76 matches
-
trafic. În lipsa unui nominal subiect, verbul-predicat nu își poate verifica trăsăturile de număr și persoană; în consecință, are o formă nemarcată (engl. default), omonimă cu cea de persoana a III-a singular. 1.5. Acordul verbului-predicat când subiectul nu este lexicalizat Verbele care acceptă subiect pot admite și nelexicalizarea acestuia, în anumite condiții. Cu alte cuvinte, româna este o limbă pro-drop44. Sunt mai multe tipuri de contexte în care subiectul nu este lexicalizat: (i) subiectul este recuperat anaforic Acest tip de
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
1.5. Acordul verbului-predicat când subiectul nu este lexicalizat Verbele care acceptă subiect pot admite și nelexicalizarea acestuia, în anumite condiții. Cu alte cuvinte, româna este o limbă pro-drop44. Sunt mai multe tipuri de contexte în care subiectul nu este lexicalizat: (i) subiectul este recuperat anaforic Acest tip de subiect este numit în GALR și în gramaticile tradiționale "subînțeles". Uneori, subînțelegerea subiectului este impusă obligatoriu sintactic. Astfel, subiectul unor propoziții conjuncționale sau verbe la o formă verbală nepersonală este controlat de
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
Referirea la persoana I se face lexical. Se poate presupune și că propoziția conține un pronume personal de persoana I nelexicalizat, iar substantivul (subsemnatul) are mai degrabă un statut de apoziție. Verbul poate fi la persoana I deși nu este lexicalizat pronumele personal subiect, româna fiind o limbă pro-drop, care admite nelexicalizarea pronumelui subiect datorită morfologiei verbale bogate: (81) Eu, subsemnatul / subsemnata, [...], mă angajez să restitui sumele primite cu titlu de bursă... 2.7. Termenii inclusivi Prin termen inclusiv se înțelege
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
ați putea face asta. j. Niciunul nu vom / veți rămâne aici. k. Niciunii nu am / ați plecat.55 În majoritatea acestor structuri putem presupune că avem a face cu o sintagmă partitivă în care termenul al doilea, partitiv, nu este lexicalizat (câțiva = câțiva dintre noi, unii = unii dintre noi). Acordul la persoana I sau a II-a plural ar fi un acord semantic (vezi și cap. 4. Acordul sintagmelor binominale): (83) a. Câțiva am ajuns mai devreme. = Câțiva dintre noi am
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
câte), niciunul (niciuna), niciunii (niciunele). Uneori pronumele inclusiv este la singular, în timp ce verbul-predicat este la plural. Trebuie să presupunem că aceste pronume fac parte din sintagme partitive, în care termenul al doilea (cel care denotă setul de referenți) nu este lexicalizat: (86) a. Unul n-am / n-ați plecat mai devreme. (pronumele unul este pronunțat emfatic) - Unul dintre noi / voi n-am / n-ați plecat mai devreme. b. Niciunul n-am / n-ați venit. - Niciunul dintre noi /voi n-am / n-
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
copii, mulți dintre copii Nedelcu (2009) consideră că N2 este un complement, cerut de un determinant indefinit sau de o marcă de gradare (de pe poziția N1): N1 conține un nume vid, nelexicalizat, în construcțiile în care pe poziția N1 este lexicalizat doar un numeral sau un alt termen cuantificator (ca în (10)). Structura este cea din (10)c61: (10) a. doi dintre copii = doi copii dintre copii b. câțiva dintre copii = câțiva copii dintre copii c. GD 3 D' GP 2
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
de timp a fost petrecută pentru a face UNIX independent. (www.cs.cmu.edu) b. Linux era destul de greu de distribuit și apăruseră o grămadă de programe. (www.tmlug.ro) Acordul se face cu nominalul cuantificat chiar dacă acesta nu este lexicalizat în sintagma colectivă (redusă, astfel, la substantivul colectiv): (12) Dacă moderatorii actuali nu au timp să intre și să se ocupe de forum, de ce nu căutați alții care să aibă ceva mai mult timp? Se găsesc o grămadă pe internet
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
tânăr și bătrân sunt complementare, coordonarea lor formează un set exhaustiv. Enunțul (26b) de mai jos este posibil doar dacă a fost vorba despre muncitor și contabilă în fragmentul de enunț anterior, iar substantivele respective nu numai că au fost lexicalizate anterior, dar au fost puse în relație, formând un set (26a). Astfel, structura coordonată poate funcționa anaforic: (26) a. Un muncitor și o contabilă au luat liftul încercând să scape de incendiul izbucnit la etajul doi. b. Muncitor și contabilă
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
cu adjectivul, presupune ca substantivul și adjectivul să aibă aceleași trăsături morfosintactice ca antecedentul. Exemplele din (268) arată că nu putem avea o reluare anaforică la alt număr. Adjectivul are nevoie să își verifice trăsăturile cu cele ale unui element lexicalizat în text, chiar dacă nu se află în imediata apropiere a acestuia (cf. Am cumpărat perdea, dar nu albă). Această relație între acord și elipsă se poate observa și în contextele în care nu se poate relua referința unui termen care
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
nu se află în imediata apropiere a acestuia (cf. Am cumpărat perdea, dar nu albă). Această relație între acord și elipsă se poate observa și în contextele în care nu se poate relua referința unui termen care nu a fost lexicalizat în discursul anterior, ci doar implicat de sensul general al mesajului: (269) a. Am cumpărat trei perdele, dar numai două îmi plac. *O returnez mâine. b. Am pierdut o pereche de cercei și am găsit numai unul. Era sub masă
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
cu o modificare fonetică (Mîrzea Vasile, 2009). În mod similar, forma însăși, inițial adjectivală, trece printr-un proces de adverbializare. 41 Acordul la feminin este posibil în contextul în care un nominal de genul feminin, coreferențial cu manechinul, a fost lexicalizat anterior: (i) Magdalena Frackowiak, modelul de origine poloneză este starul campaniei publicitare a label-ului Reserved. Manechinul a fost fotografiată de catre artiștii... (http://fashjour.com/2011/03/23/reserved-campania-publicitara-pentru-primavara-vara-2011/) 42 Faptul că prepoziția la atribuie acuzativ este evident în contextele cu
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
atunci cînd se denumește ceva care este mai mult decît unul, fără a se pleca de la forma pentru singular la care să se adauge desinențe. De altfel, este un fenomen ușor de observat faptul că unele forme flexionare se pot lexicaliza, intrînd în clase morfologice deosebite de cea inițială, precum auz și văz, cu originea în prezentul indicativ singular de persoana întîi al verbelor auzi și vedea. La fel se prezintă situația în cazul adverbului predicativ poate, o formă a verbului
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
morfo-sintactic și semantic. Într-o interpretare restrînsă, lexicalizarea poate antrena relațiile de gen și număr în direcția normalizării formelor: în româna veche, forma de singular copaci(u) nu era diferențiată de plural, diferență exprimată de opoziția actuală copac/copaci care lexicalizează numărul. În categoria procedeelor secundare de formare a cuvintelor în limba română, unii lingviști au inclus lexicalizarea de variante fonetice, morfologice (forme flexionare) derivative (reale sau aparente) ale unuia și aceluiași cuvînt polisemantic. Prin acest procedeu, dintr-o variantă (alofon
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
ambele semnificații ale cuvîntului moștenit nipate (lat. nepas), încît fiecare accepție este distinctibilă înainte de orice context: il figlio del figlio (sau della figlia) și il figlio del fratello (sau della sorella). Se poate totuși observa că această limbă romanică nu lexicalizează denumiri speciale în aceste cazuri, deși relațiile de rudenie redate prin aceste perifraze sînt distinse, de vorbitorii acestei limbi. Fiecare limbă are și un număr imens de idiotisme, de construcții fixe: sintagme, formule de adresare, locuțiuni, expresii, zicători etc. Acestea
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
text are la bază o limbă în care se construiește, așadar, un cod specific. Pe baza acestui cod, în fiecare text se construiește o arhitectură de sensuri, care se referă, adică desemnează, obiecte sau stări de lucruri extralingvistice, cu ajutorul semnificațiilor lexicalizate la un moment dat într-o limbă istorică dată. Or, semnificațiile pre-existente în limbi diferite fiind diferite, rezultă că traducerea implică refacerea actului de desemnare, precum și a sensurilor în limba-țintă, folosindu-se de semnificațiile acestei de-a doua limbi. Iar
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
anumite concepte străine de cultura și de modul de conceptualizare al vorbitorilor acelei limbi. Golurile lexicale dintr-un anumit câmp lexico-semantic se evidențiază prin analize contrastive între mai multe limbi, opunând sisteme lexicale organizate diferit în ceea ce privește prezența/absența termenilor care lexicalizează un concept comun. Engleza 23 dispune de o paradigmă completă a verbelor de percepție, pe care o ilustrăm mai jos: Activity 24 Experience Phenomenon-based Peter was looking/looked at the birds. Peter saw the birds. Peter looked happy. Peter was
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
centrul adverbul-substitut cum, interogativ sau relativ, exprimând predicații calificative: (246) Cum arată copiii? (247) Arată cum mi-l închipuiam. Față de celelalte două verbe din clasa analizată, a arăta nu acceptă lexicalizarea Experimentatorului (*Ioana îmi arată obosită). Atunci când Experimentatorul nu se lexicalizează, este identificat implicit prin locutor. Enunțul Ioana arată obosită poate fi rostit doar în contextul în care locutorul este cel care a văzut-o pe Ioana și, pe baza informațiilor vizuale, îi atribuie proprietatea de a fi obosită. 6.2
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
CORELATIVELOR ÎNSPRE CLASA CONECTORILOR Structura pe de o parte..., pe de altă parte este menționată în GALR în subcapitolul rezervat conectorilor de structurare discursivă (GALR II: 775−776). 4.1. Construcția-tip este aceea în care al doilea component este lexicalizat ca pe de altă parte. Cele două componente ale structurii corelative pot apărea în aceeași frază/propoziție și sunt uneori "legate" prin conjuncțiile și, iar. Pe de o parte suntem înclinați să vedem excelența ființei în ceea ce este inconfundabil și
[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
-
1957: 169). 2 V. Gheorghe, 2004; aceeași perspectivă descriptivă este adoptată și în GALR II: 208−233. 3 Prin lanț relativ se înțelege o serie coreferențială formată din categoria relativizată, elementul relativ și antecedentul său din regentă (care poate fi lexicalizat sau vid), cf. Godard (1988). 4 Cf. Iordan (1937: 42), care recomandă evitarea formei cari, Rosetti (1943: 60-61), GA: 161-162. 5 În secolul al XVI-lea avea formele: masc. sg. care și carele, masc. pl. care și cari, carei, carii
[Corola-publishinghouse/Science/85026_a_85812]
-
eliminată în trecerea la româna modernă. Analiza generală, sincronică și diacronică, a sintaxei articolului hotărât sufixal pune în evidență o importantă trăsătură a românei prin care contrastează cu limbile romanice: articolul hotărât este un sufix generat odată cu numele și nu lexicalizează în mod direct poziția D(eterminant), ci stabilește o relație de ACORD cu poziția D. Pe lângă construcția cu articol hotărât inferior, analiza structurilor discontinue (v. §1.3 infra) din limba română veche confirmă această ipoteză (v. Brăescu, Dragomirescu și Nicolae
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
tip TOPIC și FOCUS care găzduiesc constituenți cu relevanță pragmatică. Ipoteza lui Rizzi (1997) este verificată în mod direct de limba română: Stan (2007) arată că structura românească ca... să este o structură în care ambele poziții de complementizator sunt lexicalizate, iar constituenții care ocupă spațiul dintre ca și să sunt focalizați sau topicalizați (53). (53) a. Cine vrei să vină? Vreau ca NUMAI ION să vină, nu și ceilalți (focus contrastiv 36) b. Ce ai vrea să facă Ion? Aș
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
să vină, nu și ceilalți (focus contrastiv 36) b. Ce ai vrea să facă Ion? Aș vrea caIonsă traducă introducerea. (topic) Rizzi (1997: 295-300) arată că poziția de focus este unică, pe când poziția de topic este recursivă și se poate lexicaliza și la stânga și la drepta focusului 37: (54) a. Cred că TREABA ASTA mâine ar trebui să i-o spunem lui Ion. (focus > topic) b. Cred că mâine TREABA ASTAar trebui să i-o spunem lui Ion. (topic > focus) (55
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
beau. Astfel, structura domeniului C propusă de Rizzi (1997: 297) este următoarea, simbolul * marcând caracterul recursiv al proiecției de topic 38: (57) FORCEP > TOPP* > FOCP > TOPP* > FINP > IP Proiectarea ambelor centre C nu este întotdeauna obligatorie; de exemplu, complementizatorul că lexicalizează uniform proiecția Force; complementizatorii nonfiniți de infinitiv și supin (a și, respectiv, de) reprezintă centre care amalgamează proiecțiile FORCE și FIN (v. discuția în §III.3.1.1). Odată cu apariția Teoriei fazelor (Chomsky 2001, 2008)39, periferiile au fost considerate
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
Maria pe toți copiii. În aceeeași linie de argumentare, posibitatea de lexicalizare joasă a copiei obiectului direct se observă și structuri de tipul (48), în care OD este deplasat în periferia stângă propozițională și cuantificatorul flotant care îl reia se lexicalizează la dreapta subiectului. Această distribuție indică o configurație inițială VSO, nu o configurație VOS în care obiectul s-a deplasat prin object shift la periferia internă propozițională, la stânga subiectului in situ. (48) a. Pe copii i-a ajutat Maria pe
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
singurul tip de adjuncție permis în gramatica antisimetrică (Kayne 1994) • în concordanță cu dezideratul (exprimat mai sus) conform căruia fiecare limbă selectează din mulțimea de trăsături puse la dispoziție de gramatica universală o submulțime de trăsături pe care să le lexicalizeze prin material morfolexical, rămâne de stabilit în cercetări viitoare printr-o comparație transparadigmatică a verbului românesc (pusă în acord cu rezultatele din gramatica structurală, v. Guțu Romalo 1968) tipologia trăsăturilor lexicalizate de română, rezultat care ne va permite să identificăm
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]