158 matches
-
Germania, 39291 Friedensau, Ăn der Ihle 2A, cu ultimul domiciliu din România în București, Str. Dreptății nr. 11, bl. P12, ap. 52, sectorul 6. 228. Lemnar Maria, născută la 19 iunie 1959 în localitatea Turda, județul Cluj, România, fiica lui Lemnar Iacob și Focsan Maria, cu domiciliul actual în Austria, 1050 Viena, Kriehubergasse 27/ 17, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Turda, Str. Luptătorilor nr. 22A, județul Cluj. 229. Zeides Dana-Cristiana, născută la 24 decembrie 1978 în București, România, fiica
EUR-Lex () [Corola-website/Law/143332_a_144661]
-
proporția prețului defipt prin convenție, valoarea lucrărilor făcute și aceea a materialelor pregătite, întrucat însă acele lucrări și materiale pot fi folositoare pentru dânsul. Articolul 1487 Întreprinzătorul răspunde de lucrările persoanelor ce a întrebuințat. (Cod civil 1000). Articolul 1488 Zidarii, lemnarii și ceilalți lucrători întrebuințați la clădirea unui edificiu sau la facerea unei alte lucrări date în apalt*), pot reclamă plata lor de la comitent, pe atât pe cat acesta ar datori întreprinzătorului în momentul reclamației. (Cod civil 973, 1489, 1490, 1737 pct.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/234830_a_236159]
-
la facerea unei alte lucrări date în apalt*), pot reclamă plata lor de la comitent, pe atât pe cat acesta ar datori întreprinzătorului în momentul reclamației. (Cod civil 973, 1489, 1490, 1737 pct. 4 și 5, 1742). ---------- *) În întreprindere. Articolul 1489 Zidarii, lemnarii și cu ceilalți lucrători care contractează direct cu un pret hotărât, sunt priviți că întreprinzători pentru partea de lucru ce iau asupra-le. Articolul 1490 Dispozițiile articolelor precedente din acest capitol se aplică și la dânșii. Titlul VIII DESPRE CONTRACTUL
EUR-Lex () [Corola-website/Law/234830_a_236159]
-
îndreptățiți: preoții, învățătorii, precum și toți ceilalți mici funcționari publici avînd reședința în comunele rurale, absolvenții școlilor de agricultură de toate gradele, sub condițiunea că unii și alții să locueasca la țară și să se oblige să lucreze pamantul. Meseriașii că: lemnarii, fierarii, croitorii, lăutarii, etc., cari în trecut nu s-au ocupat cu agricultura, carciumarii și diferiții comercianți, precum și acei din orice categorie ar fi, cari avînd pămînt, l-au vandut, nu vor fi împroprietăriți decat după ce au fost satisfăcuți toți
EUR-Lex () [Corola-website/Law/134224_a_135553]
-
Ion Drăgușanu Codru Str. Ion Heliade Rădulescu Str. Ion Lemeny Bran Str. Ion Sassu Ducșoara Str. Ionel Teodoreanu Str. Iosif Șilimon Str. Irisului Str. Islaz Str. Iulius Romer Str. Izvorului Str. Lânii Str. Lanurilor Str. Laurian Someșan Str. Lebedei Str. Lemnarilor Str. Livezilor Str. Liviu Rebreanu Str. Lotusului Str. Lucacs Iren Str. Lucernei Str. Lujerului Str. Luminișului Str. Luncii Str. Lungă de la nr. 252 și 255 la final Str. Lungă de la nr. 66 și 67 la nr. 250 și 253 Str.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
și C Str. Jijiei Str. Jiului Str. Juniorilor Str. Jupiter Str. Labirint Str. Lacului Str. Lalelelor Int. Lanului Str. Latină Str. Lăcăuți Ale. Lăcrămioarei inclusiv blocurile 9, și 12 Str. Lămîiței Str. Lăptari Str. Lăstunului Str. Leandrului Str. Lebedei Str. Lemnari Str. Leonard Doroftei (fosta Cricov) Ale. Levănțica blocurile 10, 11, 13 și bloc garsoniere S.C. UPETROM Ale. Libelulei blocurile 3, 4, 5 și 6 Str. Libertății blocurile 87, 88, 89, 91A Str. Licurici Str. Livezilor Str. Locomotivei Str. Logofăt Năsturel
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
Pța. Istria Str. Iuliu Podlipny (fosta Petrila) Str. Înfrățirii Str. Johann Heinrich Pestalozzi Str. Johann Nepomuk Preyer Str. Jokai Mor Str. Jorge Amado Str. Jules Verne Str. Jupiter Str. Lalelelor cu bl. E3, E4 (a, b), E5, Str. Lăptarilor Str. Lemnari Str. Levănțica Str. Lorena inclusiv blocurile: 2A, 2B, 2C, 2D, 2E, D11 (a, b) Str. Lucerna cu blocurile A99, A100 Str. Luduș Str. Lugojului Str. Luiggi Galvani Str. Luminița Botoc A19, A20, A21, A22, A23, A24, A24a, A25, A25a, A26
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
Str. Lămâiului - nr. 1 - 39 Str. Lămâiului - nr. 41 - capăt Str. Lămâiului - nr. 2 - capăt Str. Lăstărișului - nr. 2 - 24; 1 - 15 Str. Lăstărișului - nr. 26 - capăt; 17 - capăt Str. Lăutei Str. Leagănului Str. Leandrului Str. Lebedei Str. Lectorului Str. Lemnarilor Str. Leonida Varnali Str. Leordina Str. Limanului Str. Liniștei Str. Lipova Str. Lotru Str. Lt. Col. Răducu Dumitru Durbac (fosta Pojorata) Str. Luduș Str. Lugoj (fosta Turda) - nr. 2 - 92; 1-95 Str. Lugoj (fosta Turda) nr. 105, 130, 177 Int. Luncani
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
Mită, născută la 29 septembrie 1961 în localitatea Poienari, județul Neamț, România, fiica lui Niculae Gheorghe și Dodu Georgeta, cu domiciliul actual în Austria, 1110 Viena, Roșa Jochhann Ring 5/16/3, cu ultimul domiciliu din România în București, Str. Lemnarilor nr. 144, sectorul 1. 80. Vasi Florina-Delia, născută la 17 septembrie 1969 în localitatea Arad, județul Arad, România, fiica lui Vasi Gaspar și Marta, cu domiciliul actual în Austria, 2460 Bruck an der Leitha, Altstadt 3/1, cu ultimul domiciliu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/147703_a_149032]
-
erezilor lor, în proporția prețului defipt prin convenție, valoarea lucrărilor făcute și aceea a materialelor pregătite, întrucat însă acele lucrări și materiale pot fi folositoare pentru dânsul. Articolul 1487 Întreprinzătorul răspunde de lucrările persoanelor ce a întrebuințat. Articolul 1488 Zidarii, lemnarii și ceilalți lucrători întrebuințați la clădirea unui edificiu sau la facerea unei alte lucrări date în apalt*), pot reclamă plata lor de la comitent, pe atât pe cat acesta ar datori întreprinzătorului în momentul reclamației. ---------------- *) În întreprindere. Articolul 1489 Zidarii, lemnarii și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/132342_a_133671]
-
Zidarii, lemnarii și ceilalți lucrători întrebuințați la clădirea unui edificiu sau la facerea unei alte lucrări date în apalt*), pot reclamă plata lor de la comitent, pe atât pe cat acesta ar datori întreprinzătorului în momentul reclamației. ---------------- *) În întreprindere. Articolul 1489 Zidarii, lemnarii și cu ceilalți lucrători care contractează direct cu un pret hotărât, sunt priviți că întreprinzători pentru partea de lucru ce iau asupra-le. Articolul 1490 Dispozițiile articolelor precedente din acest capitol se aplică și la dânșii. Titlul VIII DESPRE CONTRACTUL
EUR-Lex () [Corola-website/Law/132342_a_133671]
-
Brâncoveanu cât și Antioh Cantemir au primit firman de la sultan, prin care li se cerea să participe în foarte scurt timp în persoană la repararea și fortificarea cetății Bender. Voievodului român i se cerea să pună la dispoziție 200 de lemnari, 100 de zidari, 2.000 de salahori și 350 de care. Deși a trimis toți meșterii, a făcut tot posibilul să fie scutit de a se prezenta în persoană, ceea ce l-a costat 30 de pungi. În primăvara anului următor
Constantin Brâncoveanu () [Corola-website/Science/297382_a_298711]
-
Bender, efort care nu se scădea din haraci (tributul oficial). La supărarea lui Brâncoveanu s-a adăugat că la câteva zile după plecarea acestora, a sosit ordinul să fie suplimentați cu 500 de salahori, 100 de care și 40 de lemnari. În vară Poarta a cerut în avans 142 de pungi din haraci. După acest efort, a mai cerut un adaos de 180 de pungi; trimisul Porții i-a oferit la transmiterea veștii ca semn de prețuire un hanger împodobit cu
Constantin Brâncoveanu () [Corola-website/Science/297382_a_298711]
-
de Turnul Colței, o femeie de origine iudaică, copilul său și o altă victimă. După seism, Domnul Constantin Ipsilanti a ordonat refacerea lui imediată, din temelii. Și pentru că primii care au încercat să profite de pe urma dezastrului au fost zidarii și lemnarii, Ipsilanti a dispus prețuri maximale pe care aceștia le puteau practica. Bucureștiul a fost refăcut, astfel, în câțiva ani. Unele clădiri au fost consolidate atât de bine încât au rezistat și altor cutremure puternice. Câteva cartiere au devenit, după refacere
Cutremurul din 1802 (România) () [Corola-website/Science/316979_a_318308]
-
și iepuri. Numărul firmelor din Marin este redus, iar sfera lor de activitate este cea a produselor și a serviciilor. Populația activează în general în domeniul prelucrării lemnului, construcțiilor, amenajărilor interioare, instalațiilor, lucrărilor mecanice și agricultură. De altfel, zidarii și lemnarii apar în Marin și în recensămintele de la finele secolului XIX. În ultimii ani, Marinul s-a modernizat foarte mult la capitolul infrastructură. În cadrul diferitelor proiecte, multe drumuri interioare au fost pietruite, drumul Marin-Crasna a fost asfaltat, drumurile spre Bănișor și
Marin, Sălaj () [Corola-website/Science/301808_a_303137]
-
Luxemburg, totodată rege al Ungariei, care a acordat așezării dreptul de a ține târguri. Cu timpul localitatea a dobândit importanță comercială, fiind al doilea târg ca mărime din Țara Bârsei. Apar breslele dintre care cele mai importante sunt cele ale lemnarilor, țesătorilor și sticlarilor (de aici toponimul Valea Glăjeriei). În 1600, după lupta de la Mirăslău, trupele lui Mihai Viteazul au jefuit localitatea, fără să reușească cucerirea Cetății Râșnov. Pastorul Paul și fiul său au fost uciși de mercenari. Mihai Viteazul a
Râșnov () [Corola-website/Science/297030_a_298359]
-
sunt în formă semicilindrica, cu altarul despărțit de naos prin tâmpla. Altarul are naosul lung de 16 m, tinda de 2,3 m, cu o lungime totală de 24 de m și lățimea de 7,7 m. Meșterii au fost lemnari locali. Lucrarea de pictură a durat între 1 iunie-14 septembrie 1975 și a fost executată de pictorul Ștefan Chioreanu din Leresti-Muscel, în stil neo-bizantin, tehnica "tempera". În anul 1897, sătenii din Barcani au achiziționat pentru biserică din sat 23 de
Barcani, Covasna () [Corola-website/Science/300369_a_301698]
-
vetre de spiritualitate și cultură, au mai toate o bisericuță de lemn la începutul destinului lor. Această întâietate a lemnului în arhitectura noastră sacrală se datorează atât bogăției naturale, în codrii altădată nesfârșiți, cât și unei puternice tradiții în arta lemnarilor. Odată cu închegarea structurilor statale, în evul mediu, arhitectura de zid a concurat și înlocuit progresiv pe cea de lemn. În Țara Românească și Moldova a avut loc mai întâi prin ctitorii domnești și boierești, continuate mai târziu și de cele
Biserici de lemn din România () [Corola-website/Science/307978_a_309307]
-
în spațiul social rural ce ar putea si reprezentat schematic ca în figura nr 1. Fig 1. EA1 - structuri artizanale legate de meștesuguri (primii în ordine istorică) fierarii, cojocarii, vărarii, rotarii, oralii, fluierarii, cizmarii, cioplitorii în piatră și marmură, scărarii, lemnarii de furci, greble, dogarii, morarii, tăbăcarii; EA2 - instalații mecanice pentru utilizarea forței valurilor de apă: mori, pive, dârse, vâltori ET - structuri economice legate de producția exclusiv agrară. Diversitatea producției ca reflex economic al diversificării nevoilor, a antrenat o multiplicare a
Moșnița Veche, Timiș () [Corola-website/Science/301378_a_302707]
-
și bronzului, prelucrarea fierului și a lemnului, olăritul, țesutul se dezvoltă. Meșteșugarii se grupau în asociații profesionale numite collegia, cel mai cunoscut fiind colegiul făurarilor-collegium fabrum, din care făceau parte dulgherii, olarii și zidarii. Mai erau colegii de aurari, postăvari, lemnari, pietrari, corăbieri, plutași și purtători de lectica. Membrii unor colegii aveau rol de pompieri în orașe, fiind împărțiți în decurii și organizați în colegii de tip paramilitar. Centre importante erau și așezările rurale, ca Micia unde era prelucrata piatră, Cristești-centru
Dacia romană () [Corola-website/Science/296675_a_298004]
-
1991) și Gheorghe (n. 1932 - 1970) Volcov - a deprins simțul frumosului, dragostea de carte, de artă. Mama ei a avut mai multe locuri de muncă printre care pot fi menționate creșa, unde a lucrat în calitate de dădacă și ospătăria - bucătăreasă. Tatăl lemnar, profesie pe care o mînuia excelent, putea face orice, începînd cu un scăunel mic și terminînd cu o casă aranjată bine cu uși și ferestre confecționate de el personal. Era un om erudit, citit. În atelierul său ținea o bibliotecă
Valentina Cazacu () [Corola-website/Science/317489_a_318818]
-
ca CERNU avea 603 suflete. În 1970, densitatea medie era de 100-120 loc/ km2. Satul va avea în anul 1990 în jur de 425 de familii, cu un numar de 2-4-8-10 membrii în familie. Ocupații- cultivarea pământului, creșterea animalelor; meserii: lemnari, tâmplari, butnari, șoferi, croitori, sudori, comercianți, educatori, etc. Sursa : Gheorghe Bibiri.
Cernu, Bacău () [Corola-website/Science/300663_a_301992]
-
Nu se cunoaște meșterul constructor ai acestui splendid edificiu, el nu și-a dăltuit numele nicăieri. Prin tradiția orală ni s-a transmis amintirea unui singur cioplitor - Lupu Dolha - pe atunci cârstnic și clopotar. Dar răstocenii au fost întotdeauna buni lemnari; mulți trebuie să fi cioplit aici stejarii care au dat lăcașului suplețe și durabilitate, Așa se și explică definitivarea construcției într-un interval atât de scurt. Biserica a fost amplasată în mijlocul satului, pe o ridicătură din imediata apropiere a drumului
Biserica de lemn din Răstoci () [Corola-website/Science/309844_a_311173]
-
să existe, fapt pe care îl argumentează și conferențiarul Aurel Țintă. Crescând producția de fier, aramă, argint și aur se resimte lipsa de muncitori. Din nou vor fi aduși coloniști, dar de data aceasta din Oltenia și Muntenia. Aceștia erau lemnari, cărbunari și cărăuși. Băștinașii din Caraș se ocupau cu agricultura și cu creșterea vitelor. Înmulindu-se brațele de muncă și existând o oarecare diversificare a muncii, standardul de viață crește simțindu-se nevoia unui comerț intens cu care se vor ocupa
Oravița () [Corola-website/Science/297035_a_298364]
-
evreilor din Fălticeni în perioada interbelică sunt descrise astfel de către dr. Moses Rosen în cartea sa de memorii: ""Mă duceam în fiecare zi cu el (cu tatăl său n.n.), pe strada meseriașilor, în drumul nostru spre sinagogă. Tinichigiii, sacagiii, șindrilarii, lemnarii, toți locuiau într-un fel de pivnițe, împreună cu soțiile și copiii lor. Acestea nu aveau trepte, ci o scăriță pe care trebuia să te încumeți să cobori, ca să poți ajunge în "apartament". Mă uitam la ei cu uimire. Situația lor
Sinagoga Mare din Fălticeni () [Corola-website/Science/320751_a_322080]