1,920 matches
-
aprofundate. Nu este vorba de smerenie rezultată dintr-o dezamăgire. Descoperirea smereniei nu se face ca alternativă la disperare, ci ca gest intelectual, ca opțiune definitorie. Autorul se profilează ca o conștiință care decide în cunoștință de cauză, explicându-și lexicul credinței și ritualurile ei. Subcapitolul „Pelerini și pelerinaje” este o reflecție asupra a ce este pelerinul, ce este călătorul, ce este excursia și ce înseamnă pelerinajul. Se aduc la cuvânt, de asemenea, meditații despre ritualurile creștine. Ideea care iradiază întreg
CONSTANTIN PĂDUREANU: Regăsirea de sine, de Ștefan Vlăduțescu by http://revistaderecenzii.ro/constantin-padureanu-regasirea-de-sine-de-stefan-vladutescu-c/ [Corola-blog/BlogPost/339561_a_340890]
-
textul grecesc al Sfintei Scripturi, comparată cu Biblia românească din 1914, dar și cu ediții românești anterioare și posterioare acesteia, precum și cu ediții în limba franceză și engleză, noua ediție aduce la zi limba și limbajul biblic, atât la nivelul lexicului și al sintaxei, cât și al stilului și al ortografiei, oferind cititorului textului sacru savoarea unei revelații proaspete într-o versiune clară și plăcută la lectură, potrivită cu vârsta actuală a limbii române. Tot pentru folosul cititorului, fiecare carte biblică
AMINTIRI ŞI EVOCĂRI DESPRE UN MARE EVENIMENT SPIRITUAL ŞI CULTURAL PETRECUT LA ORADEA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 319 din 15 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Amintiri_si_evocari_despre_un_mare_eveniment_spiritual_si_cultural_petrecut_la_oaradea_.html [Corola-blog/BlogPost/357379_a_358708]
-
Datorită acestui fapt există riscul să fie preluate de masa mare de vorbitori ca expresi corecte, și datorită necunoașterii etimologiei acestor cuvinte. Această problemă rămâne deschisă. Dar nouă ne revine sarcina să luăm poziție în fața unor flagrante abuzuri în domeniul lexicului românesc. AL.FLORIN ȚENE Referință Bibliografică: Limba noastră-i limbă sfântă...! Cine o apără de poluare? / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 833, Anul III, 12 aprilie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Al Florin Țene : Toate
LIMBA NOASTRĂ-I LIMBĂ SFÂNTĂ...! CINE O APĂRĂ DE POLUARE? de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 833 din 12 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Limba_noastra_i_limba_sfant_al_florin_tene_1365755247.html [Corola-blog/BlogPost/345833_a_347162]
-
acestor țări, dar nici nu poate fi vorba de vreun hibrid francez-român, german sau englez-român. Una este îmbogățirea limbii cu termeni noi (științifici, tehnici, culturali, artistici) și alta este restructurarea fundamentală a limbii, cu dispariția fondului de bază al vechiului lexic. • Cu toate neologismele adoptate, fondul de bază și structura gramaticală au rămas neschimbate, oricât a fost modernizată limba, de la gramatica lui Creangă și pronunția greoaie a cuvintelor, până la gramatica și cuvintele moderne de astăzi. Chiar și limbajele dialectale din diferitele
FRAGENT 2 DIN ESEUL LIMBA ROMÂNILOR de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1413621089.html [Corola-blog/BlogPost/349383_a_350712]
-
din limba latină populară cu diferite procese evolutive petrecute în fiecare etapă istorică. Pe parcursul celor 750 de pagini autorul demonstrează că limba română este de origine... latină. Dar o „limbă latină de altădată, după ce a suferit numeroase transformări, iar în ceea ce privește lexicul și după numeroase împrumuturi”.(pag.28). Mai departe spune că: • „identificarea elementelor tracice și dacice care au pătruns în limba română este foarte îngreuiată de faptul că nu cunoaștem mai nimic din limba tracă și dacă. Cu atât mai dificilă
FRAGENT 2 DIN ESEUL LIMBA ROMÂNILOR de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1413621089.html [Corola-blog/BlogPost/349383_a_350712]
-
Cu atât mai dificilă este separarea cuvintelor traco-dacice care au pătruns în limbă pe vremea când româna era un dialect al latinei populare...” Și se lansează într-o explicație sofisticată ca să ne arate cum au pătruns „neologismele latine” (sic) în lexicul românesc.(probabil din latina clasică?). Ce să zic? Păcat de atâta erudiție și atâtea explicații „savante” care se învârt în jurul adevărului, precum un cățel care vrea să-și muște coada. Păcat că își dă seama că limba română seamănă cu
FRAGENT 2 DIN ESEUL LIMBA ROMÂNILOR de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1413621089.html [Corola-blog/BlogPost/349383_a_350712]
-
ți-o lasă este că cele mai bogate clipe i-au fost prilejuite de contemplarea cuiburilor de rândunici, de silueta chiparoșilor băștinași și de lujerul irișilor împodobind incinta schiturilor. Toate aceste detalii - descrise mustos cu o limbă senzuală, grație acelui lexic pitoresc de care Dan C. Mihăilescu știe să fac uz ca nimeni altul, toate aceste detalii dau carne și farmec cărții, atâta doar că farmecul este de înveliș estetic, iar carnea este de superficiu verbal, căci întreaga epopee athonită rămîne
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC, DAN C. MIHĂILESCU, OARE CHIAR M-AM ÎNTORS DE LA ATHOS?, EDITURA Editura Humanitas, BUCUREŞTI, 2012, 112 PAGINI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1214 din 28 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Stelian_gombos_1398681676.html [Corola-blog/BlogPost/347993_a_349322]
-
mai bun, de la alte generații. Viorel Lazăr are abilitatea nativă de a menține în ce scrie, puncte comune valoroase ale înaintașilor săi în ale genului (de la I. L. Caragiale sau de la veșnic junii Frații Grimm, la N. V. Gogol): grija pentru un lexic optim neredundant, intrarea în scenă a fiecărui personaj cu o morală distinctă. Bogăția decorului, ca în textele rusești, amplifică trăsătura morală primordială a protagonistului. Este ca în tehnica basoreliefului, când detaliul din față depinde foarte mult de fundal. Firele nevăzute
Un carusel al timpului pentru toţi by http://revistaderecenzii.ro/un-carusel-al-timpului-pentru-toti/ [Corola-blog/BlogPost/339675_a_341004]
-
ori Mircea Martin, nu-și joacă receptarea pe consistența sau para-consistența întâmpinării. Astfel de critici pun ordine, dau înțeles și deschid drumuri. Eugen Negrici este un deschizător de drumuri. Pe de altă parte, este criticul român cu cel mai extins lexic și cu cea mai elegantă exprimare critică. 2. O scriere ultra-radicală, eretic-neortodoxă, subversivă, anarhică și anaplastică. Ținând deoparte sensurile negative ale epitetelor, putem spune dintr-o dată că volumul „Eugen Negrici, Iluziile literaturii române” (București, Cartea Românească, 2008) este o scriere
EUGEN NEGRICI: Lecţia de anatomie pentru iluziile literaturii române – cum să vedem aparenţele, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/eugen-negrici-lectia-de-anatomie-pentru-iluziile-literaturii-romane-de-stefan-vladutescu-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339624_a_340953]
-
puterea de dăruire și din sentimentul datoriei de a face harul artistic cunoscut celor care îl citesc, un tablou de-o superbă ținută poetica. Versul fastuos, de o largă respirație, corespunde pe deplin intenției poetului de a pictă, printr-un lexic plin de culoare ce-ncanta ochiul, tabloul sufletului mereu în căutare, veșnic tânăr și uneori mistuit de intrebari ce fac parte din esență stărilor sufletești" de către doamna Mărie McFressie. Deseori, constatând personal, ca pentru un om care mai greu este
MIHAIL RUJOIU- IN PRAGUL LANSARII A DOUA VOLUME DE POEZIE! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 794 din 04 martie 2013 by http://confluente.ro/Mihail_rujoiu_in_pragul_lansa_valerian_mihoc_1362412852.html [Corola-blog/BlogPost/345583_a_346912]
-
din gură oamenilor care nu vorbesc români de acasa în familie, si nu au o vedere mulsa în dialectologia practică: altă este diferența naturală a dialectelor dintr-o limba, alta este când în diverse țări se uită diverse bucăți din lexicul limbii.” Nu pricepem ce are mulsul vacii cu vederea distorsionată a lexiculul țigănesc. Dushlo înseamnă „muls” (masc.), poate vroiau să spună „dudalo”-„luminos”, „clar”. Doar o vacă poate fi dushli-„mulsa”, insă niciodată un bou. Geni(ț)ăla expresie „duślo
ISTORIA ALFABETULUI ROMILOR de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2125 din 25 octombrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1477377066.html [Corola-blog/BlogPost/367478_a_368807]
-
trezește ecouri culturale și atitudini existențiale, alături de experimentul direct al fericirii absolute (Partea plină a paharului). Structura poemului recuperează anii și clipele, secolele și teoretizările, conștientizarea și inocența, într-o suprapunere de perspective („dragostea apare ca un Dumnezeu orb” -Borges). Lexicul poetic dezvoltă aria de sugestie a terminologiei speciale. Cartea este scrisă din perspectiva orizontului spiritual generic, cu preferință mărturisită pentru imprevizibil și profund, pentru dragostea care a absorbit ura, pentru prezentul care poate recupera trecutul, în orice clipa. Este o
PREFAŢA LA VOLUMUL „ESPRESSO DUBLU LA HAIFA” de CRISTINA CHIPRIAN în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 by http://confluente.ro/cristina_chiprian_1463022199.html [Corola-blog/BlogPost/366121_a_367450]
-
din 1228. La 1365, sunt pomenite Banatul de Severin (succesor fiindu-i Banatul de Timișoara), Banatul de Belgrad și Banatul bulgăresc. Aceste Banaturi devin pașalâcuri turcești timp de 164 de ani, între 1552-1716. Ocupația turcă a influențat desigur viața locuitorilor (lexic, port etc.) În cadrul administrației turcești din Banat, nazârii (inspectori fiscali) aveau în subordine amili (agenți fiscali) și emini (un fel de comisari). Funcția de emin, fiind prost plătită, devine accesibilă atât gradelor militare inferioare cât și „ghiaurilor” (creștini), denumirea funcției
NEAMUL ŞI NUMELE LUI EMINESCU-ORIGINILE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1106 din 10 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Neamul_si_numele_lui_eminescu_ion_ionescu_bucovu_1389337426.html [Corola-blog/BlogPost/359820_a_361149]
-
V. Voiculescu), își declară ființa îndrăgostită ca fiind plămădită din cântec de privighetoare, cântăreața dorului de noapte și din gingășia și parfumul florilor într-o lungă așteptare, ce poate atinge nemarginile timpului. Cristina Ștefan scrie în maniera avangardiștilor, adaptându-și lexicul ultimelor domenii de înaltă tehnicitate(IT) în care se împletesc și metafore precum mosorul verde (viața) sau papiota roșie (iubirea) cu sinestezia simboliștilor sărutam movaliu. Ioan Adrian Trifan își vede iubita-iubire plămădită din chiar lumina lunii proiectată în dimensiuni și
FLOAREA NECȘOIU CRONICĂ de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 by http://confluente.ro/elisabeta_iosif_1422782388.html [Corola-blog/BlogPost/376110_a_377439]
-
o muzicalitate ireproșabilă - semn al maturizării poetului - o viziune aparte, fundamental idilică și parțial melancolică asupra vieții, semne ale unei efuziuni native, proprii adevăraților trubaduri ai iubirii de tot și de toate, neliniști metafizice brodate pe evenimente pur umane, un lexic bogat și distinct, fără pic de aroganță și fără urmă de stridență a rostirii sau a revendicării vreunei recompense de breaslă, toate acestea dovedindu-se un argument - dacă mai era nevoie după atâtea cărți semnate de Theodor Răpan - că «Poezia
DUBLĂ LANSARE DE CARTE de REXLIBRIS MEDIA GROUP în ediţia nr. 1263 din 16 iunie 2014 by http://confluente.ro/Rexlibris_media_group_1402895338.html [Corola-blog/BlogPost/340933_a_342262]
-
rock-ului îi va fi dedicată o rubrică artistului Don Elvis. Sunt Cristian Bodnărescu și vă invit pe toți să o ascultați începând de la orele 20: 00 accesând site-ul www.radiozidul.ro Don și Elvis Don-ul, cuvânt din lexicul italienesc, desemnează titlul de preot, dar și de părinte. Astfel, pe lângă preoți, îl avem și pe Don Corleone, Nasul, părintele mafiot care a impresionat milioane de oameni prin cărțile cu acest subiect, filme ori jocuri; dar și pe cunoscutul erou
DON ELVIS LA EROII ROCK-ULUI de CRISTIAN BODNĂRESCU în ediţia nr. 97 din 07 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Don_elvis_la_eroii_rock_ului.html [Corola-blog/BlogPost/350740_a_352069]
-
el se profilează ca un „discurs de incitare la acțiune”. Cel care a observat și conceptualizat acest tip de discurs este profesorul Jean-Michel Adam. Printre trăsăturile specifice acestuia se enumeră: un contract implicit de încredere între emițător și destinatar, un lexic relativ specializat, prezintă o abundență specifică de verbe. J.-M. Adam arată că, prin contractul implicit, „se garantit au destinataire que, s’il se conforme à tout les recommandations et s’il respecte les procédures indiquées, il atteindra le but
ŞTEFAN VLĂDUŢESCU: Persuasiune şi interpretare la I. L. Caragiale (Persuasion and interpretation to I. L. Caragiale) by http://revistaderecenzii.ro/stefan-vladutescu-cv-persuasiune-si-interpretare-la-i-l-caragiale-persuasion-and-interpretation-to-i-l-caragiale-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339603_a_340932]
-
care, în treacăt fie spus, nu are niciun moment oroare de ridicol, aventurile picarești pe care și le provoacă și la care se înhamă fiind tratate la modul extrem de serios și de responsabil, personajul însuși luându-se în serios) versus lexicul, vocabularul (tributar normelor fonetice, gramaticale) propriu ființei umane. Ceea ce au în comun Don Quijote și Mircea Băduț este faptul că ambii interpretează, trec realitatea prin filtrele propriei subiectivități, amprentând-o cu eul. Și unul și altul, chiar dacă primul este personaj, iar
FLORIN-CORNELIU POPOVICI, DESPRE DONQUIJOTISME ANTROPOLEXICE de MIRCEA BĂDUŢ în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 by http://confluente.ro/mircea_badut_1470057965.html [Corola-blog/BlogPost/350161_a_351490]
-
aleși să călătorească în propriul eu, să-și întâlnească rostul și destinul. Îmi atrage atenția scrisul Cristinei Emanuela Dascălu. Clar, în complicarea lui propusă de temă. Supus, cu grijă, unei stări calofile, acordate cuvântului pur, curat, propriu românesc. Poeta găsește lexicul grav, cel adecvat stării contemplative, ritualului de întoarcere spre sine. Versul e bine situat prozodic, cu reușite ale unui ritm interior care face lectura plăcută. Poate și faptul că acest tip de confesiune presupune sinceritate, obligă autorul să fie deschis
POEZIA ÎN FORMĂ PURĂ SAU TRATAT DE FALSĂ SINGURĂTATE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1342 din 03 septembrie 2014 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1409735938.html [Corola-blog/BlogPost/352186_a_353515]
-
la cuvintele autohtone putem stabili mai multe categorii: I. interjecții și onomatopee: au, vai, cucu etc. II. cuvinte din graiul copiilor, de fapt o silabă repetată: mama, tata, nene, țața, caca, pipi etc. III. termeni comuni indo-europeni, probabil 5-10% din lexicul fundamental al limbii, de ex: a da, a ședea, a sta, a învârti, a muri, cu derivatele moarte, mort, a omorî, a vedea, deal, a băga, tu etc. IV. comune cu v. ind. sau/și iraniană: sat, soare, codru, iute
LIMBA DACO-GEŢILOR, CONTINUITATE MULTIMILENARĂ de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1455528923.html [Corola-blog/BlogPost/369869_a_371198]
-
Joyce nu a fost o eroare “... generația următoare este responsabilă pentru sufletul lui; un geniu este responsabil pentru egalii lui, nu pentru o adunătură plină de filfizoni needucați și indisciplinați” Ulise, este un roman lung, aproximativ 265.000 cuvinte, un lexic de 30.000 cuvinte (incluzând nume proprii, pluralul și forme diferite ale timpurilor verbelor). Încă de la publicare, cartea a atras controverse și cercetare atentă, clasând de la experiența obscenă la prelungitul textual « Joyce Wars ». Joyce folosește în Ulise tehnica fluxului conștiinței
James Joyce – Ulise. Recenzie de Mirela Teodorescu by http://revistaderecenzii.ro/james-joyce-ulise-recenzie-de-mirela-teodorescu/ [Corola-blog/BlogPost/339466_a_340795]
-
limbajul de lemn al sergenților și caporalilor, cu vocabularul mai modern și agresiv al Danei, care se apropie, prin comportament, atitudine și personalitatea în clocot, de atitudinea nonconformistă a adolescenților din zilele noastre. Cu alte cuvinte, scriitorul își nuanțează stilistic lexicul, ca element definitoriu caracterologic, după specificul, după încadrarea socio-culturală a personajelor sale, a locului și a timpului desfășurării faptelor, după arealul socio-uman pe care-l descrie. Apasă insistent pe tușe de efect, îngroașă, recurge la efecte epatante, cu un vocabular
GHEORGHE ANDREI NEAGU: „ARME ŞI LOPEŢI” de DUMITRU ANGHEL în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 by http://confluente.ro/dumitru_anghel_1462512864.html [Corola-blog/BlogPost/380691_a_382020]
-
al patrimonio léxico colombiano (2015 - 2017). Dicționarul de cuvinte specifice limbii din Columbia conține pestre 10.000 de intrări de cuvinte și expresii ale spaniolei columbiene, provenind din diverse regiuni ale Columbiei, cuvinte folosite frecvent în prezent. E vorba despre lexic general, colocvial, juvenil, referitor la folclor, floră și faună. Cea mai recentă ediție a dicționarului cuprinde pestre 3.500 de termeni, 4.500 de definiții și 3.000 de exemple. Expoziția reprezintă un mic exemplu al acestei cercetări academice în
Pe simeze by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105816_a_107108]
-
evita interpretările greșite (art. 25), iar, "dacă o noțiune sau un termen nu este consacrat" sau poate avea înțelesuri diferite, semnificația acestuia în context se stabilește prin actul normativ ce le instituie, în cadrul dispozițiilor generale sau într-o anexă destinată lexicului respectiv și devine obligatorie pentru actele normative din aceeași materie [art. 37 alin. (2)]. Din analiza actelor normative incidente în stabilirea condițiilor pentru ocuparea unei funcții publice sau de autoritate publică, Avocatul Poporului observă că termenii utilizați diferă de la caz
Ciorbea a sesizat CCR cu privire la Legea 90/2001. Ce argumente a adus by Roxana Covrig () [Corola-website/Journalistic/102629_a_103921]
-
care să exprime mai bine realitatea “. Înnoirea limbii a fost o altă preocupare a sa, găsind rezolvarea în apropierea de poezia populară-“izvorul veșnic viu al întineririi ... fântână a tinereții “.(Despre poezie-studii literare-E:S:P:L:A:, 1953, p. 137.) Lexicul operei lui M.Beniuc atrage atenția prin folosirea cuvintelor regionale și a arhaismelor, referitoare la viața satului și preocupările oamenilor din acest areal. Ca poet al câmpului, cum îi plăcea să-și spună, Mihai Beniuc se dovedește un profund cunoscător
PERSONALITĂŢI UITATE, DE CE? MIHAI BENIUC de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 276 din 03 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Personalitati_uitate_de_ce_mihai_beniuc.html [Corola-blog/BlogPost/356892_a_358221]