972 matches
-
intelectuală” că Letopisețul de la Putna a fost plagiat, același lucru scrie și despre Nicolae Milescu, însă Daniela Dumbravă în „România Literară” Nr. 41 îl combate spunând că: „Nicolae Milescu nu a plagiat...”, iar Ioan Simuț vine cu argumente în apărarea Letopisețului, arătând că „acesta a fost inspirit din povestiri fără autori ce circulau ca folclor... deci nu este un plagiat”. Același autor spune că dascălii de manuale și cursuri universitare: P.T. Cernătescu, latinistul N. Quintescu, Titu Maiorescu, în „Cursul de logică
FERICIREA DE A FI CONDAMNAT DE CONFRAŢI, ESEU DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1080 din 15 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Fericirea_de_a_fi_condamnat_de_al_florin_tene_1387116434.html [Corola-blog/BlogPost/363336_a_364665]
-
secolul XVIII cultura română a luat o amploare mai mare prin lucrările lui Dimitrie Cantemir și Ion Neculce. Dar nu trebuie uitat nici Ilia care a ilustrat cu icoane Cazania lui Varlaam. Despre icoane face vorbire și Ion Neculce în “Letopisețul Țării Moldovei dela Dabija Voievod până la domnia lui Ioan Mavrocordat “, dar și în “O samă de cuvinte “în care îl zugrăvește pe Ștefan cel Mare ca iubitor de sabie și icoană, iar ion neculce în “Letopisețul Țării Moldovei “, povestește evenimentele
MOTIVUL ICOANEI ÎN LITERATURĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 247 din 04 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Motivul_icoanei_in_literatura_0.html [Corola-blog/BlogPost/356171_a_357500]
-
și Ion Neculce în “Letopisețul Țării Moldovei dela Dabija Voievod până la domnia lui Ioan Mavrocordat “, dar și în “O samă de cuvinte “în care îl zugrăvește pe Ștefan cel Mare ca iubitor de sabie și icoană, iar ion neculce în “Letopisețul Țării Moldovei “, povestește evenimentele trăite dintre anii 1661-1743, continuând cronica lui Miron Costin. În această cronică ilustrează momentul în care Dumitrașcu Vodă, Cantacuzino și o seamă de boieri cer și obțin să fie lăsate pentru iernat hoardele tătărești.Printre elementele
MOTIVUL ICOANEI ÎN LITERATURĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 247 din 04 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Motivul_icoanei_in_literatura_0.html [Corola-blog/BlogPost/356171_a_357500]
-
înțelegerea rațională („Cum să te uit, Tăcere...”), nivelul simbolic („Vârstă a poeziei, cu toate ierbile din sufletul meu îți descântec trecutul...”), nivelul intuiției poetice („Pe o miriște mută somnul adoarme, prin arbori vântul scheaună-ncet, pustie și tristă ziua desfide letopisețul acestui Poet ... Cele trei modalități ale limbajului, firește, nu apar în stare pură, ci cu întrepătrunderi inerente și evidente. În evoluția liricii, ipostazele creatorului reflectă raportul dintre sine și eul exterior (problematizant), se asociază cu o anumită traiectorie spirituală (imaginar
„METAFORA TĂCERII” LA THEODOR RĂPAN de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 by http://confluente.ro/Nicoleta_milea_metafora_tacerii_nicoleta_milea_1332502767.html [Corola-blog/BlogPost/362096_a_363425]
-
strigau drumarii din urmă și-ncetul cu-ncetul ne-au alungat din timp din liniștea pietrei n-au putut să ne alunge din inimi totuși unde pietrele s-au amestecat cu sângele devenind sânge fiecare piatră rămasă era ca un letopiseț împietrit între noi și pietre exista o dragoste înflăcărată infinită ca o lacrimă înghețată Brâncuși a dezrobit primul o pasăre de granit cu inima visul lui Pygmalion a prins contur încă o dată peste milenii dați-vă naibii cu Facebook-ul vostru
PIATRĂ DE HOTAR de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2175 din 14 decembrie 2016 by http://confluente.ro/aurel_contu_1481677092.html [Corola-blog/BlogPost/367036_a_368365]
-
Valea Dâmboviței, pentru năvălirile goților, hunilor, gepizilor, avarilor și slavilor, pentru Moș Ene și Moș Martin, pentru pelerinajele de S’ântă Mărie Mare, pentru Ciuleandra, Ciobănaș cu trei sute de oi, Sanie cu zurgălăi și Morărița, pentru Eforie și Năvodari, pentru letopisețe și cronici, pentru Târgu-Jiu, Târgu-Mureș și Târgu’ de fete de la Găina, pentru Cuza, Kogălniceanu, Lascăr Catargi, Petre Carp, Maniu și Mihalache, pentru educatoarele, învățătorii și profesorii mei de la Sebiș și de la București, pentru Petru Maior, Samuil Micu și Gheorghe Șincai
RUGĂCIUNE DE MULŢUMIRE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 by http://confluente.ro/florin_t_roman_1458218419.html [Corola-blog/BlogPost/368464_a_369793]
-
și a valahilor transdanubieni, precum și prima lucrare științifică asupra istoriei, obiceiurilor și limbii țiganilor. Revenit în țară, a continuat să desfășoare o bogată activitate cultural-științifică, din care menționăm repere ca editarea în colecția „Arhiva istorică” a celor șase volume din „Letopisețele Valahiei și Moldovei”, fondarea revistei „Dacia Literară”, remarcându-se, în același timp, ca un profesor strălucit la Academia Mihăileană din Iași. Susținător înflăcărat al unionismului, înființează ziarul „Steaua Dunării”, este printre inițiatorii constituirii „Societății Unirea” (25 mai 1856) și ai
Mihail Kogălniceanu: un ctitor al României moderne by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296315_a_297644]
-
bogată a zonei. Ferice de cel ce se trezește în mijlocul acestor minunății! Un indicator ne anunță intrarea pe teritoriul comunei Pădureni. Nu departe de aici, drumul se ramifică. Pe acostamentul din dreapta, un panou elegant lucrat, dar cu motive preluate din letopisețele Moldovei, ne prezintă harta comunei și ne informează cu privire la toate localitățile ce intră în componența acesteia, oferind călătorului date referitoare la vechimea atestată documentar, a fiecăreia dintre ele, precum și alte informații. Astfel, aflăm lucruri foarte importante, precum urmează: Cu o
VATRĂ DE ISTORIE ŞI CULTURĂ – de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1620 din 08 iunie 2015 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1433791342.html [Corola-blog/BlogPost/352722_a_354051]
-
nr. 1616 din 04 iunie 2015. Plantă cerealiera porumb, se știe, nu este originară din Europa, ea fiind adusă de navigatori din America. Cultură porumbului a început pe continentul nostru în secolul al XVI-lea, dar în țara noastră potrivit letopisețelor, porumbul s-a introdus în timpul lui Șerban Cantacuzino (1678-1688) în Moldova pe vremea lui C. Ducă - Vodă (1693-1695), iae în Transilvania mai devreme, în timpul lui Gheorghe Rakoczi I (1630-1648). În Țară Românească susțin unii specialiști, această cultură a început prin
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ion_c%C3%A2rstoiu/canal [Corola-blog/BlogPost/369930_a_371259]
-
mai multe limbi ... Citește mai mult Plantă cerealiera porumb, se știe, nu este originară din Europa, ea fiind adusă de navigatori din America. Cultură porumbului a început pe continentul nostru în secolul al XVI-lea, dar în țara noastră potrivit letopisețelor, porumbul s-a introdus în timpul lui Șerban Cantacuzino (1678-1688) în Moldova pe vremea lui C. Ducă - Vodă (1693-1695), iae în Transilvania mai devreme, în timpul lui Gheorghe Rakoczi I (1630-1648). În Țară Românească susțin unii specialiști, această cultură a început prin
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ion_c%C3%A2rstoiu/canal [Corola-blog/BlogPost/369930_a_371259]
-
REÎNTREGIRE (Doamnei Vitalia Pavlicenco) Popor român, urmaș de daci, Trezește-te din amorțire, Nu mai cerși la sfinți și vraci, Aspiră la reîntregire Popor român, popor viteaz Refuză ruga idolatră Ține visul unirii treaz Recheamă-ți oastea de la vatră De la letopiseț citire Dorința ta spre cer să tune! Românii vor reîntregire Uniți în crez și acțiune. Aprinde foc pe vârf de munte Nu contempla cum curge Istrul Clădește peste Țară punte Ca Tisa să unești cu Nistrul. Tulnicele în munți să
CHEMAREA LA JUDECATĂ – POEME (2) de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 569 din 22 iulie 2012 by http://confluente.ro/Virgil_ciuca_chemarea_la_judecata_virgil_ciuca_1342944735.html [Corola-blog/BlogPost/366650_a_367979]
-
a căror bărbați ei speră/ C-ajungând cândva miniștri le-a deschide carieră. (Scrisoarea II) Cum se prezintă educația în societatea contemporană? O, eroi! care-n trecutul de măriri vă adumbriseți,/ Ați ajuns acum de modă de vă scot din letopiseț. (Scrisoarea III). La aceste academii de științi a zânei Vineri/ Tot mai des se perindează și din tineri în mai tineri,/ Tu le vezi primind elevii cei imberbi în a lor clas,/ Până când din școala toată o ruină a rămas
INTERVIU CU MIHAI EMINESCU de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 by http://confluente.ro/florin_t_roman_1491315119.html [Corola-blog/BlogPost/374561_a_375890]
-
vârf de munte Nu contemplă cum curge Istrul Clădește peste Țară punte Că Tisa să unești cu Nistrul. Tulnicele în munți să sune Adună-ți ostenii sub armă Că steaua ta să nu apună Când vrea o putere infama. De la letopiseț citire Dorința ta spre cer să tune Românii vor reîntregire Uniți în crez și acțiune! ------------------------------------ New York 3 martie 2012 SĂ NE UNIM ! Să ne unim spre re-ntregirea Ținuturilor strămoșești Să nu trăim doar cu-amăgirea Din rugăciuni duhovnicești Pentru a
POEME DEDICATE CONGRESULUI „ACŢIUNEA UNIONISTĂ 2012” de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1912 din 26 martie 2016 by http://confluente.ro/virgil_ciuca_1458947144.html [Corola-blog/BlogPost/380614_a_381943]
-
PURCEL <footnote Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 291. footnote> (I.Neculce, Letopiseț, vol. II, ed. a doua, f.181) Ștefan-Vodă cel Bun, vrând să meargă la biserică într-o Duminică dimineața la liturghie, în târg la Vaslui, a auzit un glas mare de om, strigând să aducă boii la plug. Și mirându
Purcel [Corola-other/Imaginative/83503_a_84828]
-
mare război în luna iulie 26 și, cu voia lui Dumnezeu, fură biruiți creștinii de către păgâni si au căzut acolo o mare mulțime din ostașii moldoveni.” În timpul său a luat naștere stilul “moldovenesc” în construcția bisericilor, s-au scris primele letopisețe (cronici) și s-au făcut daruri către mânăstiri din afara țării. Se spune ca Ștefan purta întotdeauna asupra sa un triptic, adică o icoană triplă, reprezentând pe Mântuitorul Hristos, pe Maica Domnului și pe Sfântul Ioan Botezătorul. Unul dintre marii săi
?tefan cel mare by Gelu ANDONE [Corola-other/Imaginative/83494_a_84819]
-
centrat în jurul meselor bogate, udate din plin cu vin („Umbra lui Istrate Dabija-Voievod”)[29]. Dabija Vodă nu are, chiar și pentru mulți specialiști, altă rezonanță în istorie decât întâmplarea prin care Miron Costin și-a sfârșit odată cu domnia acestuia faimosul Letopiseț (adică la 1661), început acolo unde îl lăsase vornicul Grigore Ureche, adică la Aron Vodă (1595). Altminteri, nu a rămas pomenit prin vreo faptă semnificativă. Eminescu însă îl arată „sus, în cetate la Suceava”, printre „ziduri negre” și „icoane numai
Poezia lui Eminescu și Evul Mediu românesc by http://uzp.org.ro/poezia-lui-eminescu-si-evul-mediu-romanesc/ [Corola-blog/BlogPost/92524_a_93816]
-
ceva mai timpuriul Basarab (cu „Tugomir Basarab”, cum zice poetul, voievod sud-carpatic de prin 1310-1352), având un pisar din vremea mult mai târzie a lui Alexandru Lăpușneanu (1552-1561; 1564-1568)[38]. „Scornirea” aceasta și altele - legată de folosirea prea laxă a letopisețelor - este blând criticată (mai mult semnalată) de Călinescu[39], deși poetul are două scuze perfect valide: mai întâi, literatul poate modela istoria cum dorește, fiindcă el operează cu imagini artistice (construite prin imaginație) și fiindcă trecutul joacă adesea, în atare
Poezia lui Eminescu și Evul Mediu românesc by http://uzp.org.ro/poezia-lui-eminescu-si-evul-mediu-romanesc/ [Corola-blog/BlogPost/92524_a_93816]
-
visătoare ori cu sunete de flaut Poți să-ntâmpini patrioții ce-au venit de-atunci încolo? Înaintea acestora tu ascunde-te, Apollo! O, eroi! care-n trecutul de măriri va adumbriseți, Ați ajuns acum de modă de va scot din letopiseț, Și cu voi drapându-și nulă, vă citează toți nerozii, Mestecând veacul de aur în noroiul greu al prozii. Rămâneți în umbră sfântă, Basarabi și voi Mușatini, Descălecători de țară, dătători de legi și datini, Ce cu plugul și cu
EMINESCU SA NE JUDECE de DAN PETRESCU în ediţia nr. 746 din 15 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Eminescu_sa_ne_judece_dan_petrescu_1358237316.html [Corola-blog/BlogPost/348852_a_350181]
-
care a susținut momentul artistic denumit: Din colburi de poveste. File musicești. Ca un element inedit al manifestării trebuie menționată demonstrația de tipar manual intitulată Happening - Moara de Hârtie unde publicul a putut tipări cu propria mână un fragment din Letopisețul lui Miron Costin referitor la bucuria pe care o dă “cetitul cărților”. Ce element mai reprezentativ din programul destinat aniversării unei biblioteci se putea găsi?! Editura Academiei a avut propriul stand de cărți, oferite la preț promoțional, cărți importante și
Cronica unui eveniment: Noaptea Porților Deschise la Biblioteca Academiei Române by http://revistaderecenzii.ro/cronica-unui-eveniment-noaptea-portilor-deschise-la-biblioteca-academiei-romane/ [Corola-blog/BlogPost/339657_a_340986]
-
04 iunie 2015 Toate Articolele Autorului Planta cerealieră porumb, se știe, nu este originară din Europa, ea fiind adusă de navigatori din America. Cultura porumbului a început pe continentul nostru în secolul al XVI-lea, dar în țara noastră potrivit letopisețelor, porumbul s-a introdus în timpul lui Șerban Cantacuzino (1678-1688) în Moldova pe vremea lui C. Duca - Vodă (1693-1695), iae în Transilvania mai devreme, în timpul lui Gheorghe Rakoczi I (1630-1648). În Țara Românească susțin unii specialiști, această cultură a început prin
ETIMOLOGIA CUVÂNTULUI PORUMB de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1616 din 04 iunie 2015 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1433398318.html [Corola-blog/BlogPost/369868_a_371197]
-
care zidi „Klosterul” din Câmpulung. Fu nuntă vestită ajunsă la urechile boierilor și interpretată mai târziu ca „descălecat” al lui Negru Vodă (altă diversiune ungurească ). Iată, fiul lui Tihomir împlinise și ultima condiție de a face „Țară noao” cum zice Letopisețul Cantacuzinesc. De aici înainte istoria se cunoaște, ba încă prea mult, interpretând-o fiecare cum vrea și pe cât a citit. Mai puțin de ce „iară și băsărăbeștii veniră și se închinară” lui „Basarab I zis Negru vodă” ! Luptele interne dure din
EROII BOIERI ŞI FĂURITORI DE ŢARĂ NOUĂ, STUDIU DE PROF. NICOLAE N. TOMONIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 900 din 18 iunie 2013 by http://confluente.ro/Eroii_boieri_si_fauritori_de_al_florin_tene_1371557448.html [Corola-blog/BlogPost/363703_a_365032]
-
imbecil”. Dacă butada este adevărată ( și nu este!), rezultă un adevăr ... amuzant! Din aforismele Svetlanei Garabaji, din Republica Moldova, spicuiesc: - “Sumanul săracului nu-i pe spatele bogatului”. În acest aforism, Svetlana continuă, în spiritul tradiției populare, scrisele cronicarului Ion Neculce din “Letopisețul Țării Moldovei...”: “Lacrimile săracilor, nice soarele, nice vântul, nu le poate usca”. - “Vorba înțeleptului mângaie auzul”. Cu condiția ca: “Cine are urechi de auzit, să audă”(Noul Testament) - “E ușor aripi să porți, când nu le crești, ori nu le ai
Fifth International Anthology on Paradoxism by http://revistaderecenzii.ro/fifth-international-anthology-on-paradoxism/ [Corola-blog/BlogPost/339655_a_340984]
-
ei, în calitatea lor de negustori, instaurarea unei stabilități politice în regiune era de o importanță deosebită. În secolul IX, pe harta Europei mai apare încă un mare stat feudal timpuriu - Rusia Kieveană. Unii cercetători, bazîndu-se pe cele expuse în letopisețul „Povestea anilor de demult” („Povesti vremennîh let”), susțin că acest stat a fost fondat de către konungii (cnejii) varegi și că politonimul de Rusia provine de la denumirea unei regiuni omonime din Suedia. Varegii suedezi, la fel ca și confrații lor norvegieni
Geopolitica Bugeacului [partea a treia] by http://balabanesti.net/2012/02/20/geopolitica-bugeacului-partea-a-treia/ [Corola-blog/BlogPost/339922_a_341251]
-
au crezut că lovind în confrate și dând din coate poate să ajungă în fruntea breaslei. Nicolae Bălcescu în „Românii subt Mihai Voievod Viteazul” a urmat, prin plagiere, firul povestirii lui Florian Aaron. Al. Dobrescu susține în „Pirateria intelectuală” că Letopisețul de la Putna a fost plagiat, același lucru scrie și despre Nicolae Milescu, însă Daniela Dumbravă în „România Literară” Nr. 41 îl combate spunând că: „Nicolae Milescu nu a plagiat...”, iar Ioan Simuț vine cu argumente în apărarea Letopisețului, arătând că
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ-A DOUA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Geamanul_din_oglanda_a_doua_zi.html [Corola-blog/BlogPost/357054_a_358383]
-
intelectuală” că Letopisețul de la Putna a fost plagiat, același lucru scrie și despre Nicolae Milescu, însă Daniela Dumbravă în „România Literară” Nr. 41 îl combate spunând că: „Nicolae Milescu nu a plagiat...”, iar Ioan Simuț vine cu argumente în apărarea Letopisețului, arătând că „acesta a fost inspirit din povestiri fără autori ce circulau ca folclor... deci nu este un plagiat”. Același autor spune că dascălii de manuale și cursuri universitare: P.T. Cernătescu, latinistul N. Quintescu, Titu Maiorescu, în „Cursul de logică
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ-A DOUA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Geamanul_din_oglanda_a_doua_zi.html [Corola-blog/BlogPost/357054_a_358383]