106 matches
-
examenul baritat gastro-duodenal pun diagnosticul. 2. apendicita acută subhepatică: - aproape imposibil; examene paraclinice și peroperatorii. 3. colica renală dreaptă: - sediul inițial lombar, cu iradiere tipică descendentă spre organele genitale externe; fenomene urinare: disurie, polakiurie; examenul urinii: aproape mereu modificat - hematurie, leucociturie; diagnosticul tranșat de colecistografie și urografie. 4. pancreatita acută: - sediul dureriiepigastric; abuz recent de alcool; caracterul durerii - În „bară” spre hipocondrul stâng, În spate; precocitatea stării de șoc; echografia; examenul biologic: creșterea amilazemiei, amilazuriei. 5. colica saturnină: - durere violentă, crampantă
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
pancreas. - colangiocolecistografia intravenoasă.: starea colecistului, CBP, cisticului; În suspiciunea unei litiaze coledociene, dacă colecistul se opacifiază, atunci e vorba despre pancreatită acută. DIAGNOSTIC DIFERENȚIAL a. colică biliară febrilă - pielonefrita acută: dureri lombare ce cresc la micțiune; micțiuni frecvente și dureroase; leucociturie (piurie); uroculturi pozitive. - colica renală dreaptă; ulcerul gastroduodenal perforat; apendicita acută subhepatică; pancreatita acută; abcesul subhepatic; abcesul perinefretic drept; afecțiuni acute pleuropulmonare drepte; hepatomegalia cu distensie bruscă a capsulei Glisson; b. plastronul: - de cel subhepatic al unui ulcer duodenal acoperit
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
căile urinare. Există două forme clinice: 1. Litiaza urinară latentă (asimptomatica) - apariția simptomelor este determinată de creșterea dimensiunilor, modificarea poziției calculilor sau supraadăugarea unei infecții 2. Litiaza urinară manifestă clinic a) cu calculi ficși - dureri lombare, hematurie microscopica, febra și leucociturie (litiaza suprainfectata) ... b) cu calculi migratori - colica renală ... Din punct de vedere evolutiv litiaza urinară poate fi: a) benigna - calculi cu diametrul mai mic de 5 mm situați de la calice în jos (există eliminări spontane) ... b) bine tolerată clinic - calculi
ANEXA din 19 aprilie 2001 CRITERII SI NORME DE DIAGNOSTIC CLINIC, DIAGNOSTIC FUNCŢIONAL SI DE EVALUARE A CAPACITĂŢII DE MUNCA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139583_a_140912]
-
afecțiuni: nefropatii glomerulare, nefropatii interstițiale, nefropatii vasculare, insuficiența renală acută sau boala cronică de rinichi (termenul anterior utilizat - insuficiență renală cronică). În general pacientul este adresat nefrologului pentru una din următoarele cauze: - modificări ale examenului de urină (proteinurie, hematurie, cilindrurie, leucociturie) - retenție azotată (creșterea creatininei și/sau ureei serice)hipertensiune arterială (HTA) - infecții urinare recidivante - sindrom anemic fără cauză evidentădureri lombare - tulburări micționale etc. În consecință culegerea datelor de semiologie va urmări evidențierea informațiilor relevante pentru cauzele prezentării pacientului. IMPORTANT! Afecțiunile
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
câmp microscopic, maxim 10 leucocite/mmc sau 5000/min. Este cauzată de prezența leucocitelor în număr patologic sau de leucocite modificate morfologic (grupate, dispuse în placarde, sau leucocite parțial/complet degradate, situație în care se numesc piocite). Ca și hematuria, leucocituria poate fi microscopică sau macroscopică (piuria). Cauzele cele mai frecvente sunt afecțiunile inflamatorii, infecții reno-urinare specifice (TBC renală) sau nespecifice, dar leucocituria poate însoți și alte afecțiuni (litiază, nefropatie la analgezice, tumori, afecțiuni glomerulare, nefropatii vasculare) sau poate fi de
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
grupate, dispuse în placarde, sau leucocite parțial/complet degradate, situație în care se numesc piocite). Ca și hematuria, leucocituria poate fi microscopică sau macroscopică (piuria). Cauzele cele mai frecvente sunt afecțiunile inflamatorii, infecții reno-urinare specifice (TBC renală) sau nespecifice, dar leucocituria poate însoți și alte afecțiuni (litiază, nefropatie la analgezice, tumori, afecțiuni glomerulare, nefropatii vasculare) sau poate fi de contaminare (leucocite de origine genitală). 6. Proteinuria este definită ca eliminarea de proteine în urină peste valoarea fiziologică de 10-20 mg/100
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
capacitatea rinichiului de a concentra urina. Valoarea normală este 1015-1030, scade în afectarea tubulo-interstițială, IRA sau IRC. Izostenuria reprezintă densitatea urinară similară densității plasmei, adică 1010-1011. - nitriți: test sceening pentru bacteriurie (sugerează prezența bacteriilor gram negative, ulterior confirmate prin urocultură)leucociturie: prezența a cel puțin 5-15 leucocite/câmp microscopic cu rezoluție înaltă - glicozurie: prezența glucozei în urină, apare când glicemia crește peste 180 mg% (pragul de eliminare în urină), adică în diabetul zaharat dezechilibrat. Poate fi prezentă în afecțiuni tubulo-interstițiale în
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
microscopic, recoltare sterilă, din jetul mijlociu, evitarea recoltării în timpul fluxului menstrual, postprandial sau după efort fizic, examinare și prelucrare rapidă după recoltare. Determinări adiționale necesare: - proteinuria cantitativă - orientează asupra originii hematuriei (de ex. proteinuria > 2 g este de origine glomerulară) - leucocituria. Evaluarea paraclinică trebuie să răspundă la următoarele întrebări: 1. tipul hematuriei - microscopică sau macroscopică 2. momentul producerii hematuriei în raport cu micțiunea (inițială, terminală, totală) - utilă pentru orientarea supra sediului 3. hematuria este sau nu însoțită de durere - asocierea durerii orientează spre
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
se utilizează termenul generic de glomerulopatii. În acest caz, leziunile includ alte categorii de modificări histologice decât proliferarea. Consecințele leziunilor glomerulare sunt:alterarea permeabilității capilare care permite trecerea de proteine și elemente figurate ale sângelui. În consecință apar proteinurie, hematurie, leucociturie, cilindrurie. - reducerea suprafeței de filtrare glomerulară cu scăderea ratei de filtrare glomerulară (scade clearance-ul de creatinină) - retenție de apă și sare cu apariția edemelor și HTAretenție azotată cu evoluție posibilă spre IRC. Caracteristici clinice NG pot determina mai multe tipuri
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
moderată dar cu evoluție posibilă spre edem pulmonar acut sau encefalopatie hipertensivă în special la copiisindrom urinar: oligurie cu densitate urinară normală sau crescută, proteinurie modestă (0,5-1 g/24 ore), hematurie microscopică, mai rar macroscopică, însoțită de cilindri hematici, leucociturie modestă (inferioară hematuriei) - IRA la peste 30% din cazuri. Diagnostic Argumentele pentru diagnosticul prezumtiv sunt: - epidemiologic: apariție frecventă în colectivități - clinice: - absența unei nefropatii în antecedente - prezența unei infecții streptococice și apariția GNA după o perioadă de latență de 10-14
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
normală sau ușor crescută în discordanță cu severitatea afectării renale. Paraclinic Disfuncția renala constantă și severă reprezintă trăsătura determinantă a GN rapid progresive. Examenul de urină obiectivează: - hematurie de obicei microscopică cu hematii dismorfice - proteinurie neselectivă, rareori de tip nefrotic - leucociturie - cilindri hematici, hialini și granuloși. Alte explorări Biochimice: - retenție azotată cu progresie rapidă și evoluție spre IRC terminală în absența tratamentului. GN rapid progresivă este definită prin dublarea creatininei serice într-un interval mai mic de 3 luni. - sindrom biologic
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
Se pot asocia tenesme vezicale/dureri suprapubiene, usturimi micționale sau senzație de arsură accentuată la sfârșitul micțiunii. Febra este în general absentă în ITU joase, examenul fizic nerelevant. Diagnosticul, sugerat de acuzele clinice, este confirmat biologic prin: - examenul de urină: leucociturie, hematurie, prezența bacteriilor la examenul microscopic - prezența nitriților (semnifică prezența enterobacteriilor) și a esterazei leucocitare (semnifică leucociturie sau bacteriurie semnificativă) la testul cu bandeletă reactivă - bacteriurie semnificativă - prezența ≥ 105 unități formatoare de colonii (UFC)/ml de urină la urocultură. Notă
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
Febra este în general absentă în ITU joase, examenul fizic nerelevant. Diagnosticul, sugerat de acuzele clinice, este confirmat biologic prin: - examenul de urină: leucociturie, hematurie, prezența bacteriilor la examenul microscopic - prezența nitriților (semnifică prezența enterobacteriilor) și a esterazei leucocitare (semnifică leucociturie sau bacteriurie semnificativă) la testul cu bandeletă reactivă - bacteriurie semnificativă - prezența ≥ 105 unități formatoare de colonii (UFC)/ml de urină la urocultură. Notă! O bacteriurie cu număr de germeni între 103-105 UFC/ml se interpretează drept contaminarea urinii, dar poate
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
colicative (uni- sau bilaterale dacă infecția este hematogenă) și sindrom cistitic - sindrom infecțios (febră, frison, transpirații, grețuri, vărsături, cefalee, alterarea stării generale) - examen obiectiv: sensibilitate la palparea lojelor renale, Giordano prezent, puncte ureterale dureroase. Explorări paraclinice - biologic: - sumar de urină: leucociturie/piurie + cilindri leucocitari (!atestă originea înaltă a leucocituriei), hematurie (cu număr redus de hematii), proteinurie (< 1 g/24 ore) - urocultură pozitivă: obligatoriu de prelevat indiferent de categoria de pacienți (spre deosebire de ITU joase!)hemoculturi: necesare deoarece infecția poate fi produsă pe cale
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
și sindrom cistitic - sindrom infecțios (febră, frison, transpirații, grețuri, vărsături, cefalee, alterarea stării generale) - examen obiectiv: sensibilitate la palparea lojelor renale, Giordano prezent, puncte ureterale dureroase. Explorări paraclinice - biologic: - sumar de urină: leucociturie/piurie + cilindri leucocitari (!atestă originea înaltă a leucocituriei), hematurie (cu număr redus de hematii), proteinurie (< 1 g/24 ore) - urocultură pozitivă: obligatoriu de prelevat indiferent de categoria de pacienți (spre deosebire de ITU joase!)hemoculturi: necesare deoarece infecția poate fi produsă pe cale hematogenă și este secundară infecției dintr-un alt
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
laborator. Dacă tabloul clinic este variabil în funcție de etiologie, datele de laborator sunt cele care orientează în final raționamentul diagnostic. Examenul de urină este esențial și poate diferenția forma acută de cea cronică. NTI acută se caracterizează prin sediment urinar activ: - leucociturie și cilindri leucocitari numeroși - hematurie inferioară leucocituriei (număr redus de hematii, inferior celui de leucocite) - ± bacteriurie (în PNA). În NTI cronică sediment urinarul poate fi activ sau inactiv (leucociturie și cilindri leucocitari în număr redus). Indiferent de forma clinică, NTI
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
etiologie, datele de laborator sunt cele care orientează în final raționamentul diagnostic. Examenul de urină este esențial și poate diferenția forma acută de cea cronică. NTI acută se caracterizează prin sediment urinar activ: - leucociturie și cilindri leucocitari numeroși - hematurie inferioară leucocituriei (număr redus de hematii, inferior celui de leucocite) - ± bacteriurie (în PNA). În NTI cronică sediment urinarul poate fi activ sau inactiv (leucociturie și cilindri leucocitari în număr redus). Indiferent de forma clinică, NTI se însoțesc de: - proteinurie tubulară (< 1 g
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
de cea cronică. NTI acută se caracterizează prin sediment urinar activ: - leucociturie și cilindri leucocitari numeroși - hematurie inferioară leucocituriei (număr redus de hematii, inferior celui de leucocite) - ± bacteriurie (în PNA). În NTI cronică sediment urinarul poate fi activ sau inactiv (leucociturie și cilindri leucocitari în număr redus). Indiferent de forma clinică, NTI se însoțesc de: - proteinurie tubulară (< 1 g/24 ore), formată din proteine cu greutate moleculară mică - afectarea funcției renale în mod variabil - în funcție de etiologie, respectiv de porțiunea tubulară afectată
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
litiază renală cuprinde: 1. examenul de urină care poate fi normal în afara colicii, în colică este prezentă hematuria și cristaluria care poate fi analizată morfologic (tipul de cristale - Fig. 57, Planșa II). La pacienții cu obstrucție veche poate apărea proteinurie, leucociturie, bacteriurie. Este recomandată efectuarea uroculturii, ph-ul urinar, eliminarea de sodiu, potasiu, uree, creatinină în urină. 2. examenul urinii din 24 ore presupune 2-3 examinări succesive. În practică se utilizează în litiaza calcică recurentă, dar există kit-uri disponibile de analiză
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
biliare se face cu următoarele afecțiuni: 1. Colica renală dreaptă se caracterizează prin durere lombară cu iradiere în jos, de-a lungul ureterului, spre fosa iliacă dreaptă și organele genitale externe. La examenul sumar de urină se constată hematurie, cristalurie, leucociturie. 2. Apendicita acută cu apendicele orientat în sus se caracterizează prin durere la palpare în fosa iliacă dreaptă. 3. Colica colitică din tiflocolită, colonul iritabil și cancerul flexiunii drepte a colonului se poate rareori confrunta cu colica biliară. 4. Colica
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
-
9. Patologia colecistului. 10. Ciroza hepatică. 11. Tulburări funcționale digestive. 12. Neoplazii ale tubului digestiv. 13. Glomerulonefrite. 14. Nefropatii interstițiale. 15. Infecții de tract urinar. 16. Litiaza reno-urinară. 17. Insuficiența renală acută și cronică. 18. Sindromul nefrotic. Proteinuria. 19. Hematuria, leucocituria și bacteriuria. 20. Tumorile tractului urinar. 21. Echilibrul acido-bazic. 22. Echilibrul hidro-electrolitic. 23. Afecțiuni reumatismale. 24. Boli autoimune. Baremul activităților practice 1. Teste funcționale hepatice - interpretare: 50 buletine. 2. Explorări paraclinice: radiologia, endoscopia și ecografia, scintigrafia, CT, RMN - interpretare: 50
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]
-
9. Patologia colecistului. 10. Ciroza hepatică. 11. Tulburări funcționale digestive. 12. Neoplazii ale tubului digestiv. 13. Glomerulonefrite. 14. Nefropatii interstițiale. 15. Infecții de tract urinar. 16. Litiaza reno-urinară. 17. Insuficiența renală acută și cronică. 18. Sindromul nefrotic. Proteinuria. 19. Hematuria, leucocituria și bacteriuria. 20. Tumorile tractului urinar. 21. Echilibrul acido-bazic. 22. Echilibrul hidro-electrolitic. 23. Afecțiuni reumatismale. 24. Boli autoimune. Baremul activităților practice 1. Teste funcționale hepatice - interpretare: 50 buletine. 2. Explorări paraclinice: radiologia, endoscopia și ecografia, scintigrafia, CT, RMN - interpretare: 50
ANEXĂ din 28 iunie 2007 la Ordinul ministrului sănătăţii publice şi al ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 1.141 / 1.386/2007 privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală (Anexa nr. 4). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/219526_a_220855]
-
9. Patologia colecistului. 10. Ciroza hepatică. 11. Tulburări funcționale digestive. 12. Neoplazii ale tubului digestiv. 13. Glomerulonefrite. 14. Nefropatii interstițiale. 15. Infecții de tract urinar. 16. Litiaza reno-urinară. 17. Insuficiența renală acută și cronică. 18. Sindromul nefrotic. Proteinuria. 19. Hematuria, leucocituria și bacteriuria. 20. Tumorile tractului urinar. 21. Echilibrul acido-bazic. 22. Echilibrul hidro-electrolitic. 23. Afecțiuni reumatismale. 24. Boli autoimune. Baremul activităților practice 1. Teste funcționale hepatice - interpretare: 50 buletine. 2. Explorări paraclinice: radiologia, endoscopia și ecografia, scintigrafia, CT, RMN - interpretare: 50
ANEXĂ din 28 iunie 2007 la Ordinul ministrului sănătăţii publice şi al ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 1.141 / . 386/2007 privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală (Anexa nr. 4). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/219530_a_220859]
-
există indicatori de afectare a rinichiului persistenți peste 3 luni, cu filtrare glomerulară peste 60 mL/min/1,73 mý. Indicatorii de afectare a rinichiului sunt unul sau mai mulți dintre următorii: - anomalii ale examenelor de urină: proteinurie, albuminurie, hematurie, leucociturie, cilindrurie; - anomalii ale probelor sanguine: dezechilibru hidroelectrolitic, acidobazic; - anomalii imagistice ale rinichilor; - anomalii ale aspectului histologic renal (la biopsia renală). Diagnostic funcțional Deficiența funcțională și încadrarea în grade de invaliditate a bolnavilor cu boală cronică de rinichi depinde de stadiul
ANEXĂ din 23 februarie 2011 la Hotărârea Guvernului nr. 155/2011 privind criteriile şi normele de diagnostic clinic, diagnostic funcţional şi de evaluare a capacităţii de muncă pe baza cărora se face încadrarea în gradele I, II şi III de invaliditate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/232814_a_234143]
-
sau ... (2) afectarea renală cu o durată mai mare de 3 luni. Afectarea renală poate fi diagnosticată în absența cunoașterii etiologiei și constă în anomalii structurale sau funcționale ale rinichiului reflectate prin: - anomalii ale examenelor de urină: proteinurie, albuminurie, hematurie, leucociturie; - anomalii ale analizelor din sânge: retenție azotată, diselectrolitemie, acidoză metabolică; - anomalii ale investigațiilor imagistice renale; - leziuni morfopatologice ale rinichilor la biopsia renală. [Grad B] Recomandarea 1.2. Rata filtrării glomerulare a) Funcția renală trebuie evaluată folosind rata estimată a filtrării
GHID din 8 noiembrie 2010 de practică medicală pentru boala cronică de rinichi - Anexa 6*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/232718_a_234047]