a beneficia din plin de avantaje exorbitante în raport cu ceilalți muritori, dar, în același timp, de a se compromite cît mai puțin prin scris. Rezultat: mefiența continuă a autorităților, paralel cu discreditarea în ochii intelectualilor adevărați. Există, din păcate, o întreagă legiune de scriitori români care au adoptat în perioada comunistă stilul de comportament Titus Popovici, montînd la nesfîrșit o existență bazată pe double face : în diferite grade, consecințele au fost întotdeauna lamentabile. De puține ori însă eșecul ultim al unei asemenea
Doar talentul e de-ajuns? by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/11713_a_13038]
-
al provinciei, constituit din castre în care au staționat diferite unități militare și drumurile ce asigurau legăturile între acestea. Un subcapitol consistent este dedicat armatei romane din Dacia, aici fiind prezentate pe larg (p. 188-220) toate unitățile militare, fie ele legiuni sau trupe auxiliare, care au staționat în această regiune sau au participat la campaniile militare ale împăratului Traian. Așezările romane din provincie sunt tratate din perspectiva celor cu caracter urban (cele 12 orașe din Dacia și evoluția statutului lor juridic
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
Daciei (p. 101-150), conține patru capitole: I. Drumurile (p. 101-108); II. Fortificațiile Daciei (p. 109120); III. Descrierea castrelor din Dacia (p. 121-144); IV. Valurile (p. 145150). Partea a III-a, Trupele din Dacia romană (p. 151-216), include cinci capitole: I. Legiunile (p. 151 161); II. Trupele auxiliare regulate (p. 162179); III. Trupele neregulate (p. 180-187); IV. Trupele auxiliare recrutate în Dacia (p. 188-191); V. Trupele și acțiunea lor romanizatoare (p. 192 215). Menționăm faptul că, la sfârșitul fiecărui capitol, autorul a
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
părăsirea acesteia de către oficialitățile și armata romane. Vasile Christescu utilizează surse literare (Cassius Dio, Historia Augusta) pentru conturarea momentului cuceririi și a istoriei evenimențiale posterioare, surse iconografice (Columna lui Traian), dar și izvoare epigrafice care amintesc guvernatori și legați ai legiunilor din Dacia. Totodată, autorul face unele observații care, astăzi, sunt reconsiderate ― de exemplu, momentul formării Daciei Porolissensis (p. 72), datarea unor diplome militare (p. 73), atribuirea titulaturii de colonia unor orașe din Dacia care ajunseseră doar la statutul de municipium
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
perioada interbelică, de unde și unele inadvertențe ale autorului, denumiri greșite de localități, atribuirea de așezări preistorice pentru epoca romană ș.a. Partea a III-a, și ultima, a acestei lucrări enumeră și face o scurtă analiză a trupelor romane din Dacia (legiuni și unități auxiliare) pornind de la inscripții și Columna lui Traian. Autorul face unele precizări privind rolul militarilor în acțiunea de romanizare a provinciei prin limbă și religie, subliniind și aspecte de particularizare/provincializare a lumii romane, în special după principatul
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
romană (p. 15-23; conține subcapitolele 1.1. Stadiul cercetărilor referitoare la religia militarilor în Imperiul Roman și 1.2. Religia militarilor din provincia Dacia. Stadiul cercetărilor); 2. Câteva considerații privitoare la armata Daciei romane (p. 24-35; conține subcapitolele 2.1. Legiunile și 2.2. Trupele auxiliare); 3. Religia militarilor din trupele auxiliare ale Daciei romane (p. 36-74; cuprinde subcapitolele 3.1. Studiu epigrafic și 3.2. Reprezentări de cult); 4. Religia militarilor din legiunile Daciei (p. 75-99; include subcapitolele 4.1
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
romane (p. 24-35; conține subcapitolele 2.1. Legiunile și 2.2. Trupele auxiliare); 3. Religia militarilor din trupele auxiliare ale Daciei romane (p. 36-74; cuprinde subcapitolele 3.1. Studiu epigrafic și 3.2. Reprezentări de cult); 4. Religia militarilor din legiunile Daciei (p. 75-99; include subcapitolele 4.1. Studiu epigrafic și 4.2. Reprezentări de cult); 5. Religia militarilor Daciei romane (p. 100-145; include subcapitolele 5.1. Culte greco-romane, 5.2. Culte orientale, 5.3. Culte africane, 5.4. Culte microasiatice
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
în special în capitolele al III-lea și al IV-lea); de asemenea, realizează o investigație antropologică a militarilor și a religiei din mediul acestora; în sfârșit, urmărește un studiu gradual, pornind de la grupuri (uni tăți specifice) la structuri superioare (legiuni și trupe auxiliare). Atalia Ștefănescu-Onițiu își bazează demersul pe statistica tuturor cultelor prezente în Dacia romană, dar, deși utilă, statistica devine deseori obositoare și reduce din cursivitatea analizei istorice. De asemenea, autoarea observă faptul că monumentele epigrafice erau ridicate în
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
recunoscut, de altfel, în cadrul textului. De asemenea, chiar dacă analiza inscripțiilor este succintă și pertinentă, deseori este lipsită de considerații deosebite sau inovatoare. Cercetarea nu este uniformă, împărțirea pe capitole fiind defectuoasă: investigațiile epigrafice și iconografice trebuiau centrate mai întâi pe legiuni, apoi unitățile auxiliare, nu invers (cazul capitolelor al III-lea și al IV-lea); în cadrul capitolului al V-lea, ultimele două segmente puteau fi tratate separat, poate într-o diviziune în care religia militarilor să nu fie analizată doar te
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
fie analizată doar te matic, ci și cronologic. Totuși, în capitolul al V-lea, autoarea reia ideile subliniate în capitolele anterioare, de data aceasta cu mai multe explicații și analogii. Capitolul al VI-lea înfățișează doar dedicații ale militarilor din legiunile care au staționat în Dacia (XIII Gemina, V Macedonica, IIII Flavia Felix și I Adiutrix), însă nu într-o ordine clară (alfabetică sau cronologică), și prezintă într-o manieră redusă aspectele de mobilitate socială, fapt care este neadecvat cu titlul
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
discrete, precum cea a prințului George Valentin Bibescu, aflată mai jos, pe partea dreaptă. Cât despre purtătorul uman al numelui Robert de Flers, acesta a fost un onorabil descendent al nobilimii normande, autor dramatic, director literar la ŤFigaroť, ofițer al Legiunii de onoare, membru al Academiei Franceze. În anii primului război mondial, în calitate de consilier al lui de Saint-Aulaire, ministrul Franței la București, se prinde în aventurosul joc diplomatic desfășurat pe axa Iași-Paris. Ulterior este unul din cei care transpun în practică
Index la ultimele însemnîri ale lui Mateiu Caragiale by Ion Iovan () [Corola-journal/Imaginative/9997_a_11322]
-
magna cum laudae. Gabriel Tepelea a fost ales membru al Uniunii Scriitorilor și al mai multor asociații și a fost distins cu mai multe ordine și medalii, printre care se numără Ordinul național „Serviciul credincios” în grad de Cavaler și Legiunea de Onoare în grad de Ofițer. A fost ales membru de onoare al Academiei Române în anul 1993. 13 aprilie - academicianul Florin Constantiniu Istoricul Florin Constantiniu, membru titular al Academiei Române, a decedat la vârsta de 79 de ani. Din 1999 a
CRONOLOGIE: personalităţi române decedate în 2012 [Corola-blog/BlogPost/93845_a_95137]
-
fără sex, ca de arhanghel, urcând zig-zagul unei slave, ca serpentina luminoasă a unui trăznet... Apoi se așeză un ecou permanent, pe care-l slujeau toate vocile scoborâte în mezzo. (...) Dure, inexorabile, durerile împietrite în marmora acordurilor vocale urcau în legiuni grele, pline de jale, pe suișul lor neisprăvit spre Eternitate. Părea că pasul lor nu se va mai isprăvi niciodată acolo sus, în infinit, pasul lor aici, în camera convulsionată de același spasm, în trupul unic al celor ce erau
50 de ani de la moarte - Sindrofii sacre,recviemuri profane by Andreia Roman () [Corola-journal/Imaginative/12066_a_13391]
-
producțiile din epoca franceză când și motivele vechi au fost reluate din altă optică, schimbată, cu accente noi pe etică și pe istorie. La Eliade, același proces transpare mai discret, mai voalat, evitându-se reprobarea fățișă a culpei (adeziunea la Legiune). Creația care urmează însă, mai ales cercetarea științifică, pledează pentru o cale raționalistă și umanistă, pentu toleranță și democrație. Și la Céline se poate stabili o datare asemănătoare. Cele două mari romane amintite sunt ferite de aberațiile ulterioare sub zodia
Pe un grafic în mișcare by S. Damian () [Corola-journal/Imaginative/12644_a_13969]
-
școală, cantine publice, unde să poată servi o masă. La unele puncte ale orașului, legionarii dădeau de mâncare săracilor, notează scriitorul în Viața ca o pradă, deci e posibil să fi supraviețuit și astfel. Oricum, a ajuns și la sediul Legiunii, împins de curiozitate, împreună cu Megherel, un siliștean ajuns șofer legionar. Cunoscuț ai scriitorului Marin Preda, apropiați ai săi, spun că Preda ar fi mărturisit în intimitate apartenența temporară la Legiune. Căderea Legiunii îl va găsi departe de miezul evenimentelor, în
Portretul artistului la tinerețe by George Geacăr () [Corola-journal/Imaginative/13798_a_15123]
-
fi supraviețuit și astfel. Oricum, a ajuns și la sediul Legiunii, împins de curiozitate, împreună cu Megherel, un siliștean ajuns șofer legionar. Cunoscuț ai scriitorului Marin Preda, apropiați ai săi, spun că Preda ar fi mărturisit în intimitate apartenența temporară la Legiune. Căderea Legiunii îl va găsi departe de miezul evenimentelor, în garsoniera lui Nilă, mâncându-și franzela "ca un cal nepăsător" și gândindu-se la ce vor păț acum Gheorghe și Magherel. Trecutul legionar va deveni motiv literar cu frecvență importantă
Portretul artistului la tinerețe by George Geacăr () [Corola-journal/Imaginative/13798_a_15123]
-
și astfel. Oricum, a ajuns și la sediul Legiunii, împins de curiozitate, împreună cu Megherel, un siliștean ajuns șofer legionar. Cunoscuț ai scriitorului Marin Preda, apropiați ai săi, spun că Preda ar fi mărturisit în intimitate apartenența temporară la Legiune. Căderea Legiunii îl va găsi departe de miezul evenimentelor, în garsoniera lui Nilă, mâncându-și franzela "ca un cal nepăsător" și gândindu-se la ce vor păț acum Gheorghe și Magherel. Trecutul legionar va deveni motiv literar cu frecvență importantă de apariție
Portretul artistului la tinerețe by George Geacăr () [Corola-journal/Imaginative/13798_a_15123]
-
a fost încadrat în mișcarea legionară și a fost antisemit, chiar dacă unele fapte prezentate înclină să nu-i dea dreptate. Fără să spună cu claritate că a făcut parte din Garda de Fier, Eliade se referă la rolul jucat de Legiune în viața sa. Florin Țurcanu desprinde pasajele esențiale, comentând epistolele către Brutus Coste, memoriile Ninei către Regele Carol al II-lea. Mă întreb dacă soția sa ar fi putut avea curajul să-i scrie Regelui și primului ministru - care aveau
Dosar - Mircea Eliade by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/10667_a_11992]
-
război, avea să ajungă celebru, grație a numeroase lucrări de istorie a religiilor. Pe vremea aceea făcea parte din anturajul lui Codreanu". Florin Țurcanu reproduce această frază (p. 594) - care nu e totuși o dovadă a încadrării lui Eliade în legiune. Sunt sceptic și în credibilitatea afirmației apropierii împricinatului de căpitan. Mă bazez pe corespondența dintre Haig Acterian și Marieta Sadova. Nici propoziția aflată în Jurnalul inedit la data de 9 martie 1945 nu constituie o probă (,Și deodată a apărut
Dosar - Mircea Eliade by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/10667_a_11992]
-
secret al burgheziei. Pe urmă au trecut la serviciile secrete ale comuniștilor" (p. 569). Calomnie? în nici un caz! Dar nu am siguranța. Nu ni se prezintă dovada, la fel cum nici Dl Țurcanu nu poate fi sigur de... înscrierea în Legiune a lui Eliade. Și, pentru că veni vorba de Sebastian, sunt de părere că relația dintre el și Eliade ar trebui completată. Dl Țurcanu ignoră scrisorile din 1936-37 ale lui Sebastian către Eliade. Calde și prietenești, ele sunt în contradicție cu
Dosar - Mircea Eliade by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/10667_a_11992]
-
plastică etc. Semnatarii militau, la început mai timid, apoi din ce în ce mai înflăcărat pentru un românism care să însemne valoare și nu întoarcere la sămănătorismul antebelic, cum îi scria Traian Chelariu lui Mircea Streinul încă din 1933. }ara, pământul natal, ciobanul, haiducul, legiunea și căpitanul, cântecul și poezia legionare erau mereu aduse în discuție ca unice valori ce pot mântui neamul românesc. Mircea Streinul definea poezia publicată în revista "Iconar" prin "credință, moarte, universalism" și considera că dimensiunile fundamentale ale artei și poeziei
Iconarii pe înțelesul tuturor by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Imaginative/11935_a_13260]
-
eu va trebui să mă pregătesc pentru lupta cea mare! Să-mi adun oștile și să ies În câmp, la bătaie. N-am nici o teamă, Domnul este cu mine! Deja Pădurea a pus pe fugă soldații cu verdele ei! Și legiunile de vrăbii au dărâmat deja cu trâmbițele lor zidurile Întunericului. Ierihonul nopții. Eu locuiesc Într-un ceasornic. În noaptea aceasta gândurile mele vor pleca la război. Copilăria mea dintre două biserici... Ea, strecurată printre bătăile de clopot, ca să-i prindă
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
profesorul, le-am trimis colonelului Gheorghe Eminescu, fiul lui Matei și ultimul nepot de frate, pe linie bărbătească, al poetului, care trăia În București. Colonelul Gheorghe Eminescu a scris o carte despre Napoleon I, pentru care i s-a acordat Legiunea de Onoare a Franței. Din cauza acestei medalii Gheorghe Eminescu, a fost Întemnițat În Închisorile comuniste, mulți și grei ani. Profesorul Augustin Z. N. Pop, În București, preda limba și literatura română la un liceu seral de băieți, În care Învățau
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
pentru reorganizarea căilor ferate române, a stabilit legături feroviare directe între București și Berlin și între Berlin și Constanța, s-a numărat printre fondatorii Societății Politehnice (1881) - pe care a condus-o în două rânduri, a fost mare ofițer al Legiunii de Onoare (1908) și președinte al Academiei Române între 1907 și 1910. Miercuri, 21 aprilie FORUMUL CRANS-MONTANA LA BUCUREȘTI În 1994, la București au început lucrările Conferinței internaționale a Forumului Crans-Montana, care a reunit în capitala României peste 1 800 de
Agenda2004-16-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/282325_a_283654]