131 matches
-
memoriei, care sare peste epoci întregi pentru a recupera originile propriu-zise, apar secvențe, întruchipări, întrupări, "grupuri de suflete" pulsând după "o inimă preistorică". Să fiți pe aproape e un alt poem notabil, pe care o lectură cuminte (ca să nu zic leneșă) nu-l poate asimila: "ce fum înecăcios! Tușește, se sufocă./ Ard paiele umede în tine, mocnit. Sunt paiele tainei/ pocăinței... Arzi în propriul tău/ interior la foc/ mic, în singurătate, bătrâne, lasă acum învățăturile.// Își pipăie iar săculețul cu plumbi
Fiți pe aproape by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7704_a_9029]
-
mișcare./ O mână ar vrea să scrie, cealaltă întârzie/ sedentară, sprijinită de îndoielnic alb.// Un picior alintă epiderma covorului zburător.// Primăvară./ Verde întinat de relicvele evacuate de vânt.// Așteptare." Adaug cu mâhnire. Grăbită e viața artistului dar și insuportabil de leneșă, îndelungă și de atâtea ori mortală așteptarea artistului între semenii săi prinși cu folos și fără folos real cu viețile și așteptările lor! (Filip Köllö).
Poemul Și scrisoarea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/8198_a_9523]
-
cu mantia-i străvezie, din care mai picura, din când În când, câte un strop de apă, ca o boabă de mărgăritar. M-am apropiat cu grijă de lacul În care salcia Își admira pletele-i verzi, plete care fluturau leneșe, lăsându-se legănate cu vădită cochetărie, de vântul curtenitor. Într-o fulgerare de clipă, m-am zărit În apa limpede și argintată. M-am aplecat, chemată de un duh nevăzut al apei, Încercând să prind În pumni propriu-mi chip
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
sculptate ale scaunelor, Lady Zdreanță ne-a arătat praful. — Uite, i-a spus diamantului baban din palmă, și a adăugat: Packer? Packer, așa ceva e inacceptabil. În prima săptămână de izolare domnișoara Hapciu a tot tușit, respirația ei scoțând notele adânci, leneșe ale unei orgi cu tuburi. Miss America a tot zgâlțâit uși zăvorâte. A tras la o parte domnișoara periile de catifea verde din salonul în stilul Renașterii italiene, doar ca să descopere ferestre zidite. Cu mânerul roții ei din plastic roz
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
de câteva ori mâncând direct din cratița abia scoasă din frigider, mâncare neîncălzită, deși îi explicase de mai multe ori că mâncarea direct din frigider, neîncălzită, face rău la stomac... Oricât era de inteligentă, în privința bucătăriei Crăița era o mare leneșă. Crăița stătea lângă ea, bosumflată.O cunoștea prea bine ca să nu știe că era deja panicată. Nici ea nu era tocmai veselă. Se așteptase ca fata ei, foarte inteligentă și isteață de altfel, să priceapă ce dorește. Trebuie să te
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
celorlalți. Legile privind exploatarea minorilor sînt total ignorate, și unii dintre lucrători își supun copiii unui regim de muncă destul de dur. Femeia de lîngă noi, o veritabilă fiică a East Endului, își trata nepoții ca pe niște sclavi „Hai, Rose, leneșă mică ce ești, ridică odată ciorchinii ăia. Și mișcă-te odată, dacă nu vrei să-ți înroșesc fundu' ăla" etc. Pînă cînd copiii, care aveau între 6 și 10 ani, cădeau lați și adormeau pe pămînt. Însă le plăcea munca
GEORGE ORWELL - Jurnalul unui culegător de hamei by Vali Florescu () [Corola-journal/Journalistic/6069_a_7394]
-
e geanta veche, primită înainte de Primul Război Mondial de la o mătușă din Elveția, și care îi devine un fel de apendice monstruos: „Pe partea unde se închidea, niște linii în pielea moale, urme ale unei mode în agonie, se răsuceau leneșe, șovăind parcă, în contururi lăbărțate. Degetele subțiri și noduroase ale stăpânei se înfundau în desenul ăsta, făcându-se una cu modelul; părea că pielea uzată a uneia și a celeilalte provine de la același animal mort“. Personajele masculine sunt apariții episodice
Femei by Andreea Răsuceanu () [Corola-journal/Journalistic/3302_a_4627]
-
care reclamă un condei încercat. Îți trebuie ceva talent pentru a convinge cititorul în 4-500 de cuvinte !" Asta raportân-- du-ne la o lectură "ipocrită", în care suntem cu toții antrenați. Nu știu însă dacă, între pagina tipărită și aceea întinsă leneșă pe monitor, nu există cumva mici clivaje. Dacă Internetul nu instituie o aură proprie de seducție și de acaparare. Oricum ar fi, cititorul unei asemenea proze virtuale iese convins. Și nu după un anumit număr de semne, ci de la primul
ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10168_a_11493]
-
bine, Capote a scris despre Marilyn Monroe în trei împrejurări (nu pun la socoteală interviurile și alte menționări verbale incidentale). Două proze mai lungi și o frază scurtă. Primul text debutează cu un portret brutal al personajului: „Monroe? Doar o leneșă, o simplă zeiță dezordonată, în sensul în care înghețata de banane ori desertul de vișine cu alcool pot fi dezordonate, dar divine.” O cunoscuse încă pe vremea când se străduia să-și croiască un nume în industria filmului și au
T. C. and M. M. by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/3983_a_5308]
-
că nu se mai trag clopotele bisericilor, ci doar se toaca. În tradițiile românilor, Joia Mare se mai numește Joi Mari, Joia Patimilor, Joia Neagră, Joimărița. Ea este termenul până la care femeile trebuiau să termine de tors cânepă. La cele leneșe se spunea că vine Joimărița să vadă ce-au lucrat. Iar dacă le prinde dormind, le va face neputincioase a lucra tot anul. Uneori, o femeie bătrână mergea pe la casele cu fețe mari și dădea foc cânepii netoarse. Sau copiii
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92409_a_93701]
-
curând, când fetele îi erau încă mici, venind pe capul tatălui, rămas și el de ceva vreme văduv. Hasenfuss își iubea mult nepoatele, le răsfăța cum putea, dar cu fiica nu se prea înțelegea, fiindcă era rea de gură și leneșă. Îi pute lucru’, obișnuia să se plângă bătrânul cu un aer resemnat șantieriștilor săi, cu care mai zăbovea după program la grădina de vară. Se văieta că fata îi lua banii și că abia avea cu ce să-și plătească
MÂHNIREA CASELOR PĂRĂSITE (PARTEA A II-A) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1677 din 04 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/383135_a_384464]
-
spună că n-au decât un rând de pijamale și că vor două. Ei, dacă asta vrei, ia treci tu la veterani, m-am gândit, și i-am făcut vânt. Aș fi trimis-o și pe grecoaică, fiindcă e o leneșă ce nu s-a pomenit și-i cam grasă, da’ mi-am zis că e totuși dintr-o civilizație mare, merită măcar pentru atâta lucru s-o ții în casă, nu trebuie să uităm de unde-am plecat. Episodul 217 CONTINUĂ
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
eliminarea toxinelor acumulate în urma dietei bazate pe carne. Ce ne facem cu cei care postescă de nevoie, prin brațul nemilosă al „teribilei nevoi”? Nu luăm aici în discuție acele familii (cazuri cunoscute în comună) care șiau vândut pământul pe băutură, leneșe, nepricepute, care trăiescă cu ce d Dumnezeu. Dimpotrivă, au fost și mai sunt familii harnice, pun mâna pe orice lucru, se apucă de orice ca să câștige și ca să iasă din nevoi. Din mărturiile înregistrate de Olimpia Bădăluță în anul 1960
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
an, în Pădurea Soarelui. - În Pădurea Soarelui? Păi noi nu suntem acum în această pădure? Ce-ar fi dacă am merge și noi să-l vedem? - Daaa, stăpână! Dă-l în colo, cuib ne trebuie nouă? - Păi cum să nu, leneșelor, ce sunteți voi! Nu vă e rușine, așa puțin? Una-două căutați voi ceva de care să vă agățați, nu mai ca să nu vă apucați de treabă. Gata, să nu vă mai aud! La treabă cu voi! - Și ce trebuie să
PĂDUREA SOARELUI (5, 6) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1436 din 06 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367871_a_369200]
-
lumea, iarna. Îl lăsăm acum, și la primăvară ne întoarcem și îl facem. - Da, aproape, dar nu chiar imposibil. Dar problema voastră cea mare nu ar fi că nu găsiți nimic dacă vă apucați să căutați, ci că sunteți niște leneșe fără pereche. Știu că nu aveți niciun chef să vă apucați de treabă. Așa că nu vă mai plângeți voi că nu ați găsi nimic, pentru că este iarna. Niciuna dintre cotane nu mai îndrăzni să spună nimic, pentru că se cunoșteau foarte
PĂDUREA SOARELUI (5, 6) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1436 din 06 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367871_a_369200]
-
se putea regăsi. Și mai ales, de oameni înțelepți, citiți. Vor avea nevoie de cărți. -Da... O să gândesc ceva timp ce mi-ai spus. Sună interesant! Umbrele copacilor se lățesc, se lungesc sub soare, frunzele lor sunt gâdilate de adierea leneșa. Referință Bibliografica: Miturile eului / Elenă Stan : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1382, Anul IV, 13 octombrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Elenă Stan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
MITURILE EULUI de ELENA STAN în ediţia nr. 1382 din 13 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349270_a_350599]
-
doar clipocitul ramelor ce tăia apa și fâșâitul bărcii strecurându-se încet, încet, spre largul necuprins al întinderii nesfârșită de apă. Marea era albastră și limpede ca un cristal. Razele lunii pătrundeau în adâncuri, luminând calea meduzelor, ce se unduiau leneșe la mică adâncime. Nici nu mă gândeam că această liniște tainică a mării este cea care va preceda furtuna. Peste ceva timp, luminile Mangaliei se zăreau ca niște licurici. Poate că eram la o milă de țărm. Se auzea muzica
BĂTRÂNUL ŞI MAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1002 din 28 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365101_a_366430]
-
buzele arse de doruri le sorb liniștită răcoarea din ierburi ucise ieri de arșiță, primenite azi noapte în strigăt de lună nouă se ’nalță perdele de aburi dansând grațios înspre nouri iar eu, răstignită-ntre vise le-admir năucită splendoarea. leneșe flori trezite de coruri de greieri își ridică-amorțite petalele fine, despletindu-și corole pe fragezii lujeri dăruiesc tot nectarul spre harnice, neîntrecute albine. Din liniști se naște un murmur sub umăr de deal preludiu de viață ce prinde alene contur
POEME DE DRAGOSTE (2) de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 190 din 09 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366683_a_368012]
-
iritata. Mă uit galeș la cafeaua plictisita și ea De atâta sorbit leneș. Până și aroma ei a șters-o ștrengar În dimineața asta Și și-a găsit locul într-o ceașcă mai veselă, De îndrăgostiți. Muzică îmi obosește auzul. Leneșa și greoaie Își scurge notele asonante și zgomotoase, Fără nicio armonie sau stil, Si, măi obraznic de-atât, Trece nemilos și absurd la note de jazz. Un iz greoi de mâncare Îmi gâdilă impertinent mirosul Ducandu-ma cu gândul La
MONOTONIE de ELEONORA STOICESCU în ediţia nr. 1623 din 11 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366128_a_367457]
-
i-au unduit neliniștile în doină, l-au izbucnit în vechea arhitectură, l-au înălțat pe la răspântii, în brațele de rugă ale troițelor. Pecețile lui în arta populară sunt: volbură și visătorie, năvală și alean, vigoare și tângă, freamăt și leneșe melancolie, îngândurare și răzvrătire... Clătinând azururi între izbucnirea ca o spinare de mistreț și cântecul limpede cu tristeți domoale, acest specific sufletesc sudează, într-o valoare nouă,-de conținut intern și de relief-într-un inedit plin de încântare, luminișurile cu sobrietatea
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
Acasă > Manuscris > Lucrări > CĂ DE LA FEMEIE LA FEMEIE(AL DOILEA CAPITOL - PRIMA PARTE) Autor: Diana Ilia Publicat în: Ediția nr. 336 din 02 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Sunt femeie și mă respect. Mă trezesc leneșa din patul dolofan în care în fiecare noapte înainte să adorm îmi imaginez propria lume după care cad pe brațele lui Moș Ene, mă îndrept spre baie, mă spăl pe față, pe dinți când aud cum vibrația telefonului meu zguduie
PRIMA PARTE) de DIANA ILIA în ediţia nr. 336 din 02 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351460_a_352789]
-
trezeau adormite iubiri țara copilărie mele, printre oameni bătrâni, printre oameni tineri printe băieți abia mijindu-le mustața alergând fete înroșindu-se la ciudate gânduri venite din inimă printre pisici și veverițe printre turme de oi și bivoli printre care leneșe si căruțe agile noi copiii, noi veșnicii copii priveam înaltul cu mâinile ridicate si dacă am fi putut am fi urcat dintr-o dată sa scăpăm de povara vieții sa urcăm la ceruri copii. Referință Bibliografică: veșnic copii / Valeria Iacob Tamaș
VEŞNIC COPII de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 295 din 22 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356795_a_358124]
-
în funcția lor, cu numele lor, funcționează alte persoane, fără nicio problemă. Va putea în acest fel să-și aducă Diavola toate preferatele, nu numai căteva dintre ele, cum a reușit pănă ȉn prezent - foste îngrijitoare și femei de serviciu leneșe și bârfitoare, spălătorese și croitorese nepricepute și gureșe, bucătărese și chelnerițe stângace și clevetitoare - să se joace de-a profesoarele ȉn colegiu - desigur, după ce și-au făcut împrumuturi la bănci pe toată viața, pentru a-și cumpăra o diplomă universitară
“DIRECTOAREA DIAVOLO“ SAU LA DIABLA de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1766 din 01 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353302_a_354631]
-
genunchii lor fragili ca să ridice un om de zăpadă, i-a săturat și pe șoferi, care sunt nevoiți să iși curețe mașinile, dar și pe îndrăgostiții de plimbări certați cu gheață de sub zăpadă proaspăt depusă. Iarnă e frumoasă. Mă ridic leneșa din pat, mă îndrept spre baie pentru a-mi îndeplini ritualul de igienă matinal. EL este deja în bucătărie, pregătește cafeaua și strigă cu vocea lui morocănoasa că mă așteaptă pe balcon la țigară de dimineață. Cele minus multe grade
PARTEA I) de DIANA ILIA în ediţia nr. 426 din 01 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354330_a_355659]
-
îmi trebuia ceva de făcut constant pe langă simplul stat pe scaun dar cu siguranță nu să mă concentrez la ce trebuia. Eram zăpăcita și nonconformista. Mi se spunea că trebuie să învăț, să iau examenele , că sunt deșteaptă dar leneșa. Vrând, nevrând am făcut totul, ajutată de această minunată persoană, profesoara de română, mătușa și prietena mea dragă. Azi, cănd cică sunt matură ( că așa zice vârstă și experiența) am făcut exact ceea ce făcea ea, pentru cineva tare drag mie
MEDITATOAREA de MIRELA BORCHIN în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347224_a_348553]