166 matches
-
decît pe un sol argilos, cu textură grea. Dacă terenul este cultivat sau acoperit de resturi vegetale, levigarea este improbabilă deorece potasiul schimbabil este reținut de materia organică. O înrădăcinare profundă a îngrășămintelor verzi va ajuta la prevenirea pierderilor prin levigare, prin reținerea potasiului la suprafața solului, de unde poate fi preluat de către cultura succesivă. 3.2.2..4. Exportul potasiului prin recoltă Exportul prin intermediul recoltelor înseamnă pierderea de cantități considerabile de potasiu, cu toate că, recolta respectivă reprezintă o sursă de hrană pentru
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
cantități considerabile de potasiu, cu toate că, recolta respectivă reprezintă o sursă de hrană pentru animalele din fermă deci, există posibilitatea teoretică a reîntoarcerii potasiului în sol prin aplicarea dejecțiilor animaliere. Pierderi considerabile de potasiu se pot înregistra, cu toate acestea, prin levigările produse în grămezile de îngrășăminte organice expuse intemperiilor. Deoarece îngrășămintele minerale nu sunt acceptate ca surse de potasiu pentru uzul de rutină în fermă, pierderile în urma exportului prin recolte precum și prostul management al îngrășămintelor organice trebuie evitate. în particular, vînzarea
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
alte materiale cum ar fi făina de carne și oase și făina de pește sunt bogate în fosfor. Fosforul conținut de soluri variază considerabil în dependență de natura materialului parental, gradul de degradare și alterare și intensitatea pierderilor înregistrate prin levigare. Conținutul de fosfor în rocile parentale ale solurilor comune variază de la mai puțin de 0,01% în mineralele bogate în siliciu la peste 0,2% în minerale bogate în calciu. în medie, conținutul de fosfor în stratul arabil al solurilor
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
aprovizionează planta cu importante cantități de molecule organice ca izvor de fosfați, ea putîndu-le transporta din sol în plantă. 3.2.3.2. Fosforul îndepărtat și pierdut Sub unele cultivații fosforul este îndepărtat din sol odată cu recolta, prin eroziune sau levigare. Cultivarea solului pe termen lung fără intrări de îngră șăminte fosfatice va conduce la reducerea conținutului de fosfor din sol. Totuși, tendința puternică a fosforului de a fi adsorbit la suprafața coloizilor solului și capacitatea acestuia de a forma complexe
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
datele prezentate în tabelul 4.2. indică totalul de nutrienți conținut de diferitele îngrășăminte, nu toți acești nutrienți sunt accesibili pentru nutriția culturilor în anul aplicării (tabelul 4.3.). De asemenea, pierderile de nutrienți pe timpul depozitării pot avea loc din cauza levigării și volatilizării, care depind în mare măsură de modul în care sunt gospodărite aceste îngrășăminte. Pierderile de azot ca amoniac sau azot gazos din îngrășămînt pot fi de ordinul a 10% din greutatea totală, când acesta este tasat în grămadă
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
la 40% când grămada este afânată și întoarsă. Pierderile gazoase din mustul de gunoi pot fi de ordinul a 10-20% și chiar mai mari când acesta este agitat. Din această cauză aplicarea în primăvară este mai eficientă din cauză că pierderile prin levigare sunt mai mici decât în cazul aplicării în toamnă sau iarnă (tabelul 4.4.). Cifrele din tabelul 4.5. indică o aprovizionare estimată rezonabilă, cu cantități de elemente minerale accesibile culturilor în anul aplicării, pentru diferitele tipuri de îngrășăminte și
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
Inițial raportul C:N influențează nivelul pierderilor, un raport inițial C:N în jur de 40 determinînd pierderi reduse. Adăugarea unei cantități mari de paie în materialul de așternut servește la absorbția unei cantități sporite din urina secretată. Pierderile prin levigare din grămezile de gunoi neacoperite pot fi considerabile. Pierderile de azot prin spălare sunt reduse, fiind de numai 4-6%, în cazul grămezilor acoperite comparativ cu pierderi de 10-14%, în cazul grămezilor neprotejate. Pierderile prin levigare din grămezile de gunoi sunt
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
din urina secretată. Pierderile prin levigare din grămezile de gunoi neacoperite pot fi considerabile. Pierderile de azot prin spălare sunt reduse, fiind de numai 4-6%, în cazul grămezilor acoperite comparativ cu pierderi de 10-14%, în cazul grămezilor neprotejate. Pierderile prin levigare din grămezile de gunoi sunt de obicei în forme organice, iar pierderile de azot nitric sunt insignifiante în acest caz. Experiențele au arătat că 60 pînă la 90% din azotul amoniacal din gunoiul de taurine se poate volatiliza între a
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
a oxigenului. O abordare foarte comună constă în depozitarea gunoiului într-o singură grămadă cu speranța obținerii unor rezultate corespunzătoare. Această depozitare întîmplătoare poate conduce la obținerea de produși variați și înregistrarea unor pierderi semnificative de nutrienți, în special în urma levigării. Gunoiul de grajd care este colectat și depozitat sub condiții controlate, departe de așezarea și expunerea la intemperii a grămezii poate fi reflectat în platforma de depozitare a gunoiului de grajd. Mulți fermieri au găsit că acest mod de depozitare
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
îngrășământul organic este depozitat afară, el trebuie să fie acoperit pentru a-l proteja de scurgeri iar grămada trebuie să fie amplasată pe o suprafață impermeabilă la apă și având scurgerile colectate într-un tanc. O grijă majoră o reprezintă levigarea nitraților, dar studiile au arătat că solul de desubtul grămezii devine rapid anaerobic, deci că levigarea nitraților în sol devine parte a procesului denitrificării rezultînd azot gazos care, eventual, aprovizionează înapoi atmosfera. Penetrarea nitraților pe profilul de sol a fost
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
iar grămada trebuie să fie amplasată pe o suprafață impermeabilă la apă și având scurgerile colectate într-un tanc. O grijă majoră o reprezintă levigarea nitraților, dar studiile au arătat că solul de desubtul grămezii devine rapid anaerobic, deci că levigarea nitraților în sol devine parte a procesului denitrificării rezultînd azot gazos care, eventual, aprovizionează înapoi atmosfera. Penetrarea nitraților pe profilul de sol a fost găsită minimă, însumînd în jur de 5 kg NO3-N/ha pe solurile nisipoase și pe arii
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
în momente nepotrivite în cursul anului, pentru a goli spațiul de depozitare. Aplicarea mustului de gunoi din toamnă pînă în ianuarie, când preluarea azotului de către culturi este redusă iar scurgerile depă șesc evaporarea, este mai puțin eficientă datorită denitrificării și levigării nitraților. Cele mai mari pierderi de azot din must se înregistrează în timpul aplicării, cu toate că o risipă semnificativă poate rezulta și prin scurgerile ce au loc din mustul depozitat. Circa jumătate din azotul existent în must este reprezentat de azotul amoniacal
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
mustului provin din scurgerile acestuia în cursurile de apă, unde cererea mare de oxigen biologic pe care o reduce, poate fi fatală vieții acvatice sau din riscul de contaminare cu Salmonella a surselor de apă. Poluarea poate rezulta și din levigarea nitraților prin aplicarea mustului toamna pe miriște, existând și suspiciunea că amoniacul volatilizat în urma administrării, poate fi un factor semnificativ ce contribuie la formarea ploilor acide. Altă problemă majoră a poluării este cea a mirosurilor emanate, denumite în termen eufemistic
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
alți compuși eliberați în timpul aplicării. Acești compuși conduc la arderea plantelor de cultură și distrug viermii de sol, contribuind în plus și la o accentuare a mirosului. în absența aerației, scopul depozitării trebuie să fie reducerea pierderilor de nutrienți în urma levigării, volatilizării sau denitrificării. Situația ideală este una în care toate paiele utilizate sunt încorporate în must, îmbunătățind astfel raportul C:N. Un raport mare C:N aprovizionează cu energia necesară bacteriile care încorporează azotul ca proteine structurale. Stocarea în tanc
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
poate fi determinată relativ ușor, fie cu ochiul liber, fie prin utilizarea unei scări pe obiectivul microscopului, în special dacă se urmărește un anumit interval (ex. 0,25-0,5 mm). Această variabilă ajută la stabilirea prezenței sau absenței procesului de levigare a argilei ca parte a prelucrării argilei în vederea obținerii de vase ceramice sau poate constitui un indiciu referitor la sursa de materie primă utilizată de către olar. Sortarea se referă la diferitele categorii de mărime ale incluziunilor, acest parametru constituind un
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
deșeuri: ... a) deșeuri municipale; ... b) deșeuri nepericuloase de orice altă origine, care îndeplinesc criteriile de acceptare a deșeurilor la depozitul pentru deșeuri nepericuloase stabilite în anexa nr. 3; ... c) deșeuri periculoase stabile, nereactive, cum sunt cele solidificate, vitrificate, care la levigare au o comportare echivalentă cu a celor menționate la lit. b) și care îndeplinesc criteriile relevante de acceptare stabilite în anexa nr. 3; aceste deșeuri periculoase nu se depozitează în celule destinate deșeurilor biodegradabile nepericuloase, ci în celule separate. ... (3
HOTĂRÂRE nr. 162 din 20 februarie 2002 privind depozitarea deşeurilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/140421_a_141750]
-
cu modificări prin Legea nr. 426/2001 ... k) Deținător - definit în anexa nr. I A la Ordonanță de urgență a Guvernului nr. 78/2000 , aprobată cu modificări prin Legea nr. 426/2001 ... l) Eluat - soluția obținută printr-un test de levigare a deșeurilor, efectuat în laborator ... m) Gaz de depozit - amestecul de compuși în stare gazoasa, generat de deșeurile depozitate ... n) Levigat - orice lichid care a percolat deșeurile depozitate și este eliminat sau menținut în depozit ... o) Operatorul depozitului - orice persoană
HOTĂRÂRE nr. 162 din 20 februarie 2002 privind depozitarea deşeurilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/140421_a_141750]
-
3.1. Procedurile generale pentru caracterizarea și testarea deșeurilor în vederea acceptării la depozitare se stabilesc pe 3 niveluri ierarhice: Nivelul 1: Caracterizare generală, realizată cu metode de analiză standardizate pentru determinarea compoziției fizicochimice a deșeurilor și pentru testarea comportării la levigare și/sau a variației caracteristicilor deșeurilor pe termen scurt și lung. Nivelul 2: Testarea încadrării corecte a deșeurilor într-un depozit, care se realizează prin verificări periodice efectuate prin analize simple, standardizate și prin metode de caracterizare a comportării, pentru
HOTĂRÂRE nr. 162 din 20 februarie 2002 privind depozitarea deşeurilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/140421_a_141750]
-
arsenului; - mercur; compuși ai mercurului; - taliu; compuși ai taliului. A 1040 Deșeuri având drept constituenți oricare dintre: - carbonili metalici; - compuși ai cromului hexavalent. A 1050 Nămoluri de galvanizare A 1060 Solu��îi reziduale de la decaparea metalelor A 1070 Reziduuri de levigare de la prelucrarea zincului, praf și nămoluri, cum ar fi jarositul, hematitul etc. A 1080 Reziduuri de zinc deșeu care nu sunt incluse în lista B, conținând plumb și cadmiu în concentrații suficiente pentru a conferi deșeului caracteristicile prevăzute în anexa
AMENDAMENTUL ŞI ANEXELE VIII ŞI IX din 27 februarie 1998 la Convenţia de la Basel*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142220_a_143549]
-
activitatea și unitatea economică, acolo unde este cazul); ... b) date referitoare la procesul care generează deșeul respectiv (descrierea procesului tehnologic cu precizarea punctelor de unde rezultă deșeuri, date privind materiile prime și produsele); ... c) date privind compoziția deșeului și comportarea la levigare, atunci când acestea sunt considerate relevante; ... d) aspectul deșeului (miros, culoare, stare fizică); ... e) codul conform Hotărârii Guvernului nr. 856/2002 privind evidență gestiunii deșeurilor și pentru aprobarea listei cuprinzând deșeurile, inclusiv deșeurile periculoase, și alte informații considerate necesare; ... f) pentru
ORDIN nr. 867 din 30 septembrie 2002 privind definirea criteriilor care trebuie îndeplinite de deşeuri pentru a se regasi pe lista specifică unui depozit şi pe lista naţionala de deşeuri acceptate în fiecare clasa de depozit de deşeuri. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146144_a_147473]
-
clasa de depozit în care poate fi acceptat deșeul; ... h) informații suplimentare sau alte restricții și precauții necesare pentru activitatea de depozitare propriu-zisă. Că regula generală, informațiile de mai sus se obțin în urmă testării deșeului. Pe langă comportarea la levigare, compoziția deșeului trebuie să fie cunoscută sau determinată prin analize. 1.7. Cantitatea și calitatea informațiilor pentru caracterizarea generală, testele de laborator necesare, precum și testele de verificare a conformării sunt elemente care se stabilesc în funcție de tipul de deșeu. Din acest
ORDIN nr. 867 din 30 septembrie 2002 privind definirea criteriilor care trebuie îndeplinite de deşeuri pentru a se regasi pe lista specifică unui depozit şi pe lista naţionala de deşeuri acceptate în fiecare clasa de depozit de deşeuri. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146144_a_147473]
-
intră în proces). ... 1.9.1.2. Caracterizarea generală cuprinde pe langă datele de bază: a) domeniul de variație a compoziției deșeului; ... b) variabilitatea domeniului de valori în care se încadrează anumiți indicatori ce pot caracteriza deșeul; ... c) comportarea la levigare, determinată prin teste de levigare rapide și/sau teste de percolare, daca este necesar; ... d) indicatorii specifici necesar a fi testați în mod regulat (dacă este necesar să se demonstreze lipsa contaminanților). ... 1.9.1.3. Pentru un anumit tip
ORDIN nr. 867 din 30 septembrie 2002 privind definirea criteriilor care trebuie îndeplinite de deşeuri pentru a se regasi pe lista specifică unui depozit şi pe lista naţionala de deşeuri acceptate în fiecare clasa de depozit de deşeuri. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146144_a_147473]
-
1.2. Caracterizarea generală cuprinde pe langă datele de bază: a) domeniul de variație a compoziției deșeului; ... b) variabilitatea domeniului de valori în care se încadrează anumiți indicatori ce pot caracteriza deșeul; ... c) comportarea la levigare, determinată prin teste de levigare rapide și/sau teste de percolare, daca este necesar; ... d) indicatorii specifici necesar a fi testați în mod regulat (dacă este necesar să se demonstreze lipsa contaminanților). ... 1.9.1.3. Pentru un anumit tip de deșeu se efectuează cel
ORDIN nr. 867 din 30 septembrie 2002 privind definirea criteriilor care trebuie îndeplinite de deşeuri pentru a se regasi pe lista specifică unui depozit şi pe lista naţionala de deşeuri acceptate în fiecare clasa de depozit de deşeuri. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146144_a_147473]
-
părțile componente care interesează; ... b) variabilitatea și domeniul de valori în care se încadrează datele referitoare la compoziția întregului flux de deșeuri, respectiv a subcategoriilor; ... c) variabilitatea și domeniul de valori în care se încadrează caracteristicile deșeului; ... d) comportarea la levigare pentru anumite categorii clar definite, componente ale fluxului de deșeuri - se determina prin teste de levigare discontinua și/sau teste de percolare, în cazul în care autoritatea de mediu competența stabilește o asemenea cerință; ... e) indicatori specifici necesar a fi
ORDIN nr. 867 din 30 septembrie 2002 privind definirea criteriilor care trebuie îndeplinite de deşeuri pentru a se regasi pe lista specifică unui depozit şi pe lista naţionala de deşeuri acceptate în fiecare clasa de depozit de deşeuri. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146144_a_147473]
-
la compoziția întregului flux de deșeuri, respectiv a subcategoriilor; ... c) variabilitatea și domeniul de valori în care se încadrează caracteristicile deșeului; ... d) comportarea la levigare pentru anumite categorii clar definite, componente ale fluxului de deșeuri - se determina prin teste de levigare discontinua și/sau teste de percolare, în cazul în care autoritatea de mediu competența stabilește o asemenea cerință; ... e) indicatori specifici necesar a fi testați în mod regulat (dacă este necesar să se demonstreze lipsa contaminanților posibili). 1.9.2
ORDIN nr. 867 din 30 septembrie 2002 privind definirea criteriilor care trebuie îndeplinite de deşeuri pentru a se regasi pe lista specifică unui depozit şi pe lista naţionala de deşeuri acceptate în fiecare clasa de depozit de deşeuri. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146144_a_147473]