122 matches
-
modernă lexem (invariantă), respectiv alolexem (variantă). Ceea ce definesc dicționarele explicative ale unei limbi sînt lexemele, titlul unui articol de dicționar avînd rolul de simbol arbitrar al unui lexem. V. cuvînt, morfem, termen. COSERIU 1964; DÖRSCHNER 1996 ; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. VI LEXICALIZARE. Proces lingvistic de codare (codificare) care constă în crearea unei noi unități lexematice (cuvînt sau sintagmă), prin atribuirea de etichete lexicale cu cuvintele unei limbi înțelese ca o intersecție de relații (fonetice, morfologice, sintactice, semantice), în care este antrenat raportul
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
crearea unei noi unități lexematice (cuvînt sau sintagmă), prin atribuirea de etichete lexicale cu cuvintele unei limbi înțelese ca o intersecție de relații (fonetice, morfologice, sintactice, semantice), în care este antrenat raportul dintre gramatică și lexic. Într-o interpretare specializată, lexicalizarea este procesul lingvistic prin care o sintagmă constituită din morfeme libere se transformă într-o sintagmă fixă, comutabilă din punct de vedere paradigmatic în interiorul unei clase lexematice: rom. de îndată se opune lui acum, de care nu diferă prin comportamentul
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
din morfeme libere se transformă într-o sintagmă fixă, comutabilă din punct de vedere paradigmatic în interiorul unei clase lexematice: rom. de îndată se opune lui acum, de care nu diferă prin comportamentul său morfo-sintactic și semantic. Într-o interpretare restrînsă, lexicalizarea poate antrena relațiile de gen și număr în direcția normalizării formelor: în româna veche, forma de singular copaci(u) nu era diferențiată de plural, diferență exprimată de opoziția actuală copac/copaci care lexicalizează numărul. În categoria procedeelor secundare de formare
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
normalizării formelor: în româna veche, forma de singular copaci(u) nu era diferențiată de plural, diferență exprimată de opoziția actuală copac/copaci care lexicalizează numărul. În categoria procedeelor secundare de formare a cuvintelor în limba română, unii lingviști au inclus lexicalizarea de variante fonetice, morfologice (forme flexionare) derivative (reale sau aparente) ale unuia și aceluiași cuvînt polisemantic. Prin acest procedeu, dintr-o variantă (alofon, alomorf) a unui cuvînt originar se formează un alt cuvînt (sau chiar două cuvinte), fiecare cu sens
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
cu sens/sensuri și formă proprie (forme proprii); de exemplu, din turc. mahramá a rezultat maramă (,,voal fin de borangic, cu care se acoperă capul"), iar din acesta a rezultat năframă (,,bucată de pînză folosită ca basma, batistă sau ștergar"). Lexicalizarea cunoaște aspecte particulare, specifice fiecărei limbi și presupune mai multe etape: configurarea prin transfer, textualizarea, adoptarea în uz și generalizarea (standardizarea). Lexicalizarea prin transfer apelează la mecanisme universale ale creației lingvistice, precum împrumutul lexical, care presupune transferul integral (conținut și
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
se acoperă capul"), iar din acesta a rezultat năframă (,,bucată de pînză folosită ca basma, batistă sau ștergar"). Lexicalizarea cunoaște aspecte particulare, specifice fiecărei limbi și presupune mai multe etape: configurarea prin transfer, textualizarea, adoptarea în uz și generalizarea (standardizarea). Lexicalizarea prin transfer apelează la mecanisme universale ale creației lingvistice, precum împrumutul lexical, care presupune transferul integral (conținut și formă fonetică) al unei unități lexicale din limba sursă în limba țintă, calchierea lexicală, care presupune transferul semantic din limba sursă în
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
formei, conținutului și a modului de funcționare în discurs. Semnificatul unui termen coincide cu desemnarea, iar sensul este motivat, relația dintre denumire și noțiune fiind biunivocă. Termenul este o denumire (etichetă) convențională la care se ajunge printr-un proces de lexicalizare naturală sau artificială, mai mult ori mai puțin specifică. Termenii sau unitățile terminologice trebuie să îndeplinească cîteva condiții: 1) să fie unități lingvistice integrabile în enunțuri, 2) spre deosebire de alte semne lingvistice, extensiunea semantică a termenului se definește în raport cu semnificatul, pentru că
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Posibilitatea exprimării cauzei în toate situațiile de variație din limba română elimină din discuție încă două tipuri de ipoteze. Forma nonreflexivă nu poate fi asociată cu un proces așteptat, iar cea reflexivă, "mai energică" (Maldonaldo 1988), cu unul neașteptat, pentru că lexicalizarea cauzei presupune o relație firească de tip cauză−efect. Toate exemplele din lista de mai sus ar putea fi continuate cu o structură de tipul așa cum era de așteptat (pulsul e de așteptat să se accelereze dacă se iau anumite
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
nu cere un argument extern. Belvin și Den Dikken (1997)19 au analizat verbul corespunzător lui a avea ca fiind un centru funcțional F în care se încorporează o prepoziție locativă și un nod Acord. Prezența prepoziției are drept consecință lexicalizarea copulei a fi ca a avea. Moro (1997, apud Niculescu 2008: 258) a artătat că a avea nu conține o prepoziție locativă, ci are următoarea formă: V-AcordO-T-AcordS. A avea încorporează un număr mai mare de elemente funcționale decât a fi
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
această trăsătură trebuie să fie ocupat. Este bine-cunoscut faptul că poziția subiectului [Spec,TSP] este în mod obligatoriu lexicalizată în engleză (fapt care a și condus la formularea Principiului Proiecției Extinse în Chomsky 1982, de unde și conceptul de trăsătură EPP); lexicalizarea acestei poziții însă se poate realiza prin expletivul locativ there care nu reia informația exprimată de subiect (cu care centrul TS se acordă în număr) (45) sau prin expletivul it, în configurații în care se observă că folosirea expletivului nu
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
Ledgeway 2015b, 2015d; v. și discuția în §II.2.3), iar proiecția verbală extinsă a românei (contemporane și vechi) nu prezintă indicii de structuri cu centru final. 4) Se pot găsi și alte argumente de ordin empiric pentru această analiză? Lexicalizarea dublă a poziției obiect direct, prin obiectul direct propriu-zis și prin cuantificatorul flotant toți / toate, la dreapta subiectului postverbal (i.e. într-o configurație VSO) poate fi luată în sprijinul acestei ipoteze. Structurile relevante sunt cele din (47a), în care atât
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
s-a produs. În (47b), cuantificatorul flotant ocupă o poziție nedislocată în cadrul grupului nominal obiect direct. (47) a. I-a ajutat Maria pe copiipe toți. b. I-a ajutat Maria pe toți copiii. În aceeeași linie de argumentare, posibitatea de lexicalizare joasă a copiei obiectului direct se observă și structuri de tipul (48), în care OD este deplasat în periferia stângă propozițională și cuantificatorul flotant care îl reia se lexicalizează la dreapta subiectului. Această distribuție indică o configurație inițială VSO, nu
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
că, în general, complementizatorii și elementele relative (pronume, adjective, adverbe) se exclud reciproc, intuiție formalizată de Chomsky și Lasnik (1977) ca Doubly-Filled COMP Filter 72 și extinsă de Koopman (1996) și Koopman și Szabolcsi (2000) ca o constrângere generală asupra lexicalizării simultane a centrului și a specificatorului aceleiași proiecții (Generalized "Doubly-Filled COMP Filter")73. Astfel, elementele relative și complementizatorii care apar în FORCE sunt în competiție pentru aceeași poziție 74 (elementele wh- pentru [Spec, FORCE], complemetizatorii pentru FORCE 0)75: (135
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
și centrul proiecției FINP sunt simultan ocupate, ceea ce conduce la o violare a Doubly-Filled COMP Filter (Chomsky și Lasnik 1977) / Generalized Doubly Filled-Comp Filter (Koopman 1996; Koopman și Szabolcsi 2000). Întocmai cum prezența unui element wh- în specificatorul FORCEP blochează lexicalizarea complementizatorilor înalți (că, dacă, ca) (v. §3.4 supra), la fel și prezența verbului lexical în [Spec, FinP] blochează realizarea complementizatorului să. Reprezentarea sumară din (144) suprinde această analiză. (144) FINP qp VP FINP 4 qp facă FIN0 PERSP* să
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
16r) Structura cu recomplementarea lui să în poziția înaltă de complementizator (FORCE 0) este atestată din româna veche; deși contextul preferat de recomplementare a lui să este în prezența constituentului topicalizat (nu) cumva (48a-c), spațiul sintactic proiectat între cele două lexicalizări ale complementizatorului să este mai flexibil în româna veche, găzduind și alți constituenți decât (nu) cumva (48d-f). (48) a. sănu cumvasă aibă smenteală creștinătatea și ceaste 2 țărî (DÎ.1600: XXXIII) b. sănu cumvasă să tâmple să fie neștine svătuit
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
prezentată în §III.3.5, și anume că inversiunea/ridicarea la C se produce prin accesarea poziției (Spec,)FINP, predicțiile analizei pentru româna veche sunt aceleași ca pentru româna modernă: subjonctivele inversate presupun encliza pronumelor clitice și sunt incompatibile cu lexicalizarea lui să (ca efect al constrângerilor de tipul (Generalized) Doubly-Filled COMP Filter, v. §III.3.5), v. (49) (v. §3.2.2.1 infra). Practic, encliza pronominală și/sau absența lui să diagnostichează o structură cu ridicare la C. În
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
subordonată (v. §3.1.2 infra). Structura generală a propoziției subordonate în limbile romanice vechi propusă de Ledgeway (2012: 65; 2015e: §46.3.3.1) este cea din (61), în care verbul este constrâns să rămână în nucleul propozițional de lexicalizarea elementului de relație (v. și Salvi 2001). Asimetriile propoziție principală / propoziție subodonată se explică prin aceea că propozițiile subordonate funcționează uneori după structura propozițiilor principale (cea din (60) supra). (61) [Periferie stângăC [Nucleu propozițional S V O ADV] O chestiune
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
2.2.1.1 V-la-FORCEP? Ipoteza că proiecția FORCEP găzduiește deplasarea V-la-C este contrazisă de distribuția inversiunii în propozițiile subordonate și în propozițiile principale. În propozițiile subordonate, inversiunea (rară, dar atestată atât în textele originale, cât și în traduceri) permite lexicalizarea elementelor de relație (complementizatori, conjuncții circumstanțiale, elemente relative), ceea ce arată că verbul nu este găzduit de FORCEP: (88) a. Adecă eu, ierei popa Anghel, făcut-am aceasta a mea scrisoare ca să fie de mare credință la mâna nepotu-miu Anghel din
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
2)36. Așadar, ca și în cazul inversiunii din româna modernă, sub analiza V-la-FOC rămâne neexplicată adiacența strictă a verbului la pronumele clitic și/sau la auxiliar și neatestarea structurilor de tipul V-XP-AUX/V-XP-CL/V-XP-CL-AUX. Cu alte cuvinte, ce blochează lexicalizarea proiecției TOP2P, în condițiile în care există consens asupra faptului că auxiliarele și cliticele nu se deplasează la C, ci rămân in situ (v. §2 supra; v. și Avram 1999; Hill și Alboiu 2016)? Desigur, acest argument devine valid atunci când
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
asupra faptului că auxiliarele și cliticele nu se deplasează la C, ci rămân in situ (v. §2 supra; v. și Avram 1999; Hill și Alboiu 2016)? Desigur, acest argument devine valid atunci când se va arăta că și limba veche permite lexicalizarea topicului la stânga și la dreapta focusului, la fel ca limba modernă, însă acest aspect face obiectul unei cercetări viitoare. În orice caz, la prima vedere, propoziții ca (95f) în care între verbul inversat (deplasat la FINP, v. §3.2.2
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
capitol (§2 supra) a scos în evidență faptul că singurul element care se poate considera că lexicalizează nonambiguu poziția FIN0 este complementizatorul să37. Diagnosticele sintactice care indică generarea complementizatorului să în FIN0, discutate pe larg în §2.2 supra, sunt: lexicalizarea sa la stânga negației și a pronumelor clitice (chiar și în rarele cazuri de encliticizare pronominală la drepta lui să, care vor fi interpretate drept calcuri, v. infra), coocurența cu elementele de relație relative și structurile cu complementizator scindat (ca... să
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
situații în care cei doi complementizatori lexicalizează ambele centre complementizator, FORCE 0 și FIN0. Această analiză a lui să face o predicție clară: cu excepția structurilor cu recomplementare, dacă verbul se ridică la FIN prin VP-movement (i.e. deci la [Spec, FINP]), lexicalizarea lui să este blocată de constrângerea care previne lexicalizarea simultană a specificatorului și a centrului aceleiași proiecții completive - (Generalized) Doubly-Filled COMP Filter (v. §III.3.5 pentru o discuție detaliată). Să examinăm măsura în care această predicție este îndeplinită. În
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
complementizator, FORCE 0 și FIN0. Această analiză a lui să face o predicție clară: cu excepția structurilor cu recomplementare, dacă verbul se ridică la FIN prin VP-movement (i.e. deci la [Spec, FINP]), lexicalizarea lui să este blocată de constrângerea care previne lexicalizarea simultană a specificatorului și a centrului aceleiași proiecții completive - (Generalized) Doubly-Filled COMP Filter (v. §III.3.5 pentru o discuție detaliată). Să examinăm măsura în care această predicție este îndeplinită. În primul rând, se observă că subjonctivele fără să se
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
a-i slobozi pre ei nemâncaținu voiu, sănu cumvasă slăbească pre cale (NT.1648: 20v) Întrucât, în aceste structuri bine delimitate mai ales prin prezența constituentului nu cumva/cândva, complementizatorul să este dublu lexicalizat în FORCE0și FIN0, este posibil ca lexicalizarea joasă a lui să să fie blocată de deplasarea V-la-FIN (101a) de către aceeași constrângere, (Generalized) Doubly-Filled COMP Filter; encliza pronominală în exemple ca (101b) indică părăsirea de către verb a domeniului flexionar și ridicarea la FIN. Poziția FORCE nu este afectată
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
deplasarea V-la-FIN (101a) de către aceeași constrângere, (Generalized) Doubly-Filled COMP Filter; encliza pronominală în exemple ca (101b) indică părăsirea de către verb a domeniului flexionar și ridicarea la FIN. Poziția FORCE nu este afectată de deplasarea verbului în domeniul C, dovadă și lexicalizarea complementizatorului să la stânga constituentului nu cumva/cândva în exemplele din (101). (101) a. Senu cânduvadzică limbile (PH.1500−10: 67v) b. sănu cândva rădice-se (CP1.1577: 268r) Există și câteva atestări care contrazic această generalizare, și anume structuri cu
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]