205 matches
-
Rome avec la collaboration du Centre de recherches d’histoire ancienne de l’Université de Besançon, Roma, 1983, passim; M. Gras, Trafics tyrrhéniens archaïques, Roma, 1985; Los Feniccios en la Peninsula Iberica, I-II, obra dirigida por G. del Olmo Lete y M.E. Aubert Semmler, Sabadell (Barcelona), 1986; Navies and Commerce of the Greeks, the Carthaginians and the Etruscans in the Tyrrhenian Sea. Proceedings of the European Symposium held at Ravello, Jannuary 1987, edited by T. Hackens, Strasbourg-Ravello, 1988 (PACT 20
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Oscar 94-100, 103. Obellii 477. Ober, profesor 450. Obrenovici, Maria 294. Obrenovici, Mihai 285. Ocneriu, Mișu 434, 436, 440, 447, 448. Ofellii 477. Offenberg, consul 282, 294, 296, 298. Ogden, R. 93. Ogoranu, Ion Gavrilă 435. Olimpiotul, v. Iordache ~. Olmo Lete, G. del 467. Olteanu, Pandele 45. Onciul, Aurel 362, 363, 372, 373. Onciul, Dimitrie 364. Onciul, Isidor 364. Onișoru, Gheorghe 277, 331, 356. Oniță, Ion 443. Oppii 477. Opreanu, C.H. 476. Oprițescu, Ion 433, 435, 438, 440, 444, 449. Oprițoiu
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
pe rectorul nostru. Am împărtășit ideea și am plecat la Bacău, la fabrica de hârtie. Directorul a descoperit - în argumentarea noastră - că este la fel de vinovat ca și rectorul de neapariția publicațiilor Universității. Dacă rectorul nu avea repartiție pentru hârtie, fabrica „Letea” avea hârtie și nu căuta soluțiile necesare. Deodată, gazda noastră a reacționat ca străfulgerată de o idee pe cât de periculoasă, pe atât de salvatoare: „Adică vrei să furăm hârtie pentru Universitate?! Dar cum trimit eu hârtia la Iași?”. Fericit că
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
evenimentelor, ci s-ar angaja să fie și un îndrumător, un mijloc de orientare și de educare în spirit românesc”. Revista reflectă înainte de toate viața românilor din Ungaria, oferind numeroase informații despre evenimente din satele românești Micherechi, Bătania, Aletea, Citighaz, Letea Mare, Bedeu, Săcal ș.a., dar și despre comunitatea românească din Gyula. Publicația reflectă și aspecte din viața școlară, relatează despre reuniuni, schimburi culturale cu românii din țară, apariții de cărți, analizează istoricul legăturilor româno-maghiare, evocă figurile unor personalități locale, se
NOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288471_a_289800]
-
fetiței, de la care nu lipsește niciodată. E gata să se întoarcă, când, brusc, aude o voce stridentă de femeie. Îi răspunde alta, care parcă ar bate într-o căldare. Încă un glas pițigăiat trâmbițează. Urmează un potop cumplit de ur lete pe care nu le înțelege pe de-a-ntregul. Stă și ascultă, tulburată. Doar nu s-or fi luat la ceartă trei nebune în casa ei! — Smintito! distinge la un moment dat. Parcă e vocea Domitiei Lepida, fiica celeilalte Antonii. — Dezmățato
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
case și 697 de locuitori 978. Satul Periprava era situat pe brațul Chilia, fiind locuit în cea mai mare parte de către lipoveni. Avea 65 de case și o populație de 344 de locuitori 979. Comuna Satul Nou cuprindea două sate: Letea și Satul Nou, având reședința în acesta din urmă. În Satul Nou exista o biserică având hramul "Nașterea Maicii Domnului", construită în anul 1864, în timp ce, biserica din satul Letea a fost construită în anul 1897980. Cea mai mare parte a
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
cunoștea pe Emma mai bine decât Își imaginase că se cunoaște ea Însăși. Știa totul despre povestea ei cu teologul, cunoștea pe de rost versurile lor preferate care spuneau: Vom ara mările ca și cu un plug/ până În frigul lui Lete amintindu-ne/ că pământul ne-a costat șapte ceruri. Știa despre Înlănțuirile lor lirice, oricât de agitate ar fi fost, știa unde o făcuseră (câte puțin, peste tot, chiar și În cabina de la poartă a părinților Emmei), și cât durase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
făcut lunga călătorie prin mii de corpuri din care azi n-a mai rămas decât praf. El singur n-o știe, pentru că de câte ori s-a întrerupt din nou, de atâtea ori a băut din apa fără gust și uitătoare a Letei; și nimeni nu l-a însoțit în uitita lui călătorie decât eu - umbra corpurilor în care a trăit el, umbra ta; cu fiecare ducere la mormânt, cu fiecare naștere am stat lângă ele; am stat la leagănul, voi sta la
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
CRM Systems a fost fondată în 1993 de Thoma s Siebel, având ca obiect exclusiv de activitat e proiectarea, dezvoltarea și implementarea de aplicații CRM. Primele produse lansate au fost aplicații SFA, apoi au trecut la dezvoltarea de sisteme comp lete CRM. La sfârșitul anilor ’90 Siebel Systems e ra numărul 1 pe piața CRM, ajungând la o impresionantă cotă de 45% în 2002. Pe 12 sept embrie 2005, Oracle a anunțat fuziunea prin cumpărare cu Siebel pentru suma de 5
Platforme integrate pentru afaceri ERP by Luminiţa HURBEAN, Doina FOTACHE, Vasile-Daniel PĂVĂLOAIA, Octavian DOSPINESCU () [Corola-publishinghouse/Science/195_a_219]
-
amintește de unele mitologii în care acest animal reprezintă clasa războinicilor ăcf. Vasile Lovinescu). Și cum, pentru a prelua atributele este necesară adormirea conștiinței de luptător, Sfânta Duminică îi pregătește o fiertură cu "somnoroasă"; transformând apa din fântână, în apa Lete a uitării.Tot așa, Cerbul ăa cărui privire poate ucide), trimite la capul Meduzei din mitologia greacă; în plus, nestemata pe care o are în frunte, amintește de perla frontală ădin simbolismul hindus) care le conferă purtătorilor atributul eternității.Prin
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
aflate în următoarele fonduri: fond Primăria Bacău, fond Primăria Bacău - Preluarea a II-a, fond Prefectura Județului Bacău, fond Poliția Orașului Bacău, fond Comunitatea Evreilor din Bacău, fond Camera de Comerț și Industrie Bacău, fond Fabrica de Celuloză și Hârtie „Letea” - Bacău, fond Fabrica „Partizanul” - Bacău, fond Fabrica de Spirt „Iosef Hemmerle” - Bacău, fond Fabrica Singher, fond Comisia Județeană pentru Expropriere Bacău, fond Consilieratul Agricol al Județului Bacău, fond Manuscrise, fond personal „Marcus A. Israel”, fond Tribunalul Județean Bacău - Secția I
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
la târgul la Hârlău, câmpul și vatra târgului cât rămăsese nedat nimănui de alți domni mai denainte”; hotarul târgului Bacău dispare aproape în totalitate încă din martie 1641, „când Vasile Lupu și divanul său au rupt din proprietatea obștească părțile Letea și Poporul, pe care le-au dăruit mănăstirii Trei Ierarhi din Iași, iar Precista Bacăului a devenit metoh al acesteia” (în anul 1741, pentru a stimula repopularea târgului, Grigore Ghica a dăruit băcăuanilor moșia Țarina orașului); „Miron vodă Barnovschi pe la
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
fost una extrem de fericită, oborul de vite aflându-se exact la intersecția arterelor principale de trafic: locuitorii din Călugăra și Mărgineni (situate în partea de Vest și NordVest a Bacăului) ajungeau aici după ce străbăteau vechea uliță Armenească, în vreme ce sătenii din Letea Veche, Șerbănești și Săucești (pe malul stâng al Bistriței, în partea de Est și Nord-Est a Bacăului) erau nevoiți să parcurgă - după ce traversau Bistrița pe unul din cele dou) poduri de lemn - fie drumul de Sud (viitoarea stradă Bacău-Focșani), fie
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
pietrele hotarnice. În perioada interbelică suprafața Bacăului a crescut tentacular fie prin parcelarea dirijată a terenurilor rezultate în urma exproprierii Țarinei orașului (cazul cartierului C.F.R., 1924), fie prin includerea în administrația urbană a localităților învecinate - târgul Podul de Fier, comunele Șerbănești, Letea Veche și Gherăești (ianuarie 1930). În cadrul administrațiilor comunale interbelice, Comisia Interimară condusă de averescanul Ioan Grigoriu avea să fie prima comisie ce a avut inițiativa întocmirii unor planuri ce vizau extinderea razei orașului. Dintre acestea, se remarcă cel referitor la
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
cinci în Bacău („Aron Avram”, „Scholtz”, „Igner”, „Serion”, „V. Condurache”ă și una în Hemeiuși (Sofia Ciuculescu); depozite de var și ciment (4) - Naham Gherșin, Bercu Manase, frații Balter, I. Wolfshaut; depozite de nisip și pietriș (4) - Asociația Locuitorilor din Letea Veche, Al. Ochescu, V. Ciutea, V. Matei; depozite de fier (2) - firma „F. Klein”, B. Iakerhaner; depozite de țiglă (4) - H. Kisler, Naham Gherșin, I. Wolfshaut, Bercu Manase. Lucrările de tâmplărie puteau fi executate la fabricile „C. Călin” sau „Stoleru
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Datorită onorariului mai mic cerut de inginerul S. Marcu, reprezentantul Societății Anonime de Electricitate, Primăria Bacău a apelat la serviciile acestuia. Pe baza vechiului proiect - ce lua în calcul utilizarea unei părți din energia produsă de hidrocentrala fabricii de hârtie „Letea” -, inginerul comunal a fost însărcinat, de către primarul C. Vlaicu, să realizeze un studiu detaliat, în funcție de necesitățile și dorințele reale de electrificare. În acest sens, prin Publicația Nr. 8.237, din 28 decembrie 1899, Primăria Bacău invita pe toți locuitorii orașului
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Israelit, Baia Centrală „F. Klein”, hotelurile „Central”, „Europa”, „Drăgoianu”; case particulare - un număr total de 334 de cereri, dintre care cele mai multe (86) aparțineau proprietarilor din strada Mare. Toate aceste demersuri au intrat în impas în momentul în care conducerea fabricii „Letea”, de la care Primăria ar fi trebuit să închirieze o forță motrică de cel puțin 130 C.P., a anunțat că o asemenea capacitate i-ar afecta serios producția. În cele din urmă, consiliul comunal a optat pentru construirea unei Uzine electrice
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Vest, drumul Călugăra (ulița Armenească), spre Nord, drumul care făcea legătura cu orașul Piatra Neamț (cu o ramificație ce lua calea Romanului, prin intermediul podului de lemn din susul Bistriței), spre Sud, drumul Bacău-Focșani și spre Est, drumul ce făcea legătura cu Letea Veche prin intermediul celui de-al doilea pod de lemn de peste Bistrița. Treptat, odată cu popularea malului drept al Bistriței (viitorul cartier evreiescă, dar și a zonei de Nord-Vest a orașului, pe nucleul stradal mai sus amintit a fost creată, în mod
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Ambițiile erau foarte mari, proiectul inițial vizând înființarea unei linii electrice. Totuși, din cauza capacităților energetice reduse, standardele au fost coborâte la nivelul tramvaiului „cailor putere” mânați cu biciul. Conform proiectului, linia principală trebuia să facă legătura între „Fabrica de hârtie Letea și gara Bacău, prin Șoseau Bacău-Roman, I. S. Sturdza și Bulevardul Gării, iar o altă linie, secundară, racordată la prima, să treacă pe dinaintea Bisericii Sfântul Nicolae, urmând șoseaua Bacău-Roman până la podul Negel”. Prelungite până în toamna anului 1904, discuțiile dintre primarul
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Andrei Vrasti; fabrici de cherestea (6) - Societatea „Bicazul”delegat Felder Iosef, Societatea „Fagul”delegați Aaron Simon, Samuel și Filip Ziff, Societatea „Moliftul” Herșcovici & Filderman, Societatea „Traian” (1920), Societatea „Atlas” (1919) și fabrica deținută de Ștrul Kendler (1918); fabrică de hârtie - „Letea”; fabrică de site - Ivanciuc Stanislav; fabrică de bere și malț - Ozias Herșcovici (1858); fabrică de somiere - Alexandru Mayer; fabrică de lenjerie - Leon Iacob & Avram Segal; fabrică de haine țărănești - Herșcovici & Natansohn; fabrici de lumânări (2) - „Lumina”A. Herșcovici și cea
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
și 18% erau încartiruiți în zona instituțiilor publice. Spre deosebire de aceștia, 53% din totalul populației urbane evreiești activa în comerț și industria textilă. III. B. Fabrica de celuloză și hârtie Letea Am hotărât să tratăm separat „secvența” denumită <<fabrica de hârtie „Letea”>> datorită încărcăturii simbolice aparte ce s-a aflat în spatele acestui adevărat brand băcăuan încă din anul 1881 - anul înființării sale. După cum este știut, în țara noastră principala piedică în calea trecerii la producția mașinistă a hârtiei, pe baza utilizării lemnului
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
pildă, programul serbărilor din ziua de 21 mai 1937: „La ora 10 A.M. tot personalul tehnic și administrativ, în frunte cu directorul general, inginerul Dan Costinescu, directorul tehnic, inginerul Nicolau, directorul Brătianu etc., a luat loc pe stadionul sportiv al Letei unde s-a oficiat un serviciu religios de către Pr. Berilă, răspunsurile fiind date de corul fabricii. (...) A urmat apoi solemnitatea acordării de distincții acelora care au împlinit câte 40 și 30 de ani de activitate. Astfel, dl. inginer H. Gramberger
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
cele mai bine cotate din întreaga țară. Mai mult decât atât, începând cu anul 1935 în rândul cumpărătorilor de acțiuni la această societate și-au făcut apariția și numeroși investitori străini. La sfârșitul perioadei interbelice un procent important din acțiunile „Letea” era deținut de bănci europene precum „The London Eastern Trade Bank”, Banca „Almosnino S.A.”, Banca de Credit anglo-cehoslovacă din Praga, Societatea de Credit „Adriatica” din Triest, dar și de investitori particulari din orașele Paris, Londra, Zürich, Varșovia, Haga, Bruxelles sau
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
a numărului de muncitori. Astfel, dacă în anul 1899 în Bacău lucrau aproximativ 800 de muncitori, numărul acestora va ajunge la sfârșitul perioadei interbelice la „peste 3.000 de muncitori, din care dou) treimi bărbați” (1939) - numai fabrica de hârtie Letea avea în anul 1935 un număr de 1.079 angajați. La nivelul păturii muncitorești necalificate, marea majoritate a persoanelor angajate era formată cu precădere din locuitorii satelor aflate în imediata vecinătate a Bacăului - Letea Veche, Sărata, Luizi-Călugăra, Letea Nou), Mărgineni
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
bărbați” (1939) - numai fabrica de hârtie Letea avea în anul 1935 un număr de 1.079 angajați. La nivelul păturii muncitorești necalificate, marea majoritate a persoanelor angajate era formată cu precădere din locuitorii satelor aflate în imediata vecinătate a Bacăului - Letea Veche, Sărata, Luizi-Călugăra, Letea Nou), Mărgineni, Fântânele, Hemeiuși, Săucești, Șerbănești ș.a. Pe de altă parte, personalul cu înaltă calificare - ingineri, maiștri, turbiniști, șefi de ateliere sau de secție etc. - era compus în special din angajați străini (austrieci, elvețieni, germani, italieni
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]