170 matches
-
o rară Îndârjire, adepții hasidini refuzau preamărirea și fariseismul, refugiindu-se În smerenie și anonimat. Ei insistau : „Dacă vrei să trăiești mai mult, caută să nu ajungi vestit (...), să nu notezi nimic, ci doar să asculți, să nu rămâi În lenevia lecturii, ci să acționezi prin muncă și rugăciune, În simplitate și trezvie, asemenea monahilor retrași În pustiul pădurii. Memoria Îi aparține cuvântului rostit prin viu grai, o memorie niciodată Întreagă, ci veșnic reîntregită din fărâmele de amintiri ale fiecăruia (dinspre
ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1448]
-
persoane căreia nu-i place, care nu dorește, nu vrea să muncească, căreia îi place să stea fără să muncească, precum și faptul de a se complăcea în inactivitate. Economiștii au puncte de vedere diferite asupra lenei. Frédéric Bastiat argumentează ca lenevia este rezultatul faptului că oamenii se preocupă în special de efectele plăcute și imediate ale acțiunilor lor, mai degrabă decât de consecințele potențial negative pe termen lung. Alții observă că oamenii par a avea o tendință de a căuta distracția
Lene () [Corola-website/Science/319817_a_321146]
-
special de efectele plăcute și imediate ale acțiunilor lor, mai degrabă decât de consecințele potențial negative pe termen lung. Alții observă că oamenii par a avea o tendință de a căuta distracția. Hal Cranmer scrie: „Date fiind toate argumentele împotriva leneviei, este de mirare că noi muncim atât de din greu pentru a o obține. Chiar și acei puritani foarte muncitori erau doritori să depună mari eforturi în fiecare zi în schimbul unei eternități de a sta undeva pe un nor, cântând
Lene () [Corola-website/Science/319817_a_321146]
-
neistovitul nor.(...) Dintre personalitățile marilor sale urmase, de prin 1938 încoace, Alice Călugăru o "prevestește" îndeosebi pe Ileana Mălăncioiu, prin obsesia vitalității, mai limpede spus prin intuiția vizionara a acesteia. Întâia piesă (în ordinea antologiei), "Torsul", pare un joc de lenevii în 10 versuri, unde poeta își încearcă puterile vrăjitorești asupra propriului lexic (tors - torsul - torsul fusului - întorsul -torsuri - toarce - re'ntoarce): Din odaie, vin la vatră toți motanii să s'adune, si'mpreună torc, - un cântec parcă din ascunse strune
Alice Călugăru by Ilie Constantin () [Corola-journal/Memoirs/17519_a_18844]
-
mai solicită investiția de energie individuală capabilă să-și aproprieze misterul, să dea cunoașterii sale sporite o pecete personală. V. Ierunca numește esențialul acestei aspirații în căutarea unui "paradis activ" și în faptul de a consemna "chinul... acestui divorț dintre lenevia lumii și reabilitatea ei energică". În absența unei asemenea energii, universul devine fad și lânced, chemând reacția de respingere și năzuința unui paradis renovat, trăit că o altă experiență inaugurală, ce presupune abandonarea stării de așteptare pasivă: "Nu nu vreau
Poezia lui Alexandru Busuioceanu by Ion Pop () [Corola-journal/Memoirs/18008_a_19333]
-
unei proprietăți nu este imorală cât timp este obținută prin muncă, iar rostul ei este satisfacerea necesităților. Prin urmare, societatea ar fi stratificată în mod necesar, dar prin merit, nu prin origine. Această doctrină a hărniciei și meritului este opusă leneviei și moștenirii, fiind un puternic argument împotriva monarhiei și aristocrației, și în favoarea republicii. Adesea, oponenții conceptului de meritocrație argumentează că inteligența sau efortul sunt caracteristici practic imposibil de măsurat exact. Ca urmare, în opinia lor, orice introducere a meritocrației se
Meritocrație () [Corola-website/Science/310918_a_312247]
-
nu îl poate recunoaște ca om. Deci stăpânul nu va fi niciodată satisfăcut, recunoscut ca om, deoarece doi stăpâni nu pot conviețui, iar viața îi oferă două posibilități: să moară pe câmpul de luptă sau sa tâmpească în plăcere și lenevie. Deci nu poate trăi conștient, satisfăcut, prin ceea ce este. Un individ care nu desfășoară activitate, ci este plictisit, acela nu trăiește cu adevărat și nici nu este om. El va rămâne nemulțumit, căci doar activitatea poate aduce satisfacție, iar singura
Fenomenologia spiritului () [Corola-website/Science/304203_a_305532]
-
O clipă, Hideyoshi zâmbi, îndreptându-și puțin umerii. Am venit să vă întâlnesc la ordinul Seniorului Nobunaga. N-ați vrea să coborâți de pe acest munte? Lumea nu va permite ca un om cu capacitățile dumneavoastră să trăiască o viață de lenevie în munți, de la o vârstă atât de tânără. Mai devreme sau mai târziu, e sortit să serviți ca samurai. Iar dacă așa este, pe cine veți servi, dacă nu pe Seniorul Nobunaga? Prin urmare, am venit pentru a vă încuraja
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
e timpul să facă ordine în administrația internă, să-și odihnească trupele și să aștepte o altă zi, explică Hanbei. — Sunt convins că acestea îi sunt planurile dar, cu starea lui de spirit, nu poate lăsa zilele să treacă în lenevie. De-asta mi-a trimis scrisoarea, întrebând ce politică să urmeze. Planuri de viitor, alianțe cu vecinii - cred că momentul actual oferă un prilej splendid pentru așa ceva. — Și? insistă Hideyoshi. — E doar umila mea părere, fiindcă mai degrabă dumneavoastră, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
cea dreaptă. Acesta e întâiul meu principiu. Clanul Mori nu este nici mai bun și nici mai rău decât stăpânul dumneavoastră, în privința loialității față de Împărat. Cât sunt eu de nevrednic, servesc clanul Mori și, cu toate că am dus o viață de lenevie, am primit solda de la Mori ani în șir. Întregul meu clan a beneficiat de favoruri din partea lor, iar acum, în aceste vremuri de schimbare, mi s-a ordonat să păzesc granița. Chiar dacă aș urmări vreun profit mrunt și aș accepta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
din apus și ar fi trebuit să se înapoieze cât mai repede cu putință la propriul său castel, pentru a-și mobiliza oamenii. Mitsuharu ar fi vrut să-i spună că faptul de a petrece atât de mult timp în lenevie n-avea să-i prindă bine la reputația lui din Azuchi. Dar, când se gândea la sentimentele lui Mitsuhide, nu reușea să vorbească. Nemulțumirile pe care Dengo și Masataka le exprimaseră cu atâta înverșunare se găseau, fără îndoială, și în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
și fir de iarbă. — Uite și Muntele Bodai, murmură Hideyoshi. Ridicând privirea spre munte, și-l aminti pe stăpânul acestuia, Takenaka Hanbei, eremitul de pe Muntele Kurihara. Când reflecta acum la acele vremuri, era recunoscător că nu petrecuse nici o zi de lenevie în acea scurtă primăvară a vieții. Răsturnările din tinerețe și luptele acelor vremuri făcuseră din el ceea ce era acum și simțea că fusese într-adevăr binecuvântat de acea lume întunecată și curentele tulburi de pe străzile ei. Hanbei, care-l numea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
domnitor idealuri de bine pe care nu le-a avut. Nu omori o femeie care poate nu era leneșă (legenda spune că într-adevăr ar fi tras în țeapă o muiere al cărei bărbat nu avea cămașa spălată, adică pentru lenevie), ci poate că era doar bolnavă, și chiar dacă ar fi fost leneșă, nu era și nu va fi niciodată singura și e stupid să glosezi pe tema îndreptării acestui viciu prin violență; ar trebui atunci să tragi în țeapă cel
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
însă cazul să ne lăsăm legănați de iluzii: în acea zi, lumea modernă își va fi trăit sfârșitul". (9a, p. 142, p. 144) Credem că pentru spiritualitatea autentică este necesar să revalorizăm "progresul prin invenții", "bunăstarea prin averi", "hărnicia și lenevia prin mărimea productivității", "fericirea prin satisfacerea nevoilor și poftelor" și altele. "Invazia occidentală" a fost descrisă în ultimul capitol ca subordonare a Orientului (Apropiat, Mijlociu și Extrem) de către Occident prin "barbaria materialistă" și "tradiționalismul inferior". În acest scop, s-au
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
celor vremelnice nu poate crede nici în privința celor veșnice”. (Marcu Ascetul, Despre cei ce-și închipuie că se îndreptățesc prin fapte, cap. 80, în Filocalia..., vol. I, p. 262) „Orice plăcere trupească vine dintr-o lenevire de mai înainte. Iar lenevia se naște din necredință”. (Marcu Ascetul, Despre cei ce-și închipuie că se îndreptățesc prin fapte, cap. 158, în Filocalia..., vol. I, p. 270) „Căci neîmplinirea poruncilor vine din necredință. Iar necredința nu este un păcat străin, ci al celui
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
fără maluri, Ce dormi chiar ca un pașă pe patul tău de glod. Cu timpul însă m-am deprins. L-am acceptat. Mai ales l-am acceptat în primăvara care a urmat, când după topirea zăpezilor, trezit din lunga-i lenevie, Bahluiul și-a revărsat apele peste câmpia întreagă. Inundațiile aceste, care se repetau în fiecare primăvară, au fost și, vai, sunt încă dezolarea populației sărace din cartierele de jos ale orașului. Canalizarea efectuată acum vreo 30 de ani a atenuat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
Dimpotrivă" etc., etc. Analizând fenomenul de respingere a lui Eminescu azi, Theodor Codreanu ajunge, între alte concluzii, și la una, să zicem așa, morală: "Numai două cauze pot genera un asemenea comportament straniu: pe de o parte, din ignoranță, din lenevia de a citi și înțelege, de pildă, publicistica eminesciană; pe de altă parte, dintr-o aversiune gregară față de poporul român și cultura acestuia, specifică celor veniți în Țările Române ca pe un pământ al făgăduinței și care n-au făcut
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
următorul anunț: „Rugăm pe domnii ziariști să nu întârzie înainte de a ajunge la serviciu”. Delicata admonestare ne-ar face să zâmbim dacă nu ar fi adevărată. Meseria de jurnalist este plină de paradoxuri. O viață agitată și deopotrivă gâlgâind de lenevie. O lume imprevizibilă, mereu în stare de alertă, dar pândită mereu de rutină și formule standardizate. O imensă oboseală și o enormă bucurie. O fereastră larg deschisă, care dă la fel de bine spre spectacolul halucinant al lumii, dar și spre zidul
[Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
are clar conștiința eului, nu-și mai poate îngădui evadări în ireal. Proiecțiile referitoare la viitoare ipostaze ale sale sunt sumbre: Mă chinuie gândul că încet, încet va trebui să devin un bolnav adevărat... Că tot ce iau acum drept lenevie și odihnă va deveni un prizonierat teribil... Mi-e frică de scoborâș... mi-e frică să nu ajung a umbla cu două bastoane, sărind ca o broască...350. În acest roman, singurul statut pe care personajul pare să-l accepte
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
împănate”, „de post”, „marinate”, „cu noroc” etc. Intenția moralizatoare, o constantă a scrisului său, se manifestă și în piesele de teatru, sătesc sau pentru școlari - Teatru (I, 1894), Ce face beția (1900), De necaz (1900), Lângă pământ (1901), Ce poate lenevia (1908), Teatru de familie (1912), Curcanii (1922), Neamul nostru (1927) ș.a. S. este și autorul a numeroase cărți de proză - schițe, nuvele, romane, povestiri: Proza (I-II, 1893-1894), Feigheală (1902), Fete de azi (I-II, 1908), Sar și Ionel (1920
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289825_a_291154]
-
lui Enache Cocoloș, București, 1903; Anecdote de post, București, 1904; Introducere în literatura populară română, București, 1904; Pentru toți copiii, București, 1904; Lămuriri asupra literaturii române culte și populare, București, 1906; Versificațiunea română și originea ei, București, 1906; Ce poate lenevia, București, 1908; Fete de azi, I-II, București, 1908; Mireasa, București, 1908; Anecdote nouă, București, 1909; Scriitori vechi, București, 1909; Anecdote marinate, București, [1911]; Teatru de familie, București, 1912; Miorița și călușarii. Urme de la daci și alte studii de folklor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289825_a_291154]
-
patristice, hagiografice și liturgice reprezintă popasuri prin care trece sufletul mortului în călătoria spre cer și unde este cercetat pentru viața avută; fiecare vamă are în vedere un anumit tip de păcate, de patimi (vămile minciunii, clevetirii, judecării aproapelui, lăcomiei, leneviei, furtului, avariției, zgârceniei, nedreptății, mândriei, mâniei, amintirii răului și a răzbunării, uciderii, farmecelor, necurăției, sodomiei, ereziei, nemilostivirii etc.) pe care sufletul încearcă să le răscumpere. Transcenderea hotarelor acestei lumi cu suma de cinci lei este refuzată de către taxatorul care cere
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
să facă nici un lucru, nu vrea să meargă nici la școală. Vrea numai să se odihnească. Părinții lui erau mâhniți. Învățătorul îi spunea deseori: - Trezește-te și tu, băiete! Timpul aleargă. Ține-te după el! Cine își pierde timpul în lenevie își risipește viața, pentru că viața din timp este făcută. Băiatul nostru n-avea, însă, urechi să audă pe nimeni : nici pe părinți, nici pe învățător, nici pe prieteni. Își petrecea întreaga zi în trândăvie, lungit pe spate, așteptând doar
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
Și l-ar fi sfâșiat, desigur, dacă nu l-ar fi lovit chiar în clipa aceea cu toiagul un păstor care-și mâna oile prin pădure. Atunci băiatul nostru s-a trezit și, în același timp, s-a lecuit de lenevie. N-a mai fost delăsător, s-a apucat de treabă. Cu timpul, oamenii nu i-au mai spus defel „Lasă”. c) Broscuțele A fost odată un grup de broscuțe care voiau să se ia la întrecere, să vadă care este
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
în snoave. Elevul ia contact cu aceste atitudini care sunt în contrast cu tipul ideal de om. Dacă basmul ilustrează tipul ideal de om - tânărul voinic, isteț, cinstit, harnic, etc. - cu care elevul se identifică, snoava îi ilustrează opusul acestor calități - prostia, lenevia, viclenia, urâțenia, infidelitatea - însușiri pe care le respinge și le critică. De asemenea, elevul descoperă o adevărată comoară în opera lui I. Creangă. Amintirile din copilărie sunt departe de a fi un manual de etică, dar descriu o lume în
Caleidoscop by Elena Amuhaia () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93509]