89 matches
-
să strivești toate aceste forme luminoase, nu poți rosti nimic esențial. Toate chipurile Își scot capul pe jumătate. Ești condamnată să rămîi Într-o facere continuă și nedesăvîrșită. Din buzunarul lui Leopold Bloom se Înalță o mamă emanciată În cenușiu lepros Înveșmîntată cu o jerbă de flori portocalii ofilite și un voal sfîșiat de mireasă. Ține În mîna descarnată manualul Ursulinelor cu rugăciunea pentru sufletele În suferință. Pocăiește-te. Și-n seara aceea de primăvară cînd aerul are irizări violete și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
Ba mai mult de atât: am simțit față de soțul abia sosit o tandrețe nouă, plină de recunoștință, care m-a apropiat din nou de el. Da, Vadim, așa este, și trebuie și poți să înțelegi asta. Pentru că inimii unei femei leproase îi este mai scump sărutul senzual al unui negru decât sărutul creștin al unui misionar care își reprimă dezgustul. Știi ce a urmat apoi. Ai venit la noi ca oaspete, ca un străin. Desigur, am înțeles că nu te simți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
Autorului Ne pleacă tinerii cu hâr din țară Părinții sunt deja prin alte zări Le-am oferit doar chin și-o viață-amară Se-ndeparteaza azi pe noi cărări Se vor slabi prin țări străine Vor fi tratați ca niște sclavi leproși Căci, doar așa vor strânge bani de-o pâine Iar noaptea-ntreagă-și plâng genunchii roși Odihna-nseamna doar coșmaruri multe Iar dorul de moșie e nestins Spălăm la fund bogați din alte culte Apoi mâncăm ce alții au respins
NE PLEACĂ TINERII DIN ȚARĂ de ALEXANDRU FLORIAN SĂRARU în ediţia nr. 1505 din 13 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367555_a_368884]
-
2015. Ne pleacă tinerii cu hâr din țară Părinții sunt deja prin alte zări Le-am oferit doar chin și-o viață-amară Se-ndeparteaza azi pe noi cărări Se vor slabi prin țări străine Vor fi tratați ca niște sclavi leproși Căci, doar așa vor strânge bani de-o pâine Iar noaptea-ntreagă-și plâng genunchii roși Odihna-nseamna doar coșmaruri multe Iar dorul de moșie e nestins Spălăm la fund bogați din alte culte Apoi mâncăm ce alții au respins
ALEXANDRU FLORIAN SĂRARU [Corola-blog/BlogPost/367581_a_368910]
-
cu referire la minunea vindecării celor zece leproși: În timp ce Mântuitorul nostru Iisus Hristos se îndrepta spre Ierusalim, străbătând satele și orașele din Galileea și Samaria, însoțit de ucenici, în preajma unui sat, numit după tradiție Eugannim, este întâmpinat de zece bărbați leproși, care, ridicându-și brațele pline de răni spre Fiul îndurărilor cerești, strigă plini de durere: “Isuse, Învățătorule, miluiește-ne” (Luca 17, 13). Durerea celor zece oameni era neînchipuit de mare. Erau bolnavi de cea mai îngrozitoare formă a suferinței omenești
DESPRE VIRTUTEA RECUNOSTINTEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366836_a_368165]
-
societate și trimiși în locuri pustii, nelocuite, ei erau obligați ca la apropierea întâmplătoare a unei persoane, să strige: “Necurați, necurați!” Într-un cuvânt, leproșii erau niște oameni morți între vii. Această dureroasă soartă o aveau și cei zece bărbați leproși amintiți în Sfânta Evanghelie. Dar auzind de minunile și de marea iubire de oameni a Domnului Iisus Hristos, o sfântă nădejde le aprinde inima când află că Fiul lui Dumnezeu trece prin acele locuri. Aleargă cu înfrigurare spre Domnul și
DESPRE VIRTUTEA RECUNOSTINTEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366836_a_368165]
-
oameilor rămân nerecunoscători față de binefacătorii lor? Dorința de a primi recunoașterea și aprecierea oamenilor este mai puternică decât să arăți recunoștința față de binefăcătorii tăi. În exemplul citat mai sus, Domnul Iisus Hristos ar fi putut să-i vindece pe acei leproși deodată, așa cum a făcut cu mulți alți oameni. Dar, parcă le-ar fi dat un test, un examen, când i-a trimis la preoți și a făcut să fie vindecați în drum. A fost în primul rând un test al
DESPRE VIRTUTEA RECUNOSTINTEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366836_a_368165]
-
jefuiau și pe cei mai puțin bogați. Baraba nu era însă naiv din acest punct de vedere. Știa să facă, în compenasație, deci din interes, mici pomeni unor oameni sărmani, văduve, orfani sau tot felul de bolnavi, ologi sau chiar leproși, pe care îi miluia cu mici sume de bani așa încât faima sa de ajutător al celor năpăstuiți se răspândi foarte repede și ajunsese cunoscut și faimos. Dar acest lucru se întâmpla în paralel cu activitatea lui Iisus din Nazaret care
FRAGMENTUL AL NOUĂLEA. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1301 din 24 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349495_a_350824]
-
îl parcurcea și Hristos adeseori ci fiindcă aici era (și) locul natal al prietenului Său Lazăr și al surorilor acestuia Marta și Maria (Mat. 21, 1 - 9; Luc. 10, 25 - 42). Odată Hristos a fost invitat în casa lui Simon Leprosul (Mat. 26, 6 - 13), dar cel mai de seamă eveniment care s-a petrecut aici este minunea învierii lui Lazăr de către Domnul Iisus Hristos (Mat. 11, 1 - 47). Inițial mormântul lui Lazăr reprezenta un obișnuit mormânt familial evreiesc, săpat în
SPRE CALAUZIREA LA DESAVARSIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 81 din 22 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349143_a_350472]
-
de Wales, fosta Lady Diana Spencer. Am mai aflat că Parcul Saint James, este cel mai vechi parc regal din Londra. Se întinde pe 23 de hectare și a fost numit în memoria lui Sfântul James de Less, ocrotitorul Spitalului Leproșilor din aceea vreme! Așa mi-am petrecut primele zile ale lunii octombrie... zile de vară în plină toamnă, când am avut parte de temperaturi... de 30 de grade Celsius. Lavinia IANCU Londra, UK octombrie 2011
JURNAL LONDONEZ (9) de LAVINIA IANCU în ediţia nr. 403 din 07 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346702_a_348031]
-
Rozele-nalță fulgere de sevă! BILANȚ DEZASTRUOS să punem lumânări la capul lumii scârnàva față-ntreagă vadă-i El și umilit - scârbit - să se întoarcă-n Miel ...peste ogrăzi - cu fùrie - ning prunii... a dat iarăși chix cu acest hoit lepros (...viermii-l lucrează pasionat și din gros...) iar vremea-și vâră-adânc - în buzunari: tot speră - din îngeri - să facă samsari... de șobolani Îți fojgăie dugheana e-atâta praf de stele negre - slute cine întreabă-acum - senil - de Cosânzeana toți cerberii pe
SUMBRE ZIDIRI (STIHURI) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2358 din 15 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/356091_a_357420]
-
tale lacrimi în țărână se scufundă. Ciocanul lovind în cuie se aude tot mai tare, Maica Domnului ți-aprinde sub cruce o lumânare. Iuda politicianul te-a vândut, rânjind a coasă, La pachet cu toți eroii, pe preț de târfă leproasă: Zece dolari, zece ruble, zece euro goi, triști, La o bancă mondială, la Pilați ecumeniști. Sinedriul, fără vreun scrupul, a ratificat trădarea, Și te-a împins în pretoriu, ca să-ți afli condamnarea: Biciuire! Biciuire! Ucideți Ortodoxia! Răstignire! Răstignire! Crucificați România
ROMÂNIA RĂSTIGNITĂ de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2292 din 10 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368822_a_370151]
-
lopețile. Periferia păstra încă imaginea acelui târg prăpădit pe care „Crainicul Cetății” (revista locală care a apărut între anii 1927-1935 sub coordonarea profesorului Gheorghe Maxim) o prezenta în paginile sale: ”De la intrare, venind din oricare parte te întâmpină aceleași maghernițe leproase, pășești pe aceleași drumuri desfundate și murdare, străjuite de garduri sparte”. Scriitorul Mircea Radu Iacoban „developează” în textele sale cu amintiri imaginea cenușie a Sucevei, cu „zecile de căsuțe prea puțin arătoase” care înconjurau centrul orașului, cu grupuri de „case
PRIN MAHALALELE SUCEVEI DE ALTĂDATĂ de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 53 din 22 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341662_a_342991]
-
mortal și gura s-a coclit timpu-i ca dracii-și schimbe sânge-n zeamă! nu am dat geană-n geană - toată viața de-atât nedrept și-atâtea umilințe... e-o mână ce vă strânge gâștireața: sunt eu și-o stea - leproase conștiințe! nu veți scăpa nici dacă vă-nghițiți ființa e-un ceas și-un loc a dare socoteală: deja pereții-s plini de scorojeală deja vi s-a uscat - în fruct - putința! ...poruncă-a dat Satanei - Blândul Hrist să-și
SOLUTIA de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 149 din 29 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344167_a_345496]
-
să creadă însă zvonul învierii învățătorului îl aduse în punctul în care îndoiala diminuase din credința pe care o nutrea în inima sa. Și totuși, gândea el, i se relatase cum Iisus înviase pe alții din morți, tămăduise orbi, șchiopi, leproși, lunateci sau demonizați. Faptul că orice boală își avea leac la învățătorul Iisus, la care se adăuga cuvântul său de o mare simplitate și frumusețe și împreună cu purtarea lui de o sfințenie covârșitoare cântăreau totuși mult în mintea și în
FRAGMENTUL NR. NOUA. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1865 din 08 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380850_a_382179]
-
Este deasemenea proba faptului că în spatele pocăinței sau a nepocaintei mele este o lungă istorie a luptei cu Dumnezeu. Contextul mai larg în care Sfanțul Matei așează vindecarea robului sutașului român este deasemenea foarte sugestiv. Aici (Matei 8:1-4), un lepros iudeu, se-ntalneste cu Mântuitorul, și-I aruncă în fața următoarea provocare: “Dacă vrei, poti sa ma curățești!” Filosofia vremii sugera că realitatea lumii se datora capriciilor zeilor. Raționând logic, deoarece Dumnezeu are putere infinta de vindecare, El ar putea vindeca
MANTUITI CU ... UN CUVANT! de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 7 din 07 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344875_a_346204]
-
ferit să-i atingă pe acești paria, scoși afară din orașe și sate, izolați în leprozerii, considerați incurabili și uitați de lume. În una din cărțile sale, scrisă împreună cu Philip Yancey, el povestește o seară semnificativă, petrecută în mijlocul pacienților săi leproși, o seară neuitată, de inspirație deosebită. Dr. Brand s-a apropiat de curtea în care erau adunați pacienții leprozeriei din Vellore și s-a așezat pe o rogojină alături de ei, cum făcuse și de alte dăți. Aerul era încărcat de
MÂINILE LUI de GELU ARCADIE MURARIU în ediţia nr. 8 din 08 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344881_a_346210]
-
întrebare ar fi aceasta: De ce nu i-a tămăduit pe loc dacă știa s-o facă? De ce? Și-a bătut joc de ei trimițându-i în altă parte, el neavând timp pentru dânșii, însă Dumnezeu i-a mântuit când bieții leproși erau încă pe cale. Iată una din minunile sale cele mult clamate de prietenii și susținătorii lui! Dar iată ce povestește omul nostru prin cuvintele mele. Mergând ei pe cale s-au pomenit cu o ploaie călduță care s-a iscat din
AL PAISPREZECELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1332 din 24 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/376415_a_377744]
-
îl publie dans le numéro 273 de la Nouvelle Revue Française huit poèmes de Lucian Blaga en version française.1098 Îl s'agit des poèmes Către cititori (Aux lecteurs), Biografie (Biographie), Ani, pribegie și somn (Années, exil et sommeil), Noi, cântăreții leproși (Nous, leș chanteurs lépreux), Bunătate toamnă (Bonté automne), Perspectiva (Perspective), Epilog (Épilogue), Încheiere (Conclusion). Leș poèmes traduits șont précédés par une brève présentation de la biographie et de l'univers conceptuel de Lucian Blaga. 3. 3. Lucian Blaga traduit par Paul
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
introduisent des comparaisons) ; Heraclit lângă lac (Héraclite au bord du lac) 3 fois ; Bunătate toamnă (Bonté d'automne) 2 fois ; Din cer a venit un cântec de lebădă (Du ciel est descendu un chant du cygne) 2 fois ; Noi, cântăreții leproși (Nous, chanteurs lépreux) 4 fois ; Scrisoare (Lettre) 2 fois ; De mână cu Marele Orb (Le grand aveugle par la main) 2 fois ; Am inteles păcatul ce apasă peste casa mea (J'ai compris le péché qui ronge mă maison) 4
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
ontologie de la souffrance chez Lucian Blaga, op. cît., p. 17. (Texte source : " Străbatem amurguri/cu crini albi în gură./ Închidem în noi un/sfârșit sub armura. ". V. Lucian Blaga, Operă poetica, op. cît., p. 170). 853 Lucian Blaga, Noi, cântăreții leproși (Nous, leș chanteurs lépreux), apud Charles Carrière, " Le chanteur lépreux ", în Leș marches insoupçonnées, op. cît., p. 15. (Texte source : " Noi suntem numai purtători de cântec/sub glia neagră a tăriilor. " V. Lucian Blaga, Noi, cântăreții leproși, în Lucian Blaga
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Blaga, Noi, cântăreții leproși (Nous, leș chanteurs lépreux), apud Charles Carrière, " Le chanteur lépreux ", în Leș marches insoupçonnées, op. cît., p. 15. (Texte source : " Noi suntem numai purtători de cântec/sub glia neagră a tăriilor. " V. Lucian Blaga, Noi, cântăreții leproși, în Lucian Blaga, Operă poetica, op. cît., p. 117). 854 Mariana Sora, Cunoaștere poetica și mit în opera lui Lucian Blaga, Minerva, București, 1970, p. 60 : " Comme ils ne șont pas intégrés dans la "cité" par la fonctionnalisation et ils
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
numărul inaugural semnează doar o traducere din Alfred Mombert, începând din al doilea, publică îndeosebi poezii originale, unele neincluse ulterior în volume, altele reproduse (cu modificări, inclusiv de titluri) în viitoare culegeri și intrate în patrimoniul lirismului românesc: Noi, cântăreții leproși, Semne, Taina inițiatului, De mână cu Marele Orb, Tăgăduiri, Ioan se sfâșie în pustie, Vrajă și blestem, Rune, La curțile dorului, Ani, pribegie și somn, Iezerul și multe altele. Din teatrul său, Blaga a încredințat revistei fragmente din Zamolxe, Ivanca
GANDIREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287146_a_288475]
-
vorbind despre tot soiul de „săraci, gărbovi, șchiopi, orbi, ologi, deznodați” - viețuitori din mila publică -, Voievodul nu-i mai are în vedere doar pe leproșii obligați să trăiască în afara așezărilor urbane (de altfel, „fenomenul substituirii infirmilor de tot felul bolnavilor leproși, pe cale de dispariție, a fost constatat pretutindeni în Europa” 558), lângă un curs de apă trebuitor pentru spălarea plăgilor lor oribile 559 (căci boala se stinsese), ci pe săracii invalizi. Această dublă izolare - a celor ce puteau să se îmbolnăvească
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
marea plimbare” în spațiul mitologiilor consacrate (Troia, Ahile, Aiax, William Blake, Shakespeare etc.) sau personale. Iată modalitatea în care un mit acreditat virează într-unul personal: „William Blake a fost un om bolnav, / Nebun, lovit de streche și turbare, / Ciumat, lepros și-n țeastă cu-o tumoare / De ne-nțeles, cu bube pe picioare, / În sânge-având cristale mari de sare, / Ochiul uscat și spatele jilav / [...] / William Blake o dată s-a trezit / De dimineață cu un sloi de gheață, / Cu grijă pus
SERBAN-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289633_a_290962]