KorAP: Find »[drukola/base=levură & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 2 3 ...12 >

299 matches

Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889

un organism fermentativ, în sensul că ea poate realiza fermentația alcoolică, a cărei formulă generală este: Levurile implicate în procesele fermentative au capacitatea de a se dezvolta bine, cel puțin parțial, în condiții de anaerobinoză. Există însă numeroase specii de levuri care sunt exclusiv aerobe, ele fiind lipsite de capacitatea de a produce fermentație alcoolică (de exemplu, specii ale genurilor Rhodotorula, Cryptococcus, unele specii ale genurilor Candida și Torulopsis etc). Se întâlnesc, deasemenea, tipuri intermediare, cu un metabolism intens respirator și

IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
capacitatea de a respira sau oxida glucoza la 2CO și OH 2 . În funcție de condițiile de dezvoltare, Saccharomyces cerevisiae își poate schimba metabolismul său de la o cale fermentativă la una oxidativă, ambele sisteme producând energie celulei (dar în cantități diferite). Toate levurile pot fi caracterizate din punct de vedere metabolic ca organisme facultative, care au capacitatea de a produce energie pentru uz propriu din compuși organici convenționali, atât în condiții aerobe, cât și anaerobe. Metabolizarea moleculei de zahăr în condiții aerobe (la

IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
care implică diferite enzime cheie ale metabolismului glucozei. Aceste mecanisme fac posibilă o ajustare precisă și imediată a rației de utilizare a glucozei pentru necesitățile metabolice ale celulei, privind energia și cheletele carbonice. Descoperirea așa-numitului efect Crabtree la numeroase levuri facultativ anaerobe este considerată ca cel mai interesant eveniment, mai recent, în domeniul fiziologiei drojdiilor. Acest efect constă dintr-o represie a respirației în cursul fermentației anaerobe desfășurată cu viteză mare, ca urmare a prezenței glucozei în concentrații relativ mari

IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
o importanță practică evidentă în procesele de fermentație și obținerea de mase microbiene cu ajutorul drojdiilor. 2.3. Biotehnologia obținerii vinului Tehnologia preparării vinurilor, atestată de peste 5000 de ani, cunoaște în ultimul timp modernizări, determinate de procesele realizate în elucidarea metabolismului levurilor. Vinul, produsul final al fermentării mustului de struguri conține peste 500 de componente responsabile pentru aromă și gust, din care majoritatea se formează în urma activității vitale a levurilor fermentative. Există o mare varietate de vinuri și calitatea lor variază considerabil

IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
cunoaște în ultimul timp modernizări, determinate de procesele realizate în elucidarea metabolismului levurilor. Vinul, produsul final al fermentării mustului de struguri conține peste 500 de componente responsabile pentru aromă și gust, din care majoritatea se formează în urma activității vitale a levurilor fermentative. Există o mare varietate de vinuri și calitatea lor variază considerabil. Vinurile dry sunt vinurile în care zahărul din suc este practic în totalitate fermentat în timp ce în vinurile dulci o parte de zahăr rămâne sau se adaugă după fermentare

IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
adaugă brandy-ul sau altă bautură spirtoasă după fermentație. Scherrz și Porto sunt cele mai cunoscute vinuri fortificate. Vinul scump cum ar fi șampania este unul în care se află o cantitate considerabilă de 2CO , apărut din fermentația finală a levurilor direct în sticla înfundată. Levurile implicate în fermentarea vinului sunt două: așa numitele levuri sălbatice care sunt prezente în struguri așa cum sunt culeși din vie și sunt transformate în suc, și levurile de vin cultivate (Saccharomyces cerevisiae var. ellipsoideus) care

IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
bautură spirtoasă după fermentație. Scherrz și Porto sunt cele mai cunoscute vinuri fortificate. Vinul scump cum ar fi șampania este unul în care se află o cantitate considerabilă de 2CO , apărut din fermentația finală a levurilor direct în sticla înfundată. Levurile implicate în fermentarea vinului sunt două: așa numitele levuri sălbatice care sunt prezente în struguri așa cum sunt culeși din vie și sunt transformate în suc, și levurile de vin cultivate (Saccharomyces cerevisiae var. ellipsoideus) care este adăugată la suc pentru

IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
mai cunoscute vinuri fortificate. Vinul scump cum ar fi șampania este unul în care se află o cantitate considerabilă de 2CO , apărut din fermentația finală a levurilor direct în sticla înfundată. Levurile implicate în fermentarea vinului sunt două: așa numitele levuri sălbatice care sunt prezente în struguri așa cum sunt culeși din vie și sunt transformate în suc, și levurile de vin cultivate (Saccharomyces cerevisiae var. ellipsoideus) care este adăugată la suc pentru începerea fermentării. O deosebire importantă între levurile sălbatice și

IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
considerabilă de 2CO , apărut din fermentația finală a levurilor direct în sticla înfundată. Levurile implicate în fermentarea vinului sunt două: așa numitele levuri sălbatice care sunt prezente în struguri așa cum sunt culeși din vie și sunt transformate în suc, și levurile de vin cultivate (Saccharomyces cerevisiae var. ellipsoideus) care este adăugată la suc pentru începerea fermentării. O deosebire importantă între levurile sălbatice și levurile de vin cultivate este toleranța lor la alcool. Majoritatea levurilor sălbatice pot tolera doar circa 4% alcool

IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
așa numitele levuri sălbatice care sunt prezente în struguri așa cum sunt culeși din vie și sunt transformate în suc, și levurile de vin cultivate (Saccharomyces cerevisiae var. ellipsoideus) care este adăugată la suc pentru începerea fermentării. O deosebire importantă între levurile sălbatice și levurile de vin cultivate este toleranța lor la alcool. Majoritatea levurilor sălbatice pot tolera doar circa 4% alcool, și când concentrația în alcool atinge acest punct fermentația se oprește. Producția vinului începe toamna devreme odată cu culesul strugurilor. Strugurii

IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
sălbatice care sunt prezente în struguri așa cum sunt culeși din vie și sunt transformate în suc, și levurile de vin cultivate (Saccharomyces cerevisiae var. ellipsoideus) care este adăugată la suc pentru începerea fermentării. O deosebire importantă între levurile sălbatice și levurile de vin cultivate este toleranța lor la alcool. Majoritatea levurilor sălbatice pot tolera doar circa 4% alcool, și când concentrația în alcool atinge acest punct fermentația se oprește. Producția vinului începe toamna devreme odată cu culesul strugurilor. Strugurii sunt striviți mecanic

IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
vie și sunt transformate în suc, și levurile de vin cultivate (Saccharomyces cerevisiae var. ellipsoideus) care este adăugată la suc pentru începerea fermentării. O deosebire importantă între levurile sălbatice și levurile de vin cultivate este toleranța lor la alcool. Majoritatea levurilor sălbatice pot tolera doar circa 4% alcool, și când concentrația în alcool atinge acest punct fermentația se oprește. Producția vinului începe toamna devreme odată cu culesul strugurilor. Strugurii sunt striviți mecanic și sucul numit must este stors. În obținerea mustului se

IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
de fermentare care se umplu 85-90% din capacitatea lor și se asigură presiunea și temperatura optimă. Fermentarea mustului decurge în trei faze: prefermentativă; tumultoasă; postfermentativă. Faza prefermentativă se caracterizează prin tulburarea mustului, creșterea temperaturii, apariția spumei și creșterea numărului de levuri, acestea ajungând la 50-100 milioane celule/ml. Faza durează 3 zile, dar aceasta în funcție de temperatura inițială și concentrația în zahăr a mustului. Faza tumultoasă se caracterizează prin creșterea temperaturii la C30o , chiar și mai mult și cu degajare puternică de

IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
tumultoasă se caracterizează prin creșterea temperaturii la C30o , chiar și mai mult și cu degajare puternică de 2CO . Această fază durează 5-14 zile, uneori este necesară răcirea indirectă, deoarece temperatura ridicată înrăutățește calitatea vinului. Faza postfermentativă decurge lent cu depunerea levurilor pe fundul vaselor de fermentație și uneori a tartraților. Treptat vinul se limpezește. În general, se consideră că un must cu 17% zaharuri dă un vin de 10% alcool. În decursul fermentației alcoolice, cresc treptat însușirile calitative ale vinului în

IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
componentelor amărui rezultând îmbunătățirea mirosului și a aromei, denumite bouquet. Instalații și utilaje utilizate în biotehnologia vinului a) Echipament de transport al strugurilor; b) Tancuri în care are loc fermentația; c) Butoaie în care are loc învechirea. În oenologie, prin levuri se înțelege acei agenți microbieni indispensabili transformării zaharurilor în alcool și în principal a mustului de struguri de vin. Termenul de drojdie (lat. levere= a ridica) reflectă efectul vizibil al acțiunii fermentative și anume eliberarea sub formă de bule de

IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
incluse 60 de genuri și 500 de specii. În această nouă variantă sunt luate în considerare noi criterii taxonomice precum structura ADN-ului, structura peretelui celular, tipul coenzimei Q, ceea ce a permis studii mult mai riguroase. Modificările apărute în clasificarea levurilor în ultima perioadă sunt datorate utilizării metodelor de genetică moleculară. Pentru diferențierea tulpinilor, lucru necesar pentru a obține o descriere fără echivoc a oricărei levuri nou izolate, este necesar a se realiza analiza materialului genetic (ADN) prin tehnici moleculare denumite

IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
celular, tipul coenzimei Q, ceea ce a permis studii mult mai riguroase. Modificările apărute în clasificarea levurilor în ultima perioadă sunt datorate utilizării metodelor de genetică moleculară. Pentru diferențierea tulpinilor, lucru necesar pentru a obține o descriere fără echivoc a oricărei levuri nou izolate, este necesar a se realiza analiza materialului genetic (ADN) prin tehnici moleculare denumite tehnici de amprentă genetică. Acestea includ secvențializarea ARN ului ribozomal, aplicarea PCR (Polymerase Chain Reaction) analiza RFLP (Restriction Fragment Length Polymorphism) și electroforeza pe gel

IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
denumite tehnici de amprentă genetică. Acestea includ secvențializarea ARN ului ribozomal, aplicarea PCR (Polymerase Chain Reaction) analiza RFLP (Restriction Fragment Length Polymorphism) și electroforeza pe gel a ADN-ului cromozomal realizată în câmp pulsatoriu. Conform clasificării lui Kreger van Rij, levurile sunt grupate în subdiviziunile Ascomycotina (Ascomycetes), Basidiomycotina (Basidiomycetes) și Deuteromycotina (Deuteromycetes). În interiorul acestora drojdiile sunt regrupate în ordine, familii, subfamilii, genuri și specii. În subdiviziunea Ascomycotina sunt incluse drojdii care se reproduc prin mitoză (înmugurire), dar care au proprietatea genetică

IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
cuprinde 4 familii, ce include drojdii care se reproduc sexuat prin formare de basidiospori, rar întâlnite în industria alimentară. În subdiviziunea Deuteromycotina sunt incluse drojdii (asporogene) care se reproduc numai prin mitoză clasificate în două familii: Cryptococcaceae - cu 15 genuri, levuri cu aplicații în industria alimentară și Sporobolomycetaceae - cu 2 genuri. O clasificare selectivă a levurilor, realizată după Kreger van Rij (1984) este reprezentată în tabelul I. Selecția a avut în vedere menționarea principalelor unități taxonomice ale levurilor cu aplicații în

IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
întâlnite în industria alimentară. În subdiviziunea Deuteromycotina sunt incluse drojdii (asporogene) care se reproduc numai prin mitoză clasificate în două familii: Cryptococcaceae - cu 15 genuri, levuri cu aplicații în industria alimentară și Sporobolomycetaceae - cu 2 genuri. O clasificare selectivă a levurilor, realizată după Kreger van Rij (1984) este reprezentată în tabelul I. Selecția a avut în vedere menționarea principalelor unități taxonomice ale levurilor cu aplicații în industria alimentară. 3.1. Principalele levuri întâlnite în vin Dovada necesității unor germeni pentru a

IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
cu 15 genuri, levuri cu aplicații în industria alimentară și Sporobolomycetaceae - cu 2 genuri. O clasificare selectivă a levurilor, realizată după Kreger van Rij (1984) este reprezentată în tabelul I. Selecția a avut în vedere menționarea principalelor unități taxonomice ale levurilor cu aplicații în industria alimentară. 3.1. Principalele levuri întâlnite în vin Dovada necesității unor germeni pentru a provoca fermentația a fost făcută de Pasteur, dar unde se aflau aceștia (în interiorul bobului de strugure sau pe pielița acestuia), când și

IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
și Sporobolomycetaceae - cu 2 genuri. O clasificare selectivă a levurilor, realizată după Kreger van Rij (1984) este reprezentată în tabelul I. Selecția a avut în vedere menționarea principalelor unități taxonomice ale levurilor cu aplicații în industria alimentară. 3.1. Principalele levuri întâlnite în vin Dovada necesității unor germeni pentru a provoca fermentația a fost făcută de Pasteur, dar unde se aflau aceștia (în interiorul bobului de strugure sau pe pielița acestuia), când și de unde veneau ei erau tot atâtea întrebări la care

IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
dar unde se aflau aceștia (în interiorul bobului de strugure sau pe pielița acestuia), când și de unde veneau ei erau tot atâtea întrebări la care el nu a putut da răspuns. Mai târziu, Muller Thurgau arată că în aer nu sunt levuri și că solul este locul în care acestea iernează și în care se găsesc levuri de vin până la o adâncime de 30-40 cm. Agenții purtători ai levurilor sunt stropii de ploaie căzuți pe sol, care împroșcă fragmente (porțiuni) mici de

IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
de unde veneau ei erau tot atâtea întrebări la care el nu a putut da răspuns. Mai târziu, Muller Thurgau arată că în aer nu sunt levuri și că solul este locul în care acestea iernează și în care se găsesc levuri de vin până la o adâncime de 30-40 cm. Agenții purtători ai levurilor sunt stropii de ploaie căzuți pe sol, care împroșcă fragmente (porțiuni) mici de pământ pe ciorchinii de la baza butucilor și apoi insectele de tot felul care intervin de la

IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
putut da răspuns. Mai târziu, Muller Thurgau arată că în aer nu sunt levuri și că solul este locul în care acestea iernează și în care se găsesc levuri de vin până la o adâncime de 30-40 cm. Agenții purtători ai levurilor sunt stropii de ploaie căzuți pe sol, care împroșcă fragmente (porțiuni) mici de pământ pe ciorchinii de la baza butucilor și apoi insectele de tot felul care intervin de la etapa când strugurii încep să se coacă. Boabele crăpate ale acestora asigură

IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]