2,409 matches
-
sufletului meu, deși lacrimile, fără să le fi dorit, am simțit cum mi se prelingeau pe obraji și simțeam că cea pentru care venisem să-i aduc un ultim omagiu, era acolo prezentă, deși trupul ei inert se odihnea pe lespedea rece, unde urma să i se facă ultima slujbă, înainte de a părăsi această lume. Tot aici, și tot în acest loc, în urmă cu trei săptămâni, participasem la același ritual, unde îl insoțeam pe ultimul drum pe soțul ei.N-
ÎMPREUNĂ ŞI DINCOLO DE MOARTE! SUFLETE PERECHE. de MARIANA DUMITRESCU în ediţia nr. 1247 din 31 mai 2014 by http://confluente.ro/Mariana_dumitrescu_1401515861.html [Corola-blog/BlogPost/350613_a_351942]
-
Acasa > Manuscris > Scriitori > IMPLINIRE Autor: Dor Danaela Publicat în: Ediția nr. 425 din 29 februarie 2012 Toate Articolele Autorului Tăcerea sufletului arde piatra lespezilor grele care mă despart de Tine. Flacără infinită din veacul infinit, cupola sufletului meu unde îmi ridic ființa de dor. În năpraznicul iureș a firii mele care sunt uneori, învăț să-mi mărturisesc dragostea. Cuvintele mele ajung în tine, în
IMPLINIRE de DOR DANAELA în ediţia nr. 425 din 29 februarie 2012 by http://confluente.ro/Implinire_dor_danaela_1330546007.html [Corola-blog/BlogPost/357582_a_358911]
-
nedrept și pretimpuriu, la numai șaizeci și doi de ani, pe 20 iulie 1927, a fost așezat dincolo de zăbranicul timpului, spre a coborî în necropola regală a bisericii episcopale de la Curtea de Argeș, și a urca în viața istoriei. Împietresc vorbele la lespedea așezată deasupra sa, astăzi, la trecerea aproape unui veac de atunci. Ele spun despre fapte, încet și adevărat. Vorbele tari de azi, nu triumfă cât ale blândului Rege, al cărui gând a fost o împărtășire a simțurilor românești, fără a
FERDINAND I, REGELE LOIAL. de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 934 din 22 iulie 2013 by http://confluente.ro/_ferdinand_i_regele_loial_aurel_v_zgheran_1374492815.html [Corola-blog/BlogPost/364227_a_365556]
-
inimi și își petrec viața ca și cum tăria omului ar veni din asprimea greutăților lui. Dintr-o ogradă din Chetrărie, marginea de nord a satului, un băiețandru de vreo cincisprezece ani se căznea să scoată carul din ogradă, De pe prispa de lespezi, lipită cu lut, cu o mână pe-un direg și cu cealaltă ridicată a grijă pentru ceea ce vedea la poartă, o femeie, care părea mai degrabă bunică decât mamă, striga de zor la fiu-său: - Încetișor, Ioane, c-o să te
CUM A MURIT NICĂ IONAŞCU (AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 467 din 11 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Cum_a_murit_nica_ionascu_amintiri_mo_gheorghe_parlea_1334142241.html [Corola-blog/BlogPost/355376_a_356705]
-
seară undeva,în adâncuri brațe descarnate frământa vechi dureri sunt brațele demonului ? sunt brațele îngerului ? nu știu. poate sunt brațe de Sisif căci durerile se frământa lung așa că pâinea. undeva,în adâncuri pașii tăi mici și albi sunt scriși pe lespezile unui timp când nu erau dureri. undeva,în adâncuri, îngerii stau nemișcați și tăcuți așa,ca statuile într-o expoziție. brațele descarnate frământa vechi dureri pașii tăi mici și albi duc departe unde totul se îmbracă în întuneric sau se
MARIUS HORVATH by http://confluente.ro/articole/marius_horvath/canal [Corola-blog/BlogPost/382575_a_383904]
-
mare... Citește mai mult Moment de searăundeva,în adâncuribrațe descarnate frământa vechi durerisunt brațele demonului ?sunt brațele îngerului ?nu știu.poate sunt brațe de Sisifcăci durerile se frământa lungașa că pâinea.undeva,în adâncuripașii tăi mici și albisunt scriși pe lespezile unui timpcând nu erau dureri.undeva,în adâncuri, îngerii staunemișcați și tăcuțiașa,ca statuile într-o expoziție.brațele descarnate frământa vechi dureripașii tăi mici și albi duc departeunde totul se îmbracă în întunericsau se inneacă în cea mai albă mare
MARIUS HORVATH by http://confluente.ro/articole/marius_horvath/canal [Corola-blog/BlogPost/382575_a_383904]
-
biserica catolică, - Scrierea papei Ioan al XXII din anul 1327, trimisă lui Basarab voievod - Cronica Pictată de la Viena, care amintește de lupta de la Posada din anul 1330 - Hrisovul dn 1352 prin care mânăstirea Câmpulng a fost înzestrată cu moșia Bădești - Lespedea de pe mormântul lui Nicolae Alexandru voievod din Câmpulung din anul 1364 (Gheorghe Pârnuță și George Nicolae-Podișor, Monografia Școlii generale Nae A. Ghica din Rucăr-Argeș Referință Bibliografică: Știința de carte la Rucăr în sec. XIV-XVI / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN
ŞTIINŢA DE CARTE LA RUCĂR ÎN SEC. XIV-XVI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 260 din 17 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Stiinta_de_carte_la_rucar_in_sec_xiv_xvi.html [Corola-blog/BlogPost/340803_a_342132]
-
mă arde? Ce moaște-mi vor șopti-n ulcioare Triste soarte și bastarde? Dar lasă-mi brațul înspre tine, Din boltă să aleg o stea. Țărâna, strâns, mai tare ține, În chingi, necutezanța mea. La harpă astăzi cântă îngeri. Pe lespezi stau îngenuncheat. Din răni tăiate de înfrângeri, În vraja ta m-am vindecat. Nicicând o floare nu se uită, Nici gustul primului sărut. Alintu-n strune de lăută, Durea... de nu s-ar fi născut. Referință Bibliografică: Durea, de nu s-
DUREA, DE NU S-AR FI NĂSCUT...! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 585 din 07 august 2012 by http://confluente.ro/Durea_de_nu_s_ar_fi_nascut_george_safir_1344377945.html [Corola-blog/BlogPost/365565_a_366894]
-
diafane reflectate de un timp al copilăriei naive. Vânzătorul de iluzii a fost găsit ieri mort în parc și niciun bocet nu se murmură. Vechi iluzii se amestecă în țărână zdrobite de-o viață ce nu conjugă fericirea. Sunt o lespede amorfă uitată într-un mormânt anonim. Pendulez între realitate și vis, Confund realitatea și visul, Trăiesc de parcă rătăcesc într-o lume a amăgirii. Vorbesc și cuvintele sună ca o cutie goală de conserve Sunt o iluzie fără de lumină prăbușită într-
ADIO ILUZII ŞI VISE de ADRIANA MIHAELA MACSUT în ediţia nr. 1367 din 28 septembrie 2014 by http://confluente.ro/adriana_mihaela_macsut_1411911436.html [Corola-blog/BlogPost/353112_a_354441]
-
între noi uriași de gheață. Perdele de nori în valuri se revarsă, umbra durerii de lacrimi este ștearsă, să înălțăm un pod peste prăpastia adâncă să-ți mângâi chipul sculptat în stâncă. Ecoul vibrează, un țipăt înalță, îngerii stau pe lespezi de piatră dimineața îmbracă strai argintiu cu trenă, în valuri de furtună cade biata sirenă. Valuri roșii se varsă peste-ntinsele amurguri, însetate dorințe îmbobocesc din muguri privirea ta mă-nvlăuie în tăceri grele, ascund amintirea în câmpul de albăstrele. Referință
CÂMPUL DE ALBĂSTRELE de MARIANA PETRACHE în ediţia nr. 2201 din 09 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/mariana_petrache_1483954208.html [Corola-blog/BlogPost/380245_a_381574]
-
mai am și eu un pic, o viață, desigur, voi pleca de dimineață, că viața veșnică e moarte, mai bine e să fii o piatră, o rapsodie a cetății, cum lunecau umbrele ceții, trece tramvaiul trist, un dric, de sub o lespede ridic pe Genghiz Han, că-i redivivus, voi o să râdeți precum Plinius, ia-mi un bilet până în Rai, nu am mărunt, tu rest nu dai, pe mă lăsați la Ur, cum o iubeam pe profa Șnur, azi cineva mă prinde
A CAPELLA ÎŢI MAI CÂNTĂ de BORIS MEHR în ediţia nr. 1257 din 10 iunie 2014 by http://confluente.ro/Boris_mehr_1402374395.html [Corola-blog/BlogPost/361998_a_363327]
-
de la versurile plachetei Distanțe, din care a fost înlăturată toată zgura conjuncturală. Doar câteva titluri noi au fost adăugate, într-un lung poem, Zeița cu sprânceana albă, după ce selectează imagini din decembrie '89, poeta adaugă un final emblematic, ca o lespede peste un trecut „obsedant": „Vină iertarea". O vină tragică în sensul poeților damnați, dar cu o conotație de milă creștinească. Cornu nu este o intimistă; ea cultivă uneori o poezie oraculară, cu dactili agresivi. Alteori preferă imaginile agreste, într-un
DACĂ DRAGOSTE NU E, NIMIC NU E... de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 608 din 30 august 2012 by http://confluente.ro/Marin_preda_daca_dragoste_nu_e_nimic_ion_ionescu_bucovu_1346350793.html [Corola-blog/BlogPost/355315_a_356644]
-
străzii, stă un cerșetor, amforă-n frig, mimând un biet decor, își scutura de ierni omătu-n suflet, strângând în pungă chinul, fără urlet. L-au strâns în lanțuri noduri de cearceaf, scriind cu sânge dezvelit, un epigraf, pe ale străzii lespezi dulci, de cretă, iluzii prinse-n fum de eprubetă. Ploua cu toamne peste ochii goi, udând amaru-ntins prin glod de foi, el, doar privea și îmbrăca stafii! un solitar cinstit cerșind iluzii vii. Autor Doina Bezea Referință Bibliografică: CERȘETORUL / Doina
CERȘETORUL de DOINA BEZEA în ediţia nr. 2053 din 14 august 2016 by http://confluente.ro/doina_bezea_1471163554.html [Corola-blog/BlogPost/365207_a_366536]
-
în anul 1720, a adus în țară osemintele soțului ei, în timpul domniei lui Nicolae Mavrocordat, și înmormântate în biserica Sfântul Gheorghe Nou, între mormântul lui Ion Mavrocordat și cel al lui Grigorie Brâncoveanu. Nu s-a scris numele voievodului pe lespedea de pe mormânt de teama turcilor, dar pe aceasta se poate distinge, săpată în piatră stema Țării Românești, ca semn că acolo odihnește domnitorul acesteia. La inițiativa fostului Patriarh al României Miron Cristea, în anul 1934, cu prilejul praznicului Sfinților împărați
JERTFA SFINŢILOR MARTIRI BRÂNCOVENI – ÎNTRE ASUMAREA RESPONSABILĂ A LIBERTĂŢII UMANE ŞI REALITATEA AUTENTICĂ A MUCENICIEI CREŞTINE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1116 din 20 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Jertfa_sfintilor_martiri_bra_stelian_gombos_1390219080.html [Corola-blog/BlogPost/361619_a_362948]
-
eforturi, doamna Marica Brâncoveanu a reușit să aducă în țară osemintele voievodului, înmormântându-le în una din ctitoriile soțului ei, biserica „Sfântul Gheorghe Nou” din București. De teamă să nu fie profanat de turci, mormântul a fost acoperit cu o lespede de marmură albă, fără însemnele domnești. Doar inscripția discretă cu stema Țării Românești și candela de argint de deasupra mormântului au fost singurele indicii, pe care 200 de ani mai târziu le-a descifrat Nicolae Iorga, că acolo odihnea Sfântul
JERTFA SFINŢILOR MARTIRI BRÂNCOVENI – ÎNTRE ASUMAREA RESPONSABILĂ A LIBERTĂŢII UMANE ŞI REALITATEA AUTENTICĂ A MUCENICIEI CREŞTINE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1116 din 20 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Jertfa_sfintilor_martiri_bra_stelian_gombos_1390219080.html [Corola-blog/BlogPost/361619_a_362948]
-
Acasa > Poeme > Constiinta > UN SEMN Autor: Marilena Dumitrescu Publicat în: Ediția nr. 2064 din 25 august 2016 Toate Articolele Autorului Noaptea se-așterne cu pași repezi În orașul ce-ncepe să amuțească, Ploaia se-aude ropotind pe lespezi, Fulgerul și tunetul încep să crească Ropotul ploii se-ntețește, crește, Pe bolta cerului parcă s-au rupt norii, Strada o îneacă, mâlul o înpânzește, Noaptea de coșmar cuprinde toți porii! Vântul puternic ce-nvăluie totul, Cpacii se luptă-n vârtejul
UN SEMN de MARILENA DUMITRESCU în ediţia nr. 2064 din 25 august 2016 by http://confluente.ro/marilena_dumitrescu_1472153450.html [Corola-blog/BlogPost/383775_a_385104]
-
Și maci râzând spre soare! Am presărat Din gândul meu, Un zâmbet cald, Prin picâturile de ploaie! Străine, Lacrima-i a mea! Și dorul și durerea Și revolta! Și nu le-mpart cu nimenea! Am să le-ngrop adânc, Sub lespede-n grădină. Citește mai mult Străine,Visul e al meu! Și cântecul și zborulși lumina!Le-am adunat în nopțiTârzii, cu ger,În zile înnorate,Cu furtună!Am împletit cununiDin grâuCu spicul coptși maci râzând spre soare!Am presăratDin gândul
FLORINA EMILIA PINCOTAN by http://confluente.ro/articole/florina_emilia_pincotan/canal [Corola-blog/BlogPost/385232_a_386561]
-
grâuCu spicul coptși maci râzând spre soare!Am presăratDin gândul meu,Un zâmbet cald,Prin picâturile de ploaie!Străine,Lacrima-i a mea!Și dorul și durereași revolta! Și nu le-mpart cu nimenea! Am să le-ngrop adânc,Sub lespede-n grădină.... XXXII. DACĂ VÂNTUL, de Florina Emilia Pincotan , publicat în Ediția nr. 2189 din 28 decembrie 2016. Dacă vântul, Lacrima-și așterne Peste frunze, Peste ramul crud; Peste iarba verde Mirosind a vară, Peste tâmpla-mi caldă, Gânduri adormind
FLORINA EMILIA PINCOTAN by http://confluente.ro/articole/florina_emilia_pincotan/canal [Corola-blog/BlogPost/385232_a_386561]
-
Gurău Publicat în: Ediția nr. 2004 din 26 iunie 2016 Toate Articolele Autorului M-asteapta iarbă de acasa m-asteapta codrul înverzit m-asteapta dragii mei prieteni, cu care am copilărit. Și apă rece mă așteaptă cu pietre și cu lespezi mari când la scăldat fugeam cu toții, desculți, voioși, frumoși ștrengari. M-asteapta drumul către școală la noi în sat să-l mai străbat să-mi mai revăd din dragii dascăli, ce să fiu om, m-au învățat. Și orice pas
IARBA DE ACASA de ANIȘOARA GURĂU în ediţia nr. 2004 din 26 iunie 2016 by http://confluente.ro/elena_aurel_1466935480.html [Corola-blog/BlogPost/368541_a_369870]
-
ce tac./ Ne târâm pașii peste răscruci magistrale,/ ca niște nevolnici îmbătați de himere fără orizont,/ Unde-s cnuturile noastre de spini? În ce lumi astrale?/ Și de ce ne-am lepădat de ele ca Pilat din Pont?/ A căzut pe lespedea veșniciei o lacrimă, din miliarde,/ la capătul drumului de-atâtea ori înfrânt./ S-a despicat ăn două împărăția iluziilor bastarde,/ iluziile, iluziile noastre și ale celor ce nu mai sunt./ S-a desprins din infinitul vărstelor milenare/ o fărâmă din
CRUCEA ŞI ÎNVIEREA ÎN POEZIA GOLGOTEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Crucea_si_invierea_in_poezia_golgotei_romanesti.html [Corola-blog/BlogPost/360616_a_361945]
-
ninsori Și acea umbră vișinie De linii care fulgera Trecea încet și lin pe dealuri Purtând o stranie lalea Și-aluneca și-aluneca Și se vedea un fel de poartă Cum se deschide Domul scitic Și cum se culcă-n lespezi moartă Și zidurile cum se-adună Și se înalță tremurând Un fel de cer oglindind lumea Adâncul cel mai din adânc La baza cerului ca-n zidul De sticlă al unei mănăstiri Se vedea trupul ei zidit Din linii și
BĂLCESCU FLUTURÂND (3) POEME de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 875 din 24 mai 2013 by http://confluente.ro/Stefan_dumitrescu_balcescu_stefan_dumitrescu_1369402119.html [Corola-blog/BlogPost/344665_a_345994]
-
chiar cu oamenii care au populat așezământul monastic. În timp, Mărțina dezvolta o atracție inexplicabilă pentru sarcofagul unde se odihnește cavalerul cruciat, căruia îi aduce în fiecare zi flori. “Trece pe sub portaluri, prin sanscrita, unde așează crinul regal direct pe lespedea mormântului în care-și doarme somnul veșnic, cavalerul cruciat. Nu o înspăimânta atracția aceea inexplicită. Din contră, neverosimilul o excită, o întinerește și ea revine zi de zi, ca la o întâlnire secretă”. Tema nu este nouă în literatură. Nouă
(CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Taina_leoaica_flamanda_care_da_tarcoale_recenzie_la_romanul_melaniei_cuc_vara_leoaicei_cezarina_adamescu_.html [Corola-blog/BlogPost/356921_a_358250]
-
diafană scaldă totul din jur, privirea-mi caută-n zadar orizontul dincolo de hotar; sărut cerul, pădurile verzi, pământului îi cer iertare, pentru neputință și pentru multele semne de întrebare. Căci ne-iubirea este în a se lua! Mă apropii de lespedea mormântului lui Ștefan, privesc vrejurile meandrice - funii ale cerului... Mă-nchin măreției lui, spun o rugăciune și-ntreb cerul: Unde ești Ștefane Mare? Unde e Moldova ta? Referință Bibliografică: La Putna / Vavila Popovici : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 502
LA PUTNA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 502 din 16 mai 2012 by http://confluente.ro/La_putna_vavila_popovici_1337198168.html [Corola-blog/BlogPost/358428_a_359757]
-
Acasa > Poezie > Afectiune > SCRISOARE PE LESPEZI DE UITĂRI CARE PLÂNG Autor: Doina Bezea Publicat în: Ediția nr. 1955 din 08 mai 2016 Toate Articolele Autorului Se-scunde lumina prin desișuri de ceață zăpada scrâșnește sub un zâmbet livid, se strâng primăveri pe sub iriși de gheață și
SCRISOARE PE LESPEZI DE UITĂRI CARE PLÂNG de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1955 din 08 mai 2016 by http://confluente.ro/doina_bezea_1462686946.html [Corola-blog/BlogPost/382623_a_383952]
-
vinil, pereții scobesc pe sub pielea-ți de nucă strângându-ți la piept alinări de copil. Ce joc prins în oase e amarnica viață! dispari și apari,azi bătrân,mâine prunc, nu-i cale să-ntorci veșnicia din ceață scrisoare pe lespezi de uitări care plâng. Autor Doina Bezea Acest poem este dedicat tuturor celor care au ca și mine un părinte bolnav,și pe care viața l-a prins sub pânzele ireversibile ale fantasmelor! Zi minunată oameni dragi cu lin și
SCRISOARE PE LESPEZI DE UITĂRI CARE PLÂNG de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1955 din 08 mai 2016 by http://confluente.ro/doina_bezea_1462686946.html [Corola-blog/BlogPost/382623_a_383952]