33 matches
-
de 18 septembrie 1976 în localitatea Brînzeni, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, orașul Soroca, str. Iachir nr. 24, bl. 2, ap. 4. (3.213/2006) Copii minori: Leșcu Dina, născută la data de 2 octombrie 1998. 129. Levinte Sergiu, fiul lui Vasile și Titica Maria, născut la data de 30 septembrie 1985 în localitatea Chișinău, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, orașul Chișinău, Str. Independenței nr. 50, ap. 6. (10.968/2003) 130. Litvinov Nicolae, fiul
ORDIN nr. 2.450 din 10 septembrie 2009(*actualizat*) privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274308_a_275637]
-
de 18 septembrie 1976 în localitatea Brînzeni, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, orașul Soroca, str. Iachir nr. 24, bl. 2, ap. 4. (3.213/2006) Copii minori: Leșcu Dina, născută la data de 2 octombrie 1998. 129. Levinte Sergiu, fiul lui Vasile și Titica Maria, născut la data de 30 septembrie 1985 în localitatea Chișinău, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, orașul Chișinău, Str. Independenței nr. 50, ap. 6. (10.968/2003) 130. Litvinov Nicolae, fiul
ORDIN nr. 2.450 din 10 septembrie 2009(*actualizat*) privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274306_a_275635]
-
de 18 septembrie 1976 în localitatea Brînzeni, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, orașul Soroca, str. Iachir nr. 24, bl. 2, ap. 4. (3.213/2006) Copii minori: Leșcu Dina, născută la data de 2 octombrie 1998. 129. Levinte Sergiu, fiul lui Vasile și Titica Maria, născut la data de 30 septembrie 1985 în localitatea Chișinău, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, orașul Chișinău, Str. Independenței nr. 50, ap. 6. (10.968/2003) 130. Litvinov Nicolae, fiul
ORDIN nr. 2.450 din 10 septembrie 2009(*actualizat*) privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274307_a_275636]
-
când mai alungit, când mai scund, mai voluminos sau mai subțiat, supunându-l diverselor forme geometrice (trapez, clepsidră, conic, dreptunghiular, butoi etc.) modificându-i mereu arhitectura. Dintre creatorii de modă consacrați din Romania fac parte: Laura Olteanu, Catălin Botezatu, Doina Levinta, Razvan Ciobanu, Maria Lucia Hohan, Stephan Pelger, Ingrid Vlasov
Modă () [Corola-website/Science/307975_a_309304]
-
Răutului. Sărătenii pe Răut este menționat documentar în anul 1554. Cu această denumire îl întâlnim la 5 aprilie 1642 într-un hrisov al lui Vasile Voievod, când Mihail Șipoteanu cumpără cu 40 de taleri de la Maria Ciurea și fratele ei Levinte partea lor de avere. Moșia răzășească a fost stăpânită de țărani până la 24 octombrie 1756, când Matei Ghica Voievod i-a trimis la Sărăteni pe Nicolae-serdarul și Carp-spătarul să hotărască soarta ei, deoarece apăruseră neînțelegeri între câțiva bătrâni. În timpul războiului
Sărătenii Vechi, Telenești () [Corola-website/Science/305219_a_306548]
-
o "gubernie" împărțită în zece ținuturi (Hotin, Soroca, Bălți, Orhei, Lăpușna, Tighina, Cahul, Bolgrad, Chilia și Cetatea Albă, capitala guberniei fiind stabilită la Chișinău). La începutul secolului al XIX-lea, conform recensământului efectuat de către autoritățile țariste în anul 1817, satul Levinți făcea parte din Ocolul Mijlocului a Ținutului Hotin . În a doua jumătate a secolului al XIX-lea a fost construită aici o biserică de lemn . După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, satul Levinți a făcut parte din
Levinți, Chelmenți () [Corola-website/Science/315919_a_317248]
-
cele trei teritorii au fost reocupate de către URSS în anul 1944 și integrate în componența RSS Ucrainene, conform organizării teritoriale făcute de Stalin după anexarea din 1940, când Basarabia a fost ruptă în trei părți. Începând din anul 1991, satul Levinți face parte din raionul Chelmenți al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației localității Levinți era vorbitoare de ucraineană (%), existând în minoritate și vorbitori de alte limbi. Conform recensământului din 1989, numărul locuitorilor care s-au
Levinți, Chelmenți () [Corola-website/Science/315919_a_317248]
-
teritoriale făcute de Stalin după anexarea din 1940, când Basarabia a fost ruptă în trei părți. Începând din anul 1991, satul Levinți face parte din raionul Chelmenți al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației localității Levinți era vorbitoare de ucraineană (%), existând în minoritate și vorbitori de alte limbi. Conform recensământului din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 9 (0+9), reprezentând 0,62% din populație . În prezent, satul are 1
Levinți, Chelmenți () [Corola-website/Science/315919_a_317248]