88 matches
-
rustic solid, învolburat, dezlănțuit, cu un talent rotund, unitar, pătimaș, incontestabil”. După ce a prezentat în cuvinte puține dar pline de miez romanul și autoarea lui, apelând la recuzita din propriu-i rucsac și preschimbându-se direct, pe scenă, într-o leliță „bețâcă” (bețivă), Pelaghia lui Pârjol din „SURÂSUL UMBRELOR”, ținând „uieguța de pălincă” în mână a jucat magistral rolul personajului, însuflețindu-l, într-un moment de neuitat pentru cei prezenți. Au mai făcut aprecieri asupra cărții lansate scriitoarea și pictorița clujeancă
O REUŞITĂ FRESCĂ A SATULUI ARDELEAN de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350421_a_351750]
-
pe toată suprafața cănii, că altminteri nu ți-o primesc. Fata ia comanda vădit nemulțumită și pornește spre bar dar el o strigă din nou. - Și dacă nu-ți reușește, te-nvăț eu dar îmi rămâi datoare. Zărzărică trece la „Leliță cârciumăreasă” în registrul lui plin de falseturi. O molfăială de zile mari. Nu poate să dea mai mult, săracul. Și cu toate astea, până acum nimeni nu l-a băgat în seamă de parcă ar face parte din decor. - Aveți idee
O CAFEA BUNĂ, CAP.13 de ION UNTARU în ediţia nr. 375 din 10 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361901_a_363230]
-
are culcuș Colindul Nașterii, ce-și reazimă fruntea de veșnicie, aruncându-și privirile hăt, departe în zenitul istoriei, îmbrățișind Glia cu brațele sale vânjoase și cucernice. Maria Tănase, spune prietenul și impresarul ei de o viață Gaby Michailescu, este o Leliță semeață cu garoafe albe în deschizătura sânilor. Legănându-și umerii ca la râu, cântă cu ochii închiși, smulgând fiecărei note alba petală lăsată să alunece printre degete pe dâra melodioasă... Sparge tonurile, își apropie o clipă mângâierea dulcei armonii, ca
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
care ajungeau populare." [3] Printre culegerile și creațiile muzicale ale sale se numără numeroase „manele”, romanțe și cântece de lume printre care: „Bordeiaș, bordei, bordei”, „Inima mi-e plină”, „Mugur, mugurel”, „Până când nu te iubeam”, „Nu mai poci de ostenit”, „Leliță săftiță”, „Și noi la Ilinca”, „Unde-auz cucul cântând” sau „Sub poale de codru verde”. Etnomuzicolog Gheorghe Ciobanu descrie însușirea lui Anton Pann de a lega muzica de text ca o preocupare a acestuia de a considera muzica un limbaj prin
ANTON PANN de OVIDIU DINICĂ în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353075_a_354404]
-
felul de ramificații consanguine, mezalianțe și onomastice, poate chiar dincolo de primii oameni care-au fost izgoniți din rai, c-au păcătuit... Pe când era pe la acești pași ai „memoriei recente” (cea de substrat îi repugna, știe el de ce!) le întâlni pe lelițe dar le ocoli dibaci, nu fără a le auzi șușotind vorbe tânguitoare, fără curajul în relief pe care-l arătaseră nu cum mult timp înainte: „Tinco, fă, geaba muncușoara noastră dacă el n-ajunge sus. Un'l-ajută și descurcăleala
DOAMNE, CE SUS A AJUNS! ... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 245 din 02 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359283_a_360612]
-
dulamă, flanelă, țoale, aba, nădragi, baruș, crepdeșin, americă, scurteică, murea etc, din domeniul bucătăriei: strachină, ștevie, pâsat, pilaf, dumicat, cuvinte care denumesc obiecte din casă și din curte: prag, podișcă, parmalâc, belciugării, târlici, cipici, cergă, boboroadă, caftane, fes, rășchitor, daravelă,leliță, vadră, a da dosul... Limba moromeților are ca trăsătură principală oralitatea, Marin Preda fiind un virtuoz al dialogului din lumea țărănească. La 60 de ani de la apariția “Moromeților” Nicolae Breban spune :„Moromete înseamnă în primul rând lansarea unui personaj. Cea
ION IONESCU BUCOVU: Gânduri despre MOROMEŢII la 60 de ani de la apariţia romanului () [Corola-blog/BlogPost/339413_a_340742]
-
lor, decât acasă, departe de ei, de teamă să nu mi se întâmple ceva neprevăzut. Culesul avea loc toamna târziu, după căderea brumii și la plecare trebuia să ne îmbrăcăm gros de tot. Asemenea la secerat de grâu: își legau lelițele colțul zuvelcilor la brâu să nu le incomodeze, luau secerele în mâini, prindeau cu hărnicie spicele cu mâna stângă, se aplecau și tăiau grâul de la rădăcină, până când dădeau gata snopul. Și mai departe clădeau câte o claie dintr-un număr
CASETA CU AMINTIRI I de ION UNTARU în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341777_a_343106]
-
printre ramuri , Cănd vară toată se preschimba-n toamnă , Si susura în râuri fericite , Împodobind a dealurilor coama . Foi galbene se risipesc alene Satule de preaverdele livezii Și- adorm pe veci , tăcute, în uitare , Lăsând în urmă mugetul cirezii . Zâmbesc lelițe cu frumoase rochii Și pește gard se cațără zorele , Cătând spre ceru-albastru , fără umbre , Din zori până la răsărit de stele . Își sorb în taină , picături de roua , Grădinile de apă însetate Și , leneșe , zăvoaiele de salcii Pe mal de-Oltet se
LA RASCRUCE DE-ANOTIMPURI de GEORGETA GIUREA în ediţia nr. 2046 din 07 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/343235_a_344564]
-
Ionuț jucîndu-se cu o nuielușă.Te așteptam să apari! -Am venit aseară.Ce faci acolo? Credeam că ești la Hunedoara. -Abia am terminat de cules mazărea.Apoi am fost la stână să aduc brânza.Bunica e plecată spre deal la lelița Sanda.Uite-o! A venit prin spate! E ca o pisică! Cred că nici n-a plecat până la urmă! E ca o pisică sălbatică îți spun! Ciobanul bătu în poarta verde și bunica îl primi cu o ușoară grimasă: -Te
AMELY P 6 de FLORIN CIPRIAN ISPAS în ediţia nr. 648 din 09 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343655_a_344984]
-
să plângă: -Doamnee, ce blestem a fost ăsta pe capul nostru, de-ai vărsat nenorocirea peste doi nevinovați? Ce ți-am stricat, noi, doi copii, cu iubirea noastră de ne-ai făcut asemenea rău? Coborî încet de pe prispă, ajutat de lelița Brândușa, se sprijini într-un ciomag și șontâcâind, o luă spre conacul cel nou. Când îl văzu, lumea rămase înmărmurită, se-nchină și tăcu. Schiopul merse direct în camera moartei, o privi și-o sărută pe mâinile ei firave și
IELELE-PROZĂ SCURTĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1540 din 20 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379787_a_381116]
-
1. Unui cartofor Jucându-și soarta la zar, Vându pământ și căruță, Fluieră vântu-n hambar Și-un răpciugos la... teleguță. 3. Unui cartofor Aruncând întruna zar, Își pierdu cal și căruță, Vânt se cuibări-n hambar... De-acum caut-o leliță Să facă nuntă... cu dar. 4. Unui cartofor Jucându-și soarta la zar, Vându pământ și căruță, Fluieră vântu-n hambar Și-un răpciugos la... teleguță. Unui sărac cu duhul Pe cât îmi este de bogat, Pe-atât îmi este fudul foc
EPIGRAME de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1427 din 27 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/382089_a_383418]
-
biata femeie că fiertura ei se numește kiorba, că poartă pe cap mahrama de biuriunciuk și că turcii pofteau o plăcintă de devlek din cuvata de lângă boru. Bucuroasă că și-a îmbogățit lexicul a alergat să-l comunice la toate lelițele din sat. Nu s-a întâmplat așa? Atunci să vă explice autorii DEX-ului ce și cum. Castraveți pe la Buzău Îmi este greu să accept că unele cuvinte românești au originea din limba bulgară., așa cum consideră autorii: stejar (stezer), cloșca
LIMBA ROMÂNILOR-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376809_a_378138]
-
pe toată suprafața cănii, că altminteri nu ți-o primesc. Fata ia comanda vădit nemulțumită și pornește spre bar dar el o strigă din nou. - Și dacă nu-ți reușește, te-nvăț eu dar îmi rămâi datoare. Zărzărică trece la „Leliță cârciumăreasă” în registrul lui plin de falseturi. O molfăială de zile mari. Nu poate să dea mai mult, săracul. Și cu toate astea, până acum nimeni nu l-a băgat în seamă de parcă ar face parte din decor. - Aveți idee
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET, 13 de ION UNTARU în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375274_a_376603]
-
dulamă, flanelă, țoale, aba, nădragi, baruș, crepdeșin, americă, scurteică, murea etc, din domeniul bucătăriei: strachină, ștevie, pâsat, pilaf, dumicat, cuvinte care denumesc obiecte din casă și din curte: prag, podișcă, parmalâc, belciugării, târlici, cipici, cergă, boboroadă, caftane, fes, rășchitor, daravelă,leliță, vadră, a da dosul... Limba moromeților are ca trăsătură principală oralitatea, Marin Preda fiind un virtuoz al dialogului din lumea țărănească. La 60 de ani de la apariția “Moromeților” Nicolae Breban spune :„Moromete înseamnă în primul rând lansarea unui personaj. Cea
GÂNDURI DESPRE MOROMEŢII LA 60 DE ANI DE LA APARIŢIE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1664 din 22 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372615_a_373944]
-
care se-ndreptau spre horă și-i bârfeau: -O văzuși, fă, pe sluta asta...a lu’... -Aha! Ce caută, ghia, la horă? -Ce să caute? Asta nici cu naiba nu se mărită! -Ba se mărită, dac-o pețește moartea. Bârfele lelițelor de pe șanț forfecau pe toate care treceau pe drum: -Da’, p-asta lu’...O vezi, fă, cum se ține mare? -Păi! Moartea o caută pe-acasă și ea aleargă-ntr-un picior la horă. -Cum s-a mai împopoțonat , pațachina
FRAGMENT DIN POVESTIREA HORA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1343 din 04 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376125_a_377454]
-
hora, fă! Sparge hora dac-ajunge-n Piață! Așa se distrau cele care nu puteau sau nu voiau să meargă la horă. Ceilalți și celelalte mergeau pe drum ținându-se de mâini sau de braț, glumind și râzând, fără să ia seama lelițelor de pe șanț sau a babelor de la garduri. Când ajungeau în Piață, grupurile de fete se plimbau sfioase. Treceau pe lângă alte grupuri de pe alte ulițe, se studiau reciproc cu priviri piezișe și făceau remarci ironice cu șușoteli și chicoteli. Soseau alte
FRAGMENT DIN POVESTIREA HORA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1343 din 04 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376125_a_377454]
-
tabloul se colorează tot mai altfel. Pe fotoliile din față, iau loc acum vîrfurile politic-administrative ale urbei, unele din ele cu mină total străină sportului, sănătății locului. În pauză, deranjînd pe oficialii de rînd, cum ar veni, își fac loc lelițe cu tăvi pline cu berici, cu plăcinte poale-n brîu, cu alune etc. etc. Destinate, evident, celor din rîndul întîi. Toată compoziția asta, cu dichisul ei apăsat balcanic, are legătură cu stadionul cum are... plăcinta cu arahida. Pe cînd taraf
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
despart dezordonat, se împletesc, se rup, se identifică și se anulează într-un ritm inegal și la o tensiune diferită” (Cartea lui Mircea Eliade). Accente critice dure au intervențiile lui Stelian Mateescu ( E. Lovinescu și poezia pură) și G. Ciprian (Lelița argheziană). Relevabile sunt eseurile, însemnările de călătorie și notele de jurnal ale lui Lucian Blaga, Mircea Eliade, Camil Petrescu, Emil Isac, Mihail Sebastian, Ion Vinea, Mircea Vulcănescu, Ion Călugăru, dar și alte contribuții ale lui Petru Manoliu, Al. Busuioceanu, C.
CUVANTUL-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286628_a_287957]
-
străduința creează, Într-adevăr, ocazii favorabile.) Sârguința este pe măsura dorinței, a speranței: „E În natura oricărei dorințe să se stingă, dacă nu e hrănită de speranță” (Cl.A. Helvétius). Casa nemăturată musafiri așteaptă. (Neglijența, delăsarea așteaptă ironii, sancțiuni: „La lelița jucăușă, stă gunoiul după ușă”: „Dă, Doamne, tot sărbători și numai o zi de lucru, și atunci să fie nuntă”.) Ai carte, ai parte. (Alte proverbe ne oferă explicația: „școala face omul, om/ ș-altoiul, pomul pom”; „Secretul tinereții la
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
semnează Livia Hulea-Rebreanu (sora lui Liviu Rebreanu), Ada Umbră, Ecaterina Pitiș, dar și Lucian Blaga, Emanoil Bucuța, Eugen Boureanul, Emil A. Chiffa. Proză publică Ion Agârbiceanu. Cu articole diverse colaborează Constanța Hodoș, George Oprescu, Constantin Stanca, Simion Mehedinți, Al. Ciura, Lelița Sanda (pseudonim al directoarei publicației), Ioan Lupaș, Dariu Pop. Se traduce în foileton romanul Lazarine de Paul Bourget și sunt transpuse și alte scrieri de Hans Christian Andersen, Marguerite Andoux ș.a. Ultimul număr este închinat în întregime reginei Maria. Publicația
LUMINA FEMEII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287897_a_289226]
-
se intitulează chiar Artiștii proletari. Fiind un periodic esențialmente politic, în ciuda promisiunii că „orice talent înăbușit în domeniul literaturii umanitariste poate să respire larg în coloanele sale”, U. nu publică decât o nuvelă (sau un început de roman) în foileton, Lelița. Povestea unui legionar din Africa, iscălită Maxim Hoinaru și lăsată neterminată. O cronică având și nuanțe de analiză contextuală pe marginea traducerii făcute de Zaharia Stancu poeziilor lui Serghei Esenin îi aparține lui Vlaicu Bârna (sub pseudonimul Bunea Vornicu), care
UMANITATEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290335_a_291664]
-
și șampanie franțuzească, picolii se înclină în stil japonez și ieșim afară să ne luăm rămas-bun cântând „Mulți ani trăiască!” în cel mai neaoș stil mioritic, după ce Nick românul evreu american anticomunist epuizase înăuntrul cârciumii, în surdină, ușurel și discret: Leliță cârciumăreasă, Iubesc femeia, două cântece legionare și „Internaționala a doua”. Ceremonia oficială a fost tare frumoasă. City Hall este o fostă filatură transformată. Ofițera Stării Civile a venit la 2 fără 5, a descuiat Primăria, a oficiat căsătoria lângă un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
Bine-ai venit, cumătre!... De tot rar pe la noi! - Mai rar, liță Marghioală, că pînă n-oi închide ochii nu mă lasă pustia de slăbăciune. - Mai este, omule, pînă-i scăpa dumneta lingura. - Ba nici nu știi cînd vine cea urîtă, leliță, ofta moșneagul și se așeza pe laviță. Își aducea tașca în față și scotea tacticos o pungă creață. Eu mă uitam la fața lui rotundă care sclipea și mai ales la tașca cu copită de căprioară; nu eram curios să
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
o cântau soldații în tranșee. Iar fermecătoarea țigancă devenise la fel de cunoscută ca și celebrissimul ei amant. Ce-i drept, vocea ei lăsa de dorit un pic când cânta la Grandiflora (căci se apucase și ea de lucra tiva meserie): — Of! Leliță cârciumăreasă, N-ai o fată mai frumoasă Să mă servească la masă? — Ba mai bine servesc eu, C-ai fost șanticlerul meu. Doi ani de vis trecură ca-n vis, și de-aici începe partea sumbră și incredibilă, totuși cu
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
și suspin, Și cu părul de mătasă Dorul ei că mă apasă Și cu fața rumeoară Dorul mândrei mă omoară. Mândra când se - mpodobește Tot voinicul o iubește, Când își pune chit de flori După dânsa stai să mori. Ah, leliță, lelișoară, Tu - ai fi bună domnișoară - De ți-ai face pat - afară Eu m-aș face-un vânt de vară Ș-aș veni la tin-odată Să te văd cum ești culcată, Cu fața cătră perete 144 {EminescuOpVI 145} Cu gura
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]