632 matches
-
-i focul de posmagi. Oamenii îl urcară pe leneș în spatele limuzinei, lîngă cucoană și plecară mulțumiți c-au scăpat de el. Iar cucoana zise, pipăind mijlocul leneșului: - Să te văd acum, leneșule, cum ți-ai plăti cei posmagi muieți! Dar leneșul era tare de virtute, de, ca omul nemuncit. Încît cucoana, ce era și ea dintre cele tîrtoșe, zise șoferului: - Mînă înainte și să nu te uiți îndărăt. Și cum e Mercedesul lat în spate, își făcu loc cucoana pe lîngă
Proză by Horia Gârbea () [Corola-journal/Imaginative/6593_a_7918]
-
eul se dizolvă în „marele”, omnipotentul „Vag”: „Sub semnul marelui Vag, viața mea în noiembrie./ Marele Vag e în mine, cutreierîndu-mă/ cum umbra nemișcată ce-o arunc/ pe lac e străbătută de un pește./ Pește cu goana scurtă/ - atît de leneș și de grabnic încheiate/ zvîcniri, că nu ies niciodată/ din laturile umbrei mele.” (Febră). Pulverizate, înfățișările vieții se risipesc, se adîncesc în neființa trecutului devenit ficțiune metaforizantă: „Absență a timpului pe un țărm de fluviu oprit./ Și praful tot crește
Poezia lui Ilie Constantin by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13161_a_14486]
-
ciudatului nenea Anghelache, casierul din Inspecțiune, Ion Vartic revoluționează în fond întreaga caragialeologie. Scopul criticului este de a ajunge la intuiția întrebării hermeneutice corecte, aceea chemată să provoace, ca într-o maieutică de tip socratic realizată cu presupusul cititor (unul “leneș la pricepere” cel mai adesea), răspunsul explicativ cel mai plauzibil: “De ce se sinucide Anghelache? Pentru că e un anxios frustrat de frică! Și pentru a se sustrage febrei anxietății fără obiect, care îl face să aibă, în casa de bani, mai
Gratia interpretandi by Laura Pavel () [Corola-journal/Journalistic/13191_a_14516]
-
tot firescul. De exemplu, citez: Omul simplu trăiește numai în trecut, numai artiștii, scriitorii mari, intelectualii de vază trăiesc în prezent, înțeleg prezentul. E vorba, spune el, de o formă de râcă, de pizmă, tipică oamenilor de rând care, fiind leneși ori chiulangii, lipsiți de prea multă inteligență și imaginație, nu știu să foreze cunoașterea, să priceapă ce se întâmplă de fapt. Și le place să trăiască mai ales în trecut, unde totul se întâlnește de-a gata, explicat, clasificat, de
Filosoful cu blana portocalie by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13240_a_14565]
-
frivolitate ne vine în ajutor, deoarece în limba latină friare însemna a tăia firul în patru, a analiza. Iar aristocratul se trezește în declarația plină de superbie privitoare la demagogicul "cult al muncii": "Eu nu am cultul muncii. Sînt un leneș. Și acest lucru mi-a folosit foarte mult. Dacă am scris niște cărți este pentru că am fost leneș, nu pentru că am avut cultul muncii. Lenea înseamnă contemplativitate, atenție la real, și nu la ideal". în această apologie a oțiului se
Glose la Alexandru Paleologu (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12851_a_14176]
-
viața nefericită în comunism și, în mod special, la viața țăranilor în colhoz. Dar sensul ultim, peste orice conjuncturi, e totalmente nefavorabil moldoveanului de dincolo de Prut. Basarabeanul lui Vasile Vasilache, cât o fi el de iubitor de frumos, e un leneș, un superficial împăcat cu soarta, lipsit de noroc și un veșnic perdant. În fond, tânărul țăran Serafim Ponoară din Povestea cu cocoșul roșu e un prost (sau un nătâng, un ins anapoda, un sucit), din categoria lui Dănilă Prepeleac. Nu
Un roman comic izvodit dintr-o snoavă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11562_a_12887]
-
români... -Din ce în ce mai cocârjat în ultima vreme, completează răutăcios Haralampy. -Mersul pe jos dă poftă de mâncare, continuă prezentatoarea... -Poftă de mâncare?!, sare prietenul. Oprește imediat televizorul! Asta să fie la ei! Vrea să ne facă obezi, leneși și - Doamne ferește! - chiar surzi, să nu mai auzim nici măcar duduitul motorului economiei naționale pus în funcțiune la Suceava de manivela domnului Prim-ministru? Cel puțin așa pricepem de la știrea serii transmisă pe toate canalele tv. Ei, daaaa: ce reportaj tv
La mâna zeiței Fortuna... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11618_a_12943]
-
studiu despre mânăstirile din Oltenia. E "ceva excepțional", după cum recunoaște diaristul, dar se întreabă de ce nu i-a fost arătat manuscrisul. Îi răspunde o intermediară: pentru că Al. Iftodie îl disprețuia la rândul lui (era previzibil) - "te-a socotit mereu un leneș și un ratat și cu toate că s-a despărțit și el de Adina, ca și dumneata, îți purta pică pentru felul nedrept și neînțelegător cum te-ai purtat cu ea!" (p. 99). Acest jurnal necunoscut până acum al lui N. Steinhardt
N. Steinhardt îndrăgostit by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11724_a_13049]
-
ceilalți, lipsit de modestie, intolerant (intolérant) și rușinos ca un copil. Sunt aproape incult... Sunt nereținut, nehotărât, inconsecvent, prostește vanitos și violent, ca toți oamenii lipsiți de caracter. Nu sunt curajos. Sunt lipsit de acuratețe în viață și atât de leneș, încât trândăvia a devenit pentru mine o obișnuință aproape insurmontabilă...”. Puneți orice scriitor român să-și facă un asemenea portret. (Aia-i!) La 11 iulie, același an, nota următoare ce ne privește direct pe noi, românii, ca popor: În convorbirea
Tolstoi despre români (I) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13064_a_14389]
-
smuls brutal de yankeul Comarnescu din studiul desenului; îl însoțesc la Capșa. Nu-l înțeleg - să treci oceanul și să te-ntorci la autorlâcuri autohtone. Înverșunare și prostie. Așa pare, dar el știe ce spune: America nu e țară pentru leneși și coconași, tot pe Dâmbovița e mai dulce. Când masa noastră se umple, trecem la știrile din politica națională: remanierea guvernului după sărbătorile de Paști, noua listă a cabinetului întocmită de liberalii lui Dinu, poziția Duduii în chestiunea debarcării lui
Primăvara pe Pod by Ion Iovan () [Corola-journal/Imaginative/8733_a_10058]
-
tocmi tîmplar, Din lemn sfințit de la Ierusalimuri, Să-ți facă pat virgin. Și, fără ștersuri, Voi trece-n acte-, n ritme și în rimuri, Coapsa ce-o porți dibaci prin universuri Și-apoi ți-o odihnești, grea, peste versuri Trîntită leneș, întru
Caligrafie by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/9328_a_10653]
-
au consimțit deja cu ispita: „Vă îndemn, păziți-vă chiar de la început, să nu zămisliți în voi o poftă rea ; iară dacă am zămislit-o atunci să înăbușim în noi sămânța cea rea. Dacă însă și la aceasta am fost leneși, atunci, îndată ce păcatul s-a arătat în faptă, să-l omorâm prin mărturisire și lacrimi și prin paza asupra noastră înșine. Căci nimic nu este pentru păcat așa de omorâtor ca pâra asupra noastră înșine și osândirea de noi înșine
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
să repet toate lucrurile în câteva scrisori și de aceea am recurs la acest sistem de copii. Dar asta nu înseamnă că va trebui să consideri aceste rânduri scrise altuia. O copie va merge la frații mei. Ești însă un leneș incorigibil! Când ai ști cât de mult muncesc, apoi cât de mult am de studiat în casă și în al treilea rând, câte sute de scrisori, cu conținut lung și detaliat am de expediat în toate colțurile lumei, ei bine
Muzicieni români în texte și documente (XX) Fondul Ionel Perlea by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/83155_a_84480]
-
Trebuie să exprime opera de artă "experiența" de viață a artistului? Numai într-o anumită artă! Ce importanță are cît muncește un artist la opera sa? Unii sunt leneși. Alții care muncesc mult, de fapt muncesc mai puțin decît unii leneși! Cine poate aprecia exact valoarea pierderii de energie imediată sau potențială? * întrebări și exprimări flegmatice care mă muștruluiesc cu o incandescență teribilă! Stăpînire de sine, nerisipire, necedare vanității - pentru a mă concentra pe esențial în mod liber și eficient. * Obiectivitate
Anatol Vieru - însemnări inedite () [Corola-journal/Imaginative/14753_a_16078]
-
zisele “triburi”. Cei mai mulți au tenul foarte închis la culoare, astfel că orice drum spre emancipare în această țară le este închis. Nimeni nu-i educa, nimeni nu-i angajează, dar toată lumea se plânge dacă fură sau cerșesc (pentru că, evident, sunt leneși și nu vor să muncească). Turismul, aceasta pleașca aterizata din senin pe capul Thailandei, a găsit o rezolvare și pentru această problemă. Turiștii europeni și americani sunt sensibili la populații exotice, așa că thailandezii au învățat să-și stăpânească disprețul și
Ţiganii lor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82533_a_83858]
-
ei supravegheau afacerea borfașilor să se desfășoare în bune condiții. Când m-am întors de la cumpărături luaseră la rost o babă care vindea ouă și lapte. Pentru asta plătesc eu taxe la stat, ca să iasă polițiști toți prințișorii și toți leneșii ? Pentru că poliția să închidă ochii la mafia din plină stradă ? Sorry, dar Poliția a făcut o mare gafă prin protestul neautorizat și și-au pierdut și mai mult din credibilitatea care oricum nu era extraordinară. Cât despre înjurături ... n-am
Prietenii duşmanilor Preşedintelui by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82576_a_83901]
-
și cei de la margine și vânzoleala dintre grupări și generații, colocvii și congrese, festivaluri și concursuri, editări cu nemiluita, scriitorul a devenit aproape un loc comun, ba pentru unii, cum este Cătălin Avramescu, scriitorii nu sunt altceva decât niște trântori, leneși, sinecuriști, inși inutili care ar trebui izgoniți din rîndul lumii. Poate că alandala aceasta de întîlniri mai mult între ei decât și cu massele de cititori a creat un soi de melanj între adevărații scriitori, puțini la număr, și falșii
Scriitorii, între anatemî și vip by Gelu Dorian () [Corola-journal/Journalistic/10086_a_11411]
-
uit nimic și să mă alătur celor care au vrut o contrarevoluție în România. Acest lucru ar fi însemnat readucerea adevăratelor valori la vârful țării și reversarea revoluției sociale care a adus la conducere scursura mahalalelor, adunată cu pleava de leneși de la marginea satelor. M-am alăturat celor care au vrut să reinstaureze mult hulitul regim „burghezo-moșieresc”, care, într-un timp istoric extrem de scurt, a adus prosperitate și intrarea țării în civilizația europeană. Am vrut să aducem înapoi un regim care
Scrisoare deschisa Majestății Sale Regele Mihai al României. In: Editura Destine Literare by Robert Horvath () [Corola-journal/Journalistic/85_a_462]
-
Și - se vede prea bine acum - la ceasul totalei defulări, arta lor e mai rezistentă ca oricînd.) A dispărut arta nostalgic-leneșă? Nu. Doar că n-o mai impune nimeni. Artizanii ei sînt liberi să facă ce cred. Vorba "Internaționalei": cei leneși plece unde vor. (Dar nu pleacă.)
Artă leneșă by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/17241_a_18566]
-
fericită inconștiență și extazul aproape păgîn,/ și atunci de ce îi admirăm totuși cu un fel de/milă și înțelegere, de simpatie vinovată și/ slăbiciune?// Spumă mării și spumă berii băute pe terasa,/ sarea lor/ amestecîndu-se pe buzele înroșite de soarele/ leneș,/ corpul ruinat revenindu-si în vigoarea efebului/ arămiu și suplu, ca în adolescență, să fie/ începutul// Altei vîrste? Cea de dupa bătrînețe, un/ surogat de basm?/ Motelul miraculos - însăși casa lui Circe, mult/ priceputa/ în farmece, de vreme ce, pierduți,/ mestecam/ frunze de
Crestinism si păgînism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18066_a_19391]
-
trebui să-i împingă să ia partea celor care s-au despărțit de gîndirea comunistă, nu pe a celor care continuă a-i plăti tribut. Răspunsul la întrebarea din titlul editorialului meu e dublu: nostalgicilor politic ai regimului trecut și leneșilor intelectual din regimul actual. Cînd ei își dau mîna, trebuie să recunosc, devin o forță cumplită. Doar că roată istoriei nu mai poate fi întoarsă.
Cui i-e frică de manualele alternative? by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17509_a_18834]
-
Simona Cioculescu În eseul Manie epistolară, din 1984, Emil Cioran ajungea la concluzia că, deși leneș, a scris totuși un număr impresionant de scrisori, fiind ca atare ceea ce s-ar putea numi un "leneș performant". Faptul e ușor de dovedit de sutele de scrisori strânse în cele două volume apărute în 1995, unul la Ed. Humanitas (Scrisori către cei de-acasă, îngrijit de Dan C. Mihăilescu), celălalt în colecția Apostrof (12 scrisori de pe culmile
O parteneră de corespondență a lui Cioran by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/16666_a_17991]
-
la periferia lui". Următoarea scrisoare, datată 29 ianuarie 1934, este expediată de la Berlin, unde scriitorul se afla ca bursier Humboldt spre a-și pregăti doctoratul. Epistola cuprinde descrierea vieții pe care o ducea la Berlin, unde este, citez, "divin de leneș", ascultă muzică, se ocupă de Proust și face curte "simultan unor hitleriste, complicându-mă în cele mai ciudate și mai dulci melancolii amoroase". Îi comunică că a scris 70 de pagini dintr-o carte intitulată Bucuriile oamenilor triști sau Tristețea
O parteneră de corespondență a lui Cioran by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/16666_a_17991]
-
Cioran, "non désincarnée par l'intellect" precizează el în prima versiune, în timp ce în carte el renunța la precizare: "non désincarnée". Importante sînt mai ales pasajele unde nu este vorba de simple suprimări ale unei pletore verbale, ci unde autorul (un "leneș", cum se caracterizează singur de atîtea ori) prelucrează textul, care apare superior în ordine expresiva datorită unui complex de factori. El începe de pildă un paragraf, în revistă, cu o constatare provocatoare, spectaculoasă, pentru a ajunge la subiectul discuției: "On
E. Cioran și aventura stilului by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/16720_a_18045]
-
ca și cum ar fi fost vorba de o boală rușinoasă. Spre sfârșitul școlii însă, pe când ne pregăteam pentru bacalaureat, mă dădusem bătut. Colegii mei mă declaraseră poetul școlii, nu fără o anume ironie, de ce mă temeam mai mult. Așa cum se zice: leneșul școlii, trântorul școlii. Era ca și cum aș fi ieșit din rândul normal al elevilor. * * * Pe urmă, veni războiul. Urmară cursurile de la Facultatea de litere și filosofie, cu Vianu, Ralea, Gusti, Vulcănescu, Mircea Florian și alții. Ultima serie de intelectuali străluciți, înainte de
Variații pe aceeași temă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15874_a_17199]