84 matches
-
din lemn alb, un candelabru foarte complicat atârna sub tavan. Când ne-am refugiat, tablourile au rămas agățate de pereți și, bineînțeles, nu le-am mai găsit. Mi-aduc aminte că unul reprezenta, în manieră Grigorescu, o țigancă frumoasă întinsă lenevos cu țigara aprinsă în mână. Deși plecarea i-a fost precipitată, tata a reușit totuși să ia cu el două capete de expresie, unul neiscălit, din școala Băncilă, altul semnat Georgescu în stil impresionist. Le păstrez, împreună cu puținele relicve care
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
pare-a fi ascultat, cu docilitate, sfaturile Basarabului Neagoe către fiii muntenimii sale de ev mediu, care vorovea astfel: „Pasă către furnică... și... răvnește căile ei!” „Pasă Fătre albină și vezi cât de lucrătoare este!... ” „Iară, de nu vei fi lenevos, va veni ca izvorul secerișul tău...” și iată că, la frumoasa vârstă pe care o sărbătorește astăzi, putem afirma, fără falsă modestie, că domnia sa culege roadă bogată! Viața domnului eoria Zilieru este flacără arzând întru frumos, întru iubire, întru credință
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
unde rătăceam cu toții Într-o vară, și asta numai și numai din pricină că masculul sau faunul, sau silenul, sau sati rul - ge niile silvestre personificând forțele sălbatice ale naturii - era Întărâtat pe atunci de carnea albă și ațâțătoare, prin farmecul ei lenevos și lasciv, a prietenei și colaboratoarei noastre; eu mai păstrând și astăzi aci, În fața mea, ca un presse-papier În aten ția musafirilor mei de treabă, o piatră lunguiață și rotunjită În chip și măsură potrivită de phallus, pe care se
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
mai dădeam seama dacă visez sau sunt treaz. O căldură moale a început să-mi mângâie pleoapele...Fără să vreau, am dus palmele la ochi. Lumina a dispărut, dar i-am simțit prezența pe mâini. Mi-am frecat ochii, molcom, lenevos. În mădulare simțeam o oboseală plăcută. Când am deschis ochii, mi-am dat seama că soarele dimineții scăpase dârlogii unei raze care, furișată printre perdele, își găsise de hârjoană cu pleoapele mele...M-am uitat nedumerit în jur, rămânând cu
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
nu? M-am trezit într-un soi de ocean alburiu. Nu știu cum să explic senzația, dar parcă vedeam totul de jur-împrejur fără niciun efort. Deși cam neclar, de parcă nu mi-aș fi reglat ochii încă aburiți de somn. M-am întins lenevos și satisfăcut. Și în momentul următor am răcnit de spaimă. Adică aș fi răcnit de s-ar fi cutremurat camera dacă aș fi avut glas. Mâinile mele nu mai erau mâini, ci niște ditamai gherătaniile maronii. Am încercat să-mi
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
camionului a fost ridicată și Închisă; părțile laterale erau deschise, camionul a mugit și s‑a repezit direct În subteran, Într‑un tunel. Un timp a rulat cu viteză maximă. Pe urmă s‑a oprit, motorul uriaș continuând să sforăie lenevos. Și tot așa Înainte, lenevos. O singură soră era de gardă. M‑a văzut și s‑a oferit să mă bărbierească. Am recunoscut că mi‑ar prinde bine un ras. Mi‑am Întins spuma pe față și a folosit o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
Închisă; părțile laterale erau deschise, camionul a mugit și s‑a repezit direct În subteran, Într‑un tunel. Un timp a rulat cu viteză maximă. Pe urmă s‑a oprit, motorul uriaș continuând să sforăie lenevos. Și tot așa Înainte, lenevos. O singură soră era de gardă. M‑a văzut și s‑a oferit să mă bărbierească. Am recunoscut că mi‑ar prinde bine un ras. Mi‑am Întins spuma pe față și a folosit o lamă Schick sau Gilette. Puține
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
era trecut de patru, după cum arăta ceasornicul mare cu cadran circular. - Unde crezi că suntem? Sora nu mi‑a putut răspunde. Părerea mea era că ne găseam sub Kenmore Square, În Boston, și dacă s‑ar fi oprit sforăitul acela lenevos al motorului am fi putut auzi metrourile de pe Green Line. Acum era ora șase, nu știu dacă dimineața sau seara. Și parcam lent lângă un pasaj subteran de pietoni, din care oamenii - nu prea mulți - ieșeau În stradă sau coborau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
recunoștință, tată; deprindea literele și legile așa cum însetatul bea apa din izvor. Gisulf guverna cu înțelepciune, iar Romilde își căuta împăcarea în Sfintele Scripturi. Eu mă gândeam cum să închei câteva socoteli cu sufletul meu și să renunț la viața lenevoasă pe care o duceam. Dar, așa cum se știe, în zilele călduroase se coc cele mai spăimoase vijelii. Ceea ce s-a și adeverit. Adriano locuia într-o casă modestă în afara orașului Cividale, pierdută printre fagi și castani, în vecinătatea unei biserici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
să rupă vraja, dar eu, unul, cred mai curînd că ardea de dorința să se întoarcă la muzică și la oameni, la dezordinea gălăgioasă și la continuitatea vieții. Cineva închisese ușa glisantă de sticlă, perfect transparentă. Prietena lui Carlton privea lenevos afară, confruntîndu-se cu propria ei imagine reflectată în geam. Mă uit și eu. Carlton vine alergînd spre casă. Ezit. Pe urmă îmi spun să-l las să se izbească cu nasul de geam. O să fie o răzbunare binemeritată. Privesc cum
Michael Cunningham - O casă la capătul lumii by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/11891_a_13216]
-
și mai ales de condiția ei, lentoarea aceea era însoțită de o expresie contrariată, aproape îmbufnată, ca aceea a unui copil care, plictisit de lipsa de prestanță a bărbatului din fața lui, își găsise de lucru în joaca aceea stranie și lenevoasă, dar o joacă al cărei protagonist era o femeie străduindu-se să-și alunge într-un fel plictiseala. Privirea ei avea o tonalitate cețoasă, fără nici un luciu de gînd și fără nici o tresărire de umoare sufletească. Pur și simplu își
Șuvița de păr by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11167_a_12492]
-
Deși sub crusta acestei existențe standard se percepe neantul: „Ah gustul de ghips al zilei și-al nopții / Încă-l mai pot înghiți / Doar că mă fac a nu ști” (ibidem). Însă poetul preferă a afecta o indolență, un calm lenevos ce neutralizează dramatismul, aidoma acelor mișcări reduse ale toreadorului în arenă, în fața pericolului, care frizează uneori imobilitatea. Marile teme precum raportul efemerului cu durata, îmbătrînirea, angoasa sfîrșitului sunt tratate cu o seninătate ce dă impresia unei dezamorsări: „Facem ce facem
Nevoia unei consubstanțieri by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5859_a_7184]
-
nisip din suflet. Va vorbi Attia în locul meu. Diseară cinez cu Văleanu care m-a invitat că și pe Attia la Cină cu o mulțime de reverențe și plecăciuni pînă la pămînt". Mondenitatea e consemnata pretutindeni, acordîndu-i epistolierei un aer lenevos, de domnită fanariota estetizata: "Azi dimineață la Cotty erau deja cîteva dame care se ofileau în fotolii. Cișmigiul, pe unde am trecut apoi, avea aerul unui caniș care se trezește. Am insomnii și adorm după 4 dimineata.Abia aștept să
Amazoana artistă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17873_a_19198]
-
într-o zi de toamnă galbenă arămie, cu păsuire pentru verde pal, un coleg pe care nu l-am mai văzut din studenție, Florian Ana, mi-a arătat o carte cu Amintirile... lui Creangă. Am citit câteva pagini pe drum, lenevoasă întoarcere spre casă unde ne așteptau atâtea treburi, interminabile care cu porumb de urcat în pătule și dovleci de pus la adăpost, apoi am citit altele pe marginea șanțului și am rămas cuceriți de carte. Primul impuls a fost să
În loc de Prefață la Amintirile… lui Creangă by Ion Pecie () [Corola-journal/Journalistic/6272_a_7597]
-
gleznele fără teroarea că, mai târziu, te vor despărți ani-lumină de singurătatea prusacă a buzelor ei, prețios numite de alții focuri de tabără - vârstă ingrată, s-ar spune în cartea nedeschisă de ani dintr-o bibliotecă îngustă, prin care alunecă lenevoase femei în paltoane de iarnă - e-o seară prea tristă, cu ploaie, vorbe neînsuflețite și vodcă lemon, și umezeala îți pătrunde în oase, urzind un fel de rețea de friguri și frici - adevăratul motiv pentru care înșir versuri din nou
Circul domestic by Claudiu Komartin () [Corola-journal/Imaginative/11341_a_12666]
-
fusese unul dintre fruntașii Partidului Social Democrat Independent.) Dragostea lui Dinu este năvalnică, nestăvilită, atotcuprinzătoare. O vede mereu, pretutindeni pe fata iubită întruchipând frumusețea și feminitatea, "obsedantă și tulburătoare": "Tumultul părului tău bogat, ochii aceia mari și adânci, mersul tău lenevos, cu ondulări orientale". Altă dată, aceeași ochi "mari și gravi" îi amintesc "privirea Infantelor lui Velasquez". Poezia declarațiilor de dragoste și a întâlnirilor alternează cu poezia așteptării, a îndoielilor ce revin când și când, cu meditația asupra erosului, apt să
Un roman sentimental și un jurnal de creație by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/7998_a_9323]
-
feștilă umilă,// aleargă domnii țărani/ pe drumuri de argilă,/ cîrni de spate și rupți de șale,/ vorba veche,/ fiecare cu ale sale,// estimp, de mine mi-e un pic silă,/ de istoria dumnealor, milă,/ venit sînt aici să fac slalomuri,/ lenevos, printre balegi lățite,/ altă vorbă,/ pun - nu - pun pureci pe plite,// domnule cititor, înțelegi,/ prea multă înțelegere/ îți va aduce tristețe,/ oare noi, sîntem triști noi oare,// tristețea în sine-și ne are..." (Poem din sat). Și o variantă introspectivă
Lucrătura versului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10985_a_12310]
-
însă autorul însemnărilor nu poate fi localizat, nu poate fi așezat în niște coordonate esențiale imaginarului obișnuit. Acesta este adevăratul șoc - nu avem punct de referință, ci diverși înlocuitori cum ar fi fotoliul din acest superb pasaj: "Trag din raft, lenevos cărțile de călătorie îndrăgite, deschid Pytheas, răsfoiesc Strabon, însoțesc pe Pausianis de-a lungul coastei corintice, întîrzii la răscruci cu Goethe și Stendhal, recad sleit în fotoliul adînc, imobilizat de țesătura prea încurcată a drumurilor de tot felul". Punctul de
Fals tratat de călătorie by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16661_a_17986]
-
articol din 1967, cita multe derivate în -os cu sens depreciativ, între care arțăgos, bădărănos, clonțos, ghebos, mătăhălos, păduchios, porcos, rufos, zdrențăros). La lista elementor populare și familiare astăzi în uz s-ar mai adăuga bășcălios, bătăios, pontos, pricinos, drăcos, lenevos, țîfnos și multe altele. O particularitate a registrului familiar e folosirea sufixului -os ca adaos expresiv la o temă care este deja (și) adjectivală, sau pentru a substitui un alt sufix adjectival într-un cuvînt existent. Pentru prima situație se
Un sufix prietenos by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17231_a_18556]
-
care mai erau întinse și alte carpete mai mici, ce estompau pașii și vocile. Pereții erau acoperiți cu litografii, mobilele, mai degrabă puține, din piese de colecție, chiar și Nippes, și întreg salonul era dominat de o atmosferă destinsă, ușor lenevoasă, care, datorită măsuței de fumat și a fotoliilor joase, avea un aer oriental. N-o să vorbim despre afaceri, avem timp destul pentru asta. Tata-mare s-a înclinat ușor, a luat loc pe otomană, lăsându-l mai întâi pe Herr Schachter
Christian Haller - Muzica înghițită by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/13122_a_14447]
-
semnificativ că, în taxonomia pe care Vancu o improvizează aici, rafinamentul frastic crește odată cu numărul gradelor. De la bere, care se menține clamoroasă, până la whisky, care validează civilitatea frustă, mutația e sesizabilă cu ochiul liber. Adică, pe de-o parte: "Berea lenevoasă și cronofagă, dialogica și caragialiana bere, revelân-du-și natura transalimentară doar inițiaților suficient de răbdători și cu îndelungi ani de ucenicie, întrucât supa de hamei se transformă în alcool propriu-zis numai după vidarea primei duzini de recipiente, mizând deci nu pe
Tratament fabulatoriu by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7287_a_8612]
-
flori desenate, o natură moartă schimbată în tableau vivant, ,unchiul" Solomon, Maharajahul, semănînd așa de bine, peste ani, cu un anume scriitor Salman (Rushdie, sîntem lăsați să completăm...), văzut la televizor, povestitorul Farid, vorbind despre berberi. Dintr-o lume inocentă, lenevoasă, care doar se joacă de-a viteza o prozatoare cu matriță de poetă fasonează scene de basm de azi, așezînd un joben sclipicios pe creștete ce mai păstrează încă rosătura de la pălărie. Un soi de magie au ralenti, ca făcută
Bouquet garni by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11382_a_12707]
-
sînt pătrunse de flegma domoală a unui intelectual de interior, o ființă pasivă sub unghi social, căreia istoria i-a rezervat rolul de martor, nu pe acela de protagonist. O ființă cu slăbiciune de inițiativă și preferînd traiul de rang lenevos. Tocmai de aceea impresia memoriilor aduce cu relatarea tacticoasă a unor episoade la care autorul asistă fără să le provoace, împrejurările venind peste el din inerția fatalității istorice. Cînd totuși se întîmplă să reacționeze, Barbu Cioculescu e omul opțiunilor greșite
Tacticos și mustuos by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4034_a_5359]
-
de reputații intelectuale atentau - pentru a cîta oară? - la sacra cuviință pe care o impune acest punct înalt al orizontului nostru moral. Incompetența demult semnalată, în ce o privește pe Oltea Șerban Pârâu, se conjuga cu un soi de narcisism lenevos, afișat în interviuri ale Președintelui-Director General. L-am auzit pe Ovidiu Miculescu suspinînd nostalgii ce s-ar fi potrivit unui demiurg ratat, fără să aibă la activ vreo ispravă culturală. Însă acum „obosit”, ajuns „administrator împovărat”, se designa pe sine
Colindăm… colindăm… colindăm… by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/2901_a_4226]
-
emoției de odinioară pe care o va fi încercat fiul satului: "Prin zăpada bolind, licărește speranța, // nătărău, neochind tragi cocoșul, / sperii, gonești stele verzi, cimilituri / dosite în pînzele zdrențuite / ale verdelui verde, // de-acum umezeli, melci aburoși,/ mîl spănăriș, talaș lenevos, / fum și iar fum de iarbă de pușcă / din de-o, drace, flintă cu smintă" (Melci aburoși). Figurile voit neglijente, "țepoase", rebarbative, absorb asemenea unui burete programatele afecte depresive, legate de un prezumat regret al trecutului. În cvasitotalitatea textelor, Ion
Un Stan Pățitul liric by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7953_a_9278]