159 matches
-
lor nu au fost romi. Restul țiganilor care nu sunt rudari și nu știu țigănește nu merită numele de kashtale, că ar putea fi halții, nu rudari. Kasht în limbile hindi și romani înseamnă lemn, și desemnează meseria lor de lemnari pe care o practicau împreună cu cea de băieși/rudari sau mineri aurari. Evident că există și țigani ai căror strămoși au vorbit limba romani. Dar în lipsa supremei dovezi (limba romani), nici aceștia nu mai sunt romi pt. că strămoșii lor
ISTORIA KASHTALEILOR NE(O)- RRROMI de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2100 din 30 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371402_a_372731]
-
Si la puiu” cu oci umezi, lins ge mama lui pa space! Sura vece, sura vece, a ta soartă-i hotărâtă Iar în veacul ce-o să vie, cu uitări pecetluita. A plecat gemult sârmanul, ce grinzâle ț-oncleiat Mărturia măiestriei a lemnarului gin sat. Cloamba - creangă; marhă - vacă; scorbaci - bici; șustăr - găleată pentru lapte; frăgar - dud; obloacă - ușa din scândura deasupra ieslei. Referință Bibliografica: Sura vece - în grâi- / Cornelia Neagă : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2323, Anul VII, 11 mai 2017
ÎN GRAI- de CORNELIA NEAGA în ediţia nr. 2323 din 11 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/374059_a_375388]
-
la începutul secolului al XIX-lea, în anul 1806, drept urmare firească a sporirii numărului enoriașilor comunei, care se apropiau de 700 de persoane. Ea a înlocuit vechiul lăcaș de cult, menționat de recensământul ecleziastic din 1733. Cioplitorul de biserici Meșterul lemnar, Ioan Ghiran din Nadăș, este cel care a clădit-o. Pentru realizarea ei, a folosit bârne de brad, îmbinate în cheotori meșteșugit cioplite. Lăcașul are un plan dreptunghiular pentru pronaos și naos, iar la corpul central al construcției este adăugat
„COMOARA DIN APAHIDA” de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1755 din 21 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378675_a_380004]
-
cele 13 capitale de district ale Moldovei existau 977 de meșteri și calfe lemnari. Numai în orașul Iași se îndeletniceau cu lemnăria și pietrăria 390 de oameni, dintre care 142 erau meșteri iar 248 calfe. Orașul Botoșani avea 136 de lemnari, Bacăul - 107 lemnari creștini indigeni, Galați, unde funcționa singurul șantier naval al Moldovei, avea 93 de lemnari (fără meșterii evrei și fără supușii străini). Un centru cunoscut și apreciat al meșteșugului în lemn era târgul Piatra Neamț, unde lucrau 77 lemnari
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
de district ale Moldovei existau 977 de meșteri și calfe lemnari. Numai în orașul Iași se îndeletniceau cu lemnăria și pietrăria 390 de oameni, dintre care 142 erau meșteri iar 248 calfe. Orașul Botoșani avea 136 de lemnari, Bacăul - 107 lemnari creștini indigeni, Galați, unde funcționa singurul șantier naval al Moldovei, avea 93 de lemnari (fără meșterii evrei și fără supușii străini). Un centru cunoscut și apreciat al meșteșugului în lemn era târgul Piatra Neamț, unde lucrau 77 lemnari. Lemnarii, fie ei
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Iași se îndeletniceau cu lemnăria și pietrăria 390 de oameni, dintre care 142 erau meșteri iar 248 calfe. Orașul Botoșani avea 136 de lemnari, Bacăul - 107 lemnari creștini indigeni, Galați, unde funcționa singurul șantier naval al Moldovei, avea 93 de lemnari (fără meșterii evrei și fără supușii străini). Un centru cunoscut și apreciat al meșteșugului în lemn era târgul Piatra Neamț, unde lucrau 77 lemnari. Lemnarii, fie ei meșteri sau calfe, lucrează la comandă, dar mai ales pentru piață. În documentele din
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
lemnari, Bacăul - 107 lemnari creștini indigeni, Galați, unde funcționa singurul șantier naval al Moldovei, avea 93 de lemnari (fără meșterii evrei și fără supușii străini). Un centru cunoscut și apreciat al meșteșugului în lemn era târgul Piatra Neamț, unde lucrau 77 lemnari. Lemnarii, fie ei meșteri sau calfe, lucrează la comandă, dar mai ales pentru piață. În documentele din acea epocă îi întâlnim angajați la lucrări de construcție a drumurilor, a podurilor, a caselor etc, în orașe sau în sate. Forma de
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Bacăul - 107 lemnari creștini indigeni, Galați, unde funcționa singurul șantier naval al Moldovei, avea 93 de lemnari (fără meșterii evrei și fără supușii străini). Un centru cunoscut și apreciat al meșteșugului în lemn era târgul Piatra Neamț, unde lucrau 77 lemnari. Lemnarii, fie ei meșteri sau calfe, lucrează la comandă, dar mai ales pentru piață. În documentele din acea epocă îi întâlnim angajați la lucrări de construcție a drumurilor, a podurilor, a caselor etc, în orașe sau în sate. Forma de producție
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
brânza oilor nu era de calitate inferioară celei italiene sau elvețiene, meșterilor indigeni le lipsea „ghibăcia și meșteșugul fabricanților”. Alături de meșteșugul alimentar, meșteșugul în lemn se bucura de o foarte mare răspândire în Moldova. Fiecare moșie, fiecare sat, își aveau lemnarii lor care lucrau în primul rând pentru nevoile proprietarilor funciari și pentru nevoile unui număr limitat de locuitori. Producția de cherestea destinată pieții interne și externe își avea baza în puternice centre meșteșugărești, situate în regiunea de munte sau în
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
forma predominantă de producție era mica producție. Cu excepția unor mici zone din regiunea de munte, unde ocupația principală a locuitorilor era meșteșugul în lemn, în restul mediului sătesc meșteșugarul era înainte de toate un țăran clăcaș agricultor. El profesa meseria de lemnar numai după ce achita obligațiile și datoriile față de proprietar sau după ce termina muncile agricole la propriul său pământ. Ion Ionescu de la Brad scria în 1866 că „rotarii se ocupă numai cu facerea roatelor și a carelor, și aceasta în timpul cel pierdut
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
documentar nu ne oferă însă informații referitoare la condițiile în care lucrau ei. În unele condici contabile ale moșiilor întâlnim adesea mențiunile: „s-au plătit fierarului... lei pentru lucru”, ceea ce înseamnă că unii fierari lucrau în aceleași condiții ca și lemnarii de exemplu, care se angajau cu munca dintr-un loc în altul cum am arătat mai sus. Unii dintre ei, adunând o oarecare sumă de bani, deschideau un atelier sau luau în arendă o instalație industrială, ca de pildă un
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
lei, cheltuită pentru tăierea a 397 de vaci, dar nu avem certitudinea că mențiunea se referă la întregul an. În zalhana munceau la 1850 lucrători, împărțiți în 17 specialități (casapi, elcii, pastramagii, ciubergii, gropari, ciolănari, sărari, bedeli, gecergii, mătari, chelari, lemnari, fochist, cazangiu, tulumbagiu, portar și vătav). În acel an au fost remunerați bănește nouă casapi, nouă elcii, zece pastramagii, 22 ciorbegii, șase gropari, șase ciolănari, doi sărari, doi bedeli, un teghelgiu și alți angajați vremelnic. Mai bine plătiți sunt casapii
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
iar în 1840, zece corăbii. După războiul Crimeii, la Galați se construiau corăbii ce atingeau o mărime de 350 tone. Forța de muncă era salariată: 20-25 franci de lucrător pe săptămână și mâncarea. Firește că, cooperarea lucrătorilor de diverse specialități (lemnari, fierari etc.) presupune existența diviziunii tehnice a muncii, iar volumul lucrărilor executate ne dă certitudinea că numărul muncitorilor trebuie să fi fost de cel puțin câteva zeci, cu alte cuvinte atelierele navale de la Galați funcționau după principii specifice manufacturii. Informațiile
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
din urmă să fie impus la plata unei despăgubiri. Referindu-se la meșteșugarii țărani din regiunea de munte, autorii așezământului au prevăzut că „pentru cheresteaua care locuitorii vor voi să lucreze feresteile sau a tăia pentru catarguri, grinzi și alte lemnari de negoț, să aibă a se învoi cu proprietarul”. Subordonarea față de proprietar a țăranului clăcaș meșteșugar, întărită prin legiuiri, este una dintre cauzele principale ale menținerii în mediul sătesc a meșteșugului de tip feudal. Proprietarul moșiei are posibilitatea să escamoteze
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
aminti: croitorii (43,4% din numărul total al acestora, adică 9.215 din totalul de 21.511); pantofarii (15,72% din numărul lor total); boiangii (9,8%); ceasornicarii (65%); editorii și tipografii (10%); legătorii de cărți (75%); zidarii (6,24%); lemnarii, rotarii, arămarii, constructorii de acoperișuri (25%) etc.34. Potrivit anchetei industriale din anii 1901-1902, din totalul de 22.517 meseriași patroni care aveau atelierele în orașe, aproape un sfert (23,2%) erau concentrați în București, unde existau cartiere compacte de
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
ziua zdrobirii pe roată a lui Horea, opincile acestuia, obiecte devenite sacre pentru el, pe care apoi, după îndelungi șovăieli, le va încălța, pentru a porni la Viena să îi spună împăratului păsurile iobagilor (Opincile). În ciclul Tulnicele Iancului, un lemnar ce își vinde singur obiectele confecționate face fapte de eroism (Mărian din Poșaga); spânzurat în turnul clopotniței, un clopotar mut se zbate cu ultimele puteri pentru a le vesti sătenilor prezența cătanelor, iar aceștia reușesc să le pună pe fugă
STANCA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289857_a_291186]
-
ctitorul așeza datorii religioase și culturale importante - armonizează câteva grupuri arhitectonice, cu individualități ce pot fi distinse: mănăstirea propriu-zisă, cu biserica cea mare (pentru care meșterii au fost - între anii 1690 și 1693 - zidarul Manea, pietrarul Vucașin Caragea, și Istrate Lemnarul; biserica a fost proiectată de o echipă alcătuită din grecul Constantinos și localnicii Ioan, Andrei, Stan, Neagoe și Ioachim), bolnița, zidită în 1696, ctitorie a Doamnei Marica, soția Voievodului (biserica a fost pictată de Preda, Nicolae și Lanache), schitul Sfinții
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
sărbătoare sosea în satul cu pricina. Curios, boierul cu barba căruntă și sabia până la pământ sări de pe cal, privind bețișoarele înșirate pe jos. Ce meșterești aici, omule? se adresă cu bunătate musafirul de vază. Păi, ascuțim niște condeie, boierule! rosti lemnarul cu înțeles. Condeie? se veseli noul venit. Cum așa? Voi, oameni buni, doar nu știți a scrie. Și cum de lucrați voi în zi de sărbătoare?” (Boris Crăciun Condeiele lui Vodă) 2. Formulează ideea principală a textului. 3. Găsește cuvinte
CAIETUL MAGIC Clasa a III-a by Elena Boureanu () [Corola-publishinghouse/Science/483_a_882]
-
decît să se-apuce de-o astfel de treabă. Eu, însă, mi-s făcut din brad noduros de Aroostock, nu mă sperii cu una cu două! Să îplutești legat de-un coșciug! pe-o ladă de cimitir! Treaba lor! Noi, lemnarii, făurim paturi pentru mirese și mese de joc, dar și sicrie și dricuri. Muncim cu luna sau cu bucata, ca să cîștigăm un ban, nu-i treaba noastră să întrebăm ce și cum, decît dacă ni se cere să facem o
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
ARDELEANU, Carol (18.III.1883, București - 26.XI.1949, București), prozator. Fiu al Terezei și al lui Gheorghe Ardeleanu, lemnar din cartierul Antim, A. este după tată urmașul unor ciobani din Săliște. În familie se credea că mama lui era fiica naturală a poetului Iancu Văcărescu. Clasele primare le va fi făcut într-una din școlile mahalalei, iar studiile secundare
ARDELEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285430_a_286759]
-
va uita." $24 1. Domnul mi-a arătat două coșuri cu smochine, puse înaintea Templului Domnului, după ce Nebucadnețar, împăratul Babilonului, strămutase din Ierusalim și dusese în Babilon pe Ieconia, fiul lui Ioiachim, împăratul lui Iuda, pe căpeteniile lui Iuda, pe lemnari și fierari. 2. Unul din coșuri avea smochine foarte bune, ca smochinele care se coc întîi, iar celălalt coș avea smochine foarte rele, care nu se puteau mînca de rele ce erau. 3. Domnul mi-a zis: "Ce vezi, Ieremio
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85098_a_85885]
-
trimis-o proorocul Ieremia, din Ierusalim, către rămășița bătrînilor din robie, preoților, proorocilor, și întregului popor, pe care-i dusese în robie Nebucadnețar, din Ierusalim la Babilon, 2. după ce împăratul Ieconia, împărăteasa, famenii dregători, căpeteniile lui Iuda și ale Ierusalimului, lemnarii și fierarii au părăsit Ierusalimul. 3. Le-a trimis-o prin Eleasa, fiul lui Șafan, și prin Ghemaria, fiul lui Hilchia, trimiși la Babilon de Zedechia, împăratul lui Iuda, la Nebucadnețar, împăratul Babilonului. Ea cuprindea următoarele: 4. "Așa vorbește Domnul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85098_a_85885]
-
cel dintîi și Același pînă în cele din urmă veacuri. 5. Ostroavele văd lucrul acesta și se tem, capetele pămîntului tremură: se apropie și vin. 6. Se ajută unul pe altul și fiecare zice fratelui său: "Fii cu inimă!" 7. Lemnarul îmbărbătează pe argintar, cel ce lustruiește cu ciocanul îmbărbătează pe cel ce bate pe nicovală, zicînd despre îmbinare: Este bună!" și țintuiește idolul în cuie ca să nu se clatine." 8. Dar tu, Israele, robul Meu, Iacove pe care te-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
o secure, lucrează cu cărbuni, și o fățuiește și-i dă un chip cu lovituri de ciocan, și o lucrează cu puterea brațului; dar dacă-i este foame, este fără vlagă; dacă nu bea apă, este sleit de puteri. 13. Lemnarul întinde sfoara, face o trăsătură cu creionul, fățuiește lemnul cu o rindea, și-i înseamnă mărimea cu compasul, face un chip de om, un frumos chip omenesc, ca să locuiască într-o casă. 14. Își taie cedri, goruni și stejari, pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
dezvoltarea artei picturale și a unor elemente de arhitectură, precum și câteva obiecte de cult din metale prețioase și broderii migălos realizate, cu înțelesul lor religios. Constatăm, că, în secolul al XVII-lea a sporit numărul meșterilor pietrari, zugravi, iconari, argintari, lemnari și că, ei se grupează în bresle puternice și răspândesc meșteșugul lor în multe părți ale țării și ale lumii. Dacă facem o ierarhie a țărilor române unde sa dezoltat cel mai mult viața artistică, constatăm că Moldova este pe
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]