145 matches
-
Roșii, a lui Poe, este tradusă de Caragiale cu titlul Masca, păstrîndu-i, altoit pe fiorii propriilor nuvele, minimalismul frisonant. Schimbare totală de stil, în Broasca minunată, după Twain. Smiley e, cu toate acareturile lui, o gloabă de iapă și-o lepădătură de cîine, omul prinsorilor. Pariul face din el minuni. Și din cel care povestește, și că-ruia amicul prins de-un nasture (postură tipică în lumea lui Caragiale) i-o taie cam din scurt. Păcat, chiar aș fi vrut s-aud
Atelier by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8666_a_9991]
-
civilizat". Acești sălbateci, această rușine a civilizației, acești oameni mai căzuți, mai vicioși, mai săraci decât în timpul vechilor fanarioți, e maiestatea poporului român sub noii fanarioți. Ei bine, de la reînceperea domniei naționale, de la Ion Sandu Sturza și de la Ghica încoace, lepădăturile Orientului și ale Occidentului nu s-au putut ridica; geniul acestei țări îi ținea în turpitudinea și în întunericul ce li se cuvine. Acum au luat vânt; acum Caradalele de toată mâna sunt în floare și aceste Caradale vor regatul
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
o spunem, un străin ca tatăl d-lui C. A. Rosetti a fost asemenea boier? După epoca vechilor fanarioți, a Caradalelor, Gianiilor, Cariagdiilor din generația întîia, nu mai poate exista aristocrație istorică în generația a doua. Odată ce virusul personificat prin lepădăturile Orientului, lipsite de iubire de adevăr și de curaj, a intrat în organismul viu al unui popor, nu mai poate fi vorba de aristocrație istorică. Ea rămâne un ideal de invidiat, pe care puține popoare l-au ajuns în toată
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
puțin străini decât cei de azi, și mâna de cenușeri și coate goale, mai puțin exigenți și mai modești decât cei de azi. Țăranul nu era de batjocura subprefectului, a primarului, a notarului, a perceptorului, tot oameni din oraș, tot lepădături ale ulițelor, tot esploatatori direcți ori indirecți ai lui. Vornicul, care nu știa nici scrie nici citi, vătămanii, bătrânii satului adunau darea repărțită în proporție cu venitul fiecăruia, vornicul ducea banii la casierie; niciodată sau aproape niciodată un ban al
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
nostru din Galați, falsifică înțelesul lor și spune că noi numim poporul care muncește și plătește noroi și vulg ordinar. Nu poporul care muncește și plătește îl numim astfel. Pe demagogi, pe cei ce-l amăgesc și-l exploatează, pe lepădăturile orășenești cari au împînzit satele ca tot atâtea lipitori, cari bagă ura și invidia între țărani, cari - i întărîtă între ei și în contra proprietarului mare, acesta este vulgul ordinar, aceasta plebea superpusă poporului. La ce gândesc roșii acum? Știind că
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
realitate nici rege, nici țară. Stârpitura de grec se ține de stârpitura de bulgar până la capătul lanțului infinit de patrioți de meserie... "Romînia" nu-i decât o firmă de hotel, mai rău... o firmă de speluncă pentru mutrele confiscate a lepădăturilor tuturor țărilor. Și încai daca țara aceasta ar fi stăpânită de un neam istoric, cinstit, având spirit de adevăr și natură cât de cât omenească - treacă - meargă. Dar stăpânită de gunoaiele omenirii? De tot ce-a fost sordid și pehlivan
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
era obiectul de adorațiune al poporului de jos, căci poporul e bun și iubitor de felul lui; însă chiar pentru o colonie californiană ar fi fost un obiect de venerațiune. Ei bine, ceea ce ar fi fost sfânt până și pentru lepădăturile omenirii, era cu toate astea obiectul scrierilor... de spirit al faimosului d. N. T. Orășanu. E important a se constata ce anume merite trebuie să-și fi câștigat cineva în România pentru a fi recompensat. Confrații de la foaia oficioasă germană
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
turcul! Nu se face "Presa" ridicolă c-un asemenea quiproquo? Dar vom esplica noi acest fenomen. E destul ca cineva să scrie românește așa cum scriau strămoșii noștri, cumpănit și cu rost, pentru ca în ochii veniturilor liberale și semiliberale, în ochii lepădăturilor Orientului european să treacă de străin. Am ajuns în adevăr în această Americă dunăreană ca tocmai românii să fie tratați ca străini, să se simtă străini în țara lor proprie. Toate capetele unor rase degenerate cari s-au grămădit în
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
care au pus în lumina „poziția conciliatoare” a lui Tito și a colaboratorilor săi față de ocupanții germani, precum și faptul că „au trădat în mod mârșav pe partizanii iugoslavi în cele mai grele momente ale războiului”. După publicarea rezoluției Biroului Informativ, „lepădăturile fasciste de la Belgrad” (suntem obligați să precizam că la o poziție atât de înaltă în stat ar fi fost nevoie de evitarea unui asemenea limbaj - n.n. G.N.) se plângeau „că ar fi căzut victimă unei nedreptăți”. Procesul de la Budapesta ar
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
și invocat damnarea, din adâncul inimii lui frânte, oropsite, negre, disperate, un spirit omenesc umil și umilit și Arhanghelul privi ostentativ și neclintit, spre Vierme. Ce...?! Cum...?! Eu...?! Eu să fi fost...?! Văleu...!! Dar, când...!? Când, dracu'...?! Când a plecat lepădătura de Coco, ca să și-o pună, cu javra de Năică? Atunci când am urat eu, lumii, să se ducă-n budă? Când am blestemat-o, am hulit-o și când m-am îndoit de Doamne-Doamne, ca un prost...? Atunci, probabil? Phiii
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
din toți bașii săi, Mânecuță. Aveți tupeul ca să vă puneți cu Poliția statului?! Care ești acolo, nenorocitule?! Care ești, băă?! Care dai cu barosu'!?! Banggg...! Zbanggg...! Zdronccc...! Ieșiți la vedere, caraghioșilor, ieșiți, nemernicilor, ca să vă stâlcim mutrele, la toți! Hai...! Lepădăturilor! Porcilor! Bandiților! Muiștilor! Bum-mmm...! Bum-mmm...! Bum-mmm...! Alte pălituri sonore, în metal! Mai îndesate, mai vârtoase, mai sfruntate, decât primele. La egalitate cu reculul unui tun naval! Pleacă de lângă ușă, omule! Stingeți luminile, imediat! ordonă Îngerul. Trosccc...! Un nou și încă
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
și singură; partea cea mai supărătoare a Întregii Întâmplări fusese că, de la atâta spaimă și sălbatică smucitură, iapa lepădase după ce, sfârșită de oboseală și de groază, nu mai putuse să alerge. Omul deschisese grețosul sac de plastic ca să arate Directorului lepădătura. Apoi se apucase să povestească, așa, arătându-se plin de o amărăciune molcomă, cât Îl costase pe el ca să bage În iapa lui sămânța selecționată de la un năprasnic armăsar aflător Într-o crescătorie din taman partea cea mai de Miazănoapte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
scatologic, victimele fiind proiectate ca deșeuri, rebuturi și avortoni ai societății. Prin prisma acestei proiecții, anchetații erau umiliți și batjocoriți, astfel încât să-și piardă respectul de sine. „Mai bine se pișa mă-ta decât să te facă pe tine! Mă, lepădătura societății!” (Arsene, 1997, p. 170) sau „fac pe tine și nu știe nimeni!” (Oprea și Olaru, 2002, p. 102) - acesta era discursul unui anchetator care miza pe efectul descris mai sus. Victima era considerată a fi o „cantitate neglijabilă” din
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
în urma procesului erau considerați evadați și tratați umilitor de către cadrele Securității, cu discursuri de tipul: „Mai bine te făcea mă-ta un rahat, măi, pleava societății!” sau „Mai bine se pișa mă-ta decât să te facă pe tine! Mă, lepădătura societății!” (Oprea și Olaru, 2002, pp. 133, 135). Foarte rar (dar cazuri au existat), supraveghetorii din deportare sunt umani. A fost un caz în care deportatul a avut intenția să fugă din țară, trecând granița clandestin (după ce, în prealabil, a
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
cei apropiați, chiar dacă nu avea nici o legătură cu realitatea. Se organizau adevărate „ședințe” în celulă, în care fiecare declara cele mai mari grozavii: că tatăl este un criminal, că te-ai culcat cu părinții tăi, că frații tăi sunt niște lepădături și niște gunoaie. A treia faza presupunea să începi să faci și tu ce fac ei, adică să-ți torturezi propriii tovarăși de suferință la comanda lor. Într-o a patra și ultimă fază, pentru a dovedi că ești cu
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
prin ușa deschisă, năvălește Doamna Kovacic) DOAMNA KOVACIC: Rudi... n-o fă! (Domnul Kovacic se abține) Nu trebuie pentru nimic în lume să-ți mânjești pumnii tăi onești cu unul ca el... că așa curăță cineva, cât se poate, o lepădătură din mijlocul societății omenești și... și este pedepsit de către societatea omenească, pentru că trebuie să fie pedepsit, pentru că trebuie să avem o grămadă de legi care trebuie respectate, spre binele oamenilor buni de legi. DOAMNA WURM: (către Herrmann) Vezi, mă, ce
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
Viața..., 180) b. dezvoltat: „...Tăcea acum cu privirea pierdută în gol.” (M. Caragiale, 102) c. analitic: „Căderea n-are importanță pe ce cale îți vine... chiar dacă aceste motive sunt furnizate de cineva care curând se dovedește a fi fost o lepădătură.” (M. Preda, M. Sg., I, 62) d. complex: Nu l-am bănuit niciodată a fi așa cum mi s-a dezvăluit ieri, un individ fără scrupule. e. propozițional (completiva predicativă nominală): „La versurile nesubliniate Eminescu a renunțat, găsindu-le cu drept
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de fapt se definește condiția umană. Reprezentantul filosofiei clasice grecești, Aristotel, a definit omul ca „mamifer rațional”. Pascal insistă asupra condiției tragice a omului În lume „judecător al tuturor lucrurilor, imbecil vierme Peripatethice de pământ, depozitar al adevărurilor, mărire și lepădătură a universului.” (Cugetăriă Meditațiile lui Pascal alimentează de altfel gândirea existențialistă, care ridică paradoxul (Camusă la rang definitoriu pentru condiția umană. În acest raport dintre „Împrejurări și oameni”, În mod real omul poate fi și „mărire” și „lepădătură”, poate rămâne
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
mărire și lepădătură a universului.” (Cugetăriă Meditațiile lui Pascal alimentează de altfel gândirea existențialistă, care ridică paradoxul (Camusă la rang definitoriu pentru condiția umană. În acest raport dintre „Împrejurări și oameni”, În mod real omul poate fi și „mărire” și „lepădătură”, poate rămâne „imbecil vierme de pământ” sau „judecător al tuturor lucrurilor”. Astfel, se Înscrie dimensiunea conștiinței sale morale, care-i permite realizarea, la un prag de jos sau de sus al condiției sale umane. Dimensiunea etică este deci extrem de importantă
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
transforma într-un asasin. Exprimarea e o eliberare. Va sfătuiesc să faceți următorul exercițiu: când urâți pe cineva și simțiți dorința de a-l lichidă, luați un petec de hârtie și scrieți că X este un porc, un bandit, o lepădătura, un monstru. O sa remarcați numaidecât că-l urâți mai puțin"95. Așa a făcut și Cioran: a scris că să se insulte și ca să insulte viața, iar rezultatul a fost că "m-am suportat mai ușor și am suportat mai
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
ceasuri de mână, brățări, verighete și bani. Ba și haine. Era imposibil să opui rezistență unei bande organizate. După ce-i jefuiau, se făceau nevăzuți în bârlogul lor. Astfel că cei adăpostiți trăiau și sub teroarea bombelor și sub tirania acestor lepădături sociale care-i deposedau și de bruma de bunuri pe care o mai aveau. Ca atare, Chestura a luat măsuri de apărare a cetățenilor, trimițând la adăposturi polițiști puternici și cu experiență, capabili să facă față unor atacuri banditești și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
puii tăi de viperă! Gata! Știm cine este ticălosul de bărbatu-tău! O să vă lichidăm pe toți: și pe el, și pe tine, și pe năpârcile tale, clar?! Dacă ar fi după mine, v-aș împușca pe toți acum. Acuma! Lepădăturile dracului! Gata, s-a terminat! Dumnezeu a murit! Ați înțeles?! A murit, gata! N-are cine să vă mai scoată din căcat!! Degeaba vă mai rugați nu știu cui și faceți temenele și semne aiurite. Gata! Dumnezeul vostru a murit! Kaputt! E
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
de forța Legiunii. Într-un târziu, când am plecat, înțelesese definitiv că nu va fi niciodată proclamat comandantul Mișcării Legionare și cred că de atunci a început să manevreze cu Ică și cu ceilalți oameni de casă, printre care și lepădătura amorală Rioșianu, om fără niciun principiu, ruinat de câteva ori la cărți și plecat din armată cam pentru același bun renume! Reînhumarea la Predeal a câtorva sute de legionari uciși prin lagăre sau arși la crematoriu după ce fuseseră măcelăriți în
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
scatologic, victimele fiind proiectate ca deșeuri, rebuturi și avortoni ai societății. Prin prisma acestei proiecții, anchetații erau umiliți și batjocoriți, astfel încât să-și piardă respectul de sine. „Mai bine se pișa mă-ta decât să te facă pe tine! Mă, lepădătura societății!” (Arsene, 1997, p. 170) sau „fac pe tine și nu știe nimeni!” (Oprea și Olaru, 2002, p. 102) - acesta era discursul unui anchetator care miza pe efectul descris mai sus. Victima era considerată a fi o „cantitate neglijabilă” din
[Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
în urma procesului erau considerați evadați și tratați umilitor de către cadrele Securității, cu discursuri de tipul: „Mai bine te făcea mă-ta un rahat, măi, pleava societății!”; sau „Mai bine se pișa mă-ta, decât să te facă pe tine! Mă, lepădătura societății!” (Oprea și Olaru, 2002, pp. 133, 135). Foarte rar (au fost asemenea situații), supraveghetorii din deportare sunt umani. A fost un caz în care deportatul a avut intenția să fugă din țară, trecând granița clandestin (după ce, în prealabil, a
[Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]