KorAP: Find »[drukola/base=lexicalizat & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 2 3 4 >

76 matches

Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804

trece pe aici, [Ana]Experimentator vede școala în care a învățat. (1') [Îmi]Experimentator miroase a ars. În ierarhia rolurilor tematice, Agentul desemnează rolul atribuit inițiatorului voluntar al acțiunii exprimate de verb, caracterizat prin trăsăturile semantice [+Animat], [+Control]. Agentul apare lexicalizat ca subiect al verbelor de percepție a privi, a se uita ta, a asculta etc., care desemnează acțiuni controlate și orientate într-o anumită direcție: (2) [Copiii]Agent își privesc părinții cu mirare/cu insistență. (3) La orele de muzică

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
Pustejovsky 1995), a cărui analiză semantico-sintactică o prezentăm mai jos55. În structura argumentală a verbului sunt specificate trei argumente. Primele două argumente corespund subiectului (un argument cu trăsătura [+Animat]) și obiectului direct (o entitate cu referință concretă) și sunt obligatoriu lexicalizate. Al treilea argument (engl. default argument), presupus în semantică, dar care poate rămâne nelexicalizat, se referă la materialul din care un obiect este alcătuit/construit. Structura evenimențială a verbului specifică existența a două subevenimente succesive în cadrul evenimentului desemnat de verb

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
și din domeniul afectiv. Ca verb de percepție, cu un referent [+Animat] în poziția subiectului, a simți nu acceptă folosirea absolută: (32) * În urma anesteziei, pacienții nu simt. ["(nu) au simțuri"] Ca verb psihologic-afectiv, a simți poate apărea fără obiectul direct lexicalizat. Locutorul va asocia această poziție sintactică cu trăsătura semantică abstractă [+Arbitrar], combinată cu trăsătura [+Afect]. (33) Copiii simt ("au sentimente") și știu să-și exprime sentimentele. 4.2.Verbele de percepție nonintențională, în structuri cu două argumente Verbele de percepție

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
tresare de puternic. < Aud modul cum tresare. Tresare puternic. 4.3. A SIMȚI, în structuri cu două argumente A simți are un statut aparte în rândul verbelor analizate, fiind nonspecificat cu privire la tipul de percepție exprimată. Verbul selectează doi constituenți obligatoriu lexicalizați, un nominal subiect [+Animat] și o complinire cu rol de obiect direct, care poate avea realizare nominală sau propozițională. 4.3.1. A simți cu obiect direct realizat prin GN În funcție de natura semantică a argumentului intern, a simți poate exprima

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
de la substantiv (Casele arătau sumbre), fie se convertește în adverb (Casele arătau sumbru). 6.2.1. Verbul a arăta. Un tip "special" de verb copulativ 145 Verbul a arăta funcționează ca verb bivalent, în structuri cu două poziții sintactice obligatoriu lexicalizate, subiectul și numele predicativ. În poziția subiectului poate apărea orice entitate cu referință concretă: (230) Copiii arată obosiți. (231) Casa arată devastată. Continuând direcția de analiză a verbului a arăta ca predicat compus, propusă de Manoliu-Manea (1977), se observă mai

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799

exprimă o proprietate (în sens larg) a unei entități sau a altei proprietăți. Prin urmare, clasa lexico-gramaticală adjectiv, prin tipul său semantic, este dependentă sau are o natură relațională. Relația sa cu entitatea/proprietatea calificată/descrisă este mediată de nominalul (lexicalizat sau nu) care denumește acea entitate/proprietate. Adjectivul nu își poate verifica sau valoriza trăsăturile "direct" prin raportarea la un obiect descris. În enunțul E frumoasă, rostit cu privire la o vază prezentă în context, avem un acord "deictic". Acest acord nu

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
atracție: (151) Nu merită proștii de noi care plătim sute de mii lei pe lună un canal bun și gratis. (http://vasile.zice.ro). Conform GALR (II: 390), în propozițiile cu sintagma calitativă prostul de mine subiectul nu este exprimat (lexicalizat). Aceasta înseamnă că verbul la persoana I nu se acordă cu sintagma calificativă. Sintagma prostul de mine ar putea fi o apoziție sau o secvență incidentă. Dacă considerăm că sintagma calificativă este o apoziție, trebuie să presupunem că două enunțuri

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
Secvența legată prin juxtapunere (cea care urmează după conjuncția sau) este o enumerare: (180) Ion sau Dan, Paul (,Mircea, Vasile) vor veni la concert. În concluzie, conjuncția nelexicalizată ("conjuncția zero") care se întâlnește în juxtapuneri împrumută valoarea semantică a conjuncției lexicalizate coocurente: copulativă în Ion, Dan și Maria, sau disjunctivă, în Ion, Dan sau Maria. Caracteristicile sale semantico-sintactice diferă însă de cele ale conjuncției lexicalizate (nu permite interpretarea grupată, de exemplu). 2.6. Coordonarea de prefixoide Unele aspecte care țin de

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
În concluzie, conjuncția nelexicalizată ("conjuncția zero") care se întâlnește în juxtapuneri împrumută valoarea semantică a conjuncției lexicalizate coocurente: copulativă în Ion, Dan și Maria, sau disjunctivă, în Ion, Dan sau Maria. Caracteristicile sale semantico-sintactice diferă însă de cele ale conjuncției lexicalizate (nu permite interpretarea grupată, de exemplu). 2.6. Coordonarea de prefixoide Unele aspecte care țin de coordonarea de prefixoide au impact asupra acordului în număr și, într-o mai mică măsură, asupra acordului în gen: (181) Ion și Maria sunt

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785

vedere categorial: categoriile lexicale N, V și A sunt create în sintaxă prin combinarea categoriilor micul n/v/a cu rădăcinile lexicale (engl. root); micul v introduce un eveniment (Marantz 2005). Trăsăturile abstracte prezente în centrele funcționale din sintaxă sunt lexicalizate (li se atribuie un conținut fonologic la spell out) prin Inserția Vocabularului, care are loc în morfologie. Itemii de vocabular sunt individuali, fiind alcătuiți dintr-un exponent fonologic și trăsăturile asociate cu acesta și sunt inserați așa încât itemul cu cel

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
argumentul extern (Voice). Ideea este preluată de Collins (2005: 96, apud Roberts 2007b), care propune disocierea proprietăților de tranzitivitate ale v: (a) activ: v atribuie rol tematic extern; v verifică Cazul acuzativ; (b) pasiv: v atribuie rol tematic extern; Voice (lexicalizată ca by 'de (către)') verifică acuzativ. Roberts (2007b) sugerează o soluție alternativă: Voice, centrul fazei interne a propoziției (engl. internal clausal phase), are trăsături φ neinterpretabile care sunt realizate prin Cazul acuzativ. În propozițiile active, acestea sunt moștenite de v

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
categoriei v, cât și pe cele ale categoriei T. În cazul reflexivelor inerente, se nu poate fi inserat în poziția de argument intern: este un argument suprimat lexical, care se poate exprima printr-un GPrep. Reflexivele inerente acceptă grupuri prepoziționale (lexicalizate sau nu): Studenții se abțin (de la comentarii) Los alunos lembraram-se (do exame). Propunerea autorilor este că acest grup prepozițional este un argument intern, iar verbele pronominale/reflexive romanice sunt structuri antipasive (vezi Capitolul 1, 6.3.). Această idee este compatibilă

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
pronominal de acuzativ, cu trăsături φ subspecificate − persoana 3, nu există gen sau număr, Cazul acuzativ −, deci trebuie să primească, nu să verifice trăsătura de număr (în poziția Spec,I sau Spec,T). Se este coindexat cu un nominal care (lexicalizat sau nu) ocupă poziția de subiect canonic. Cornilescu (1998: 319) arată că structura cu se respectă Generalizarea lui Burzio: din moment ce verbul poate verifica trăsătura de Caz structural acuzativ, are o poziție tematică de subiect. Verbele cu se acuzativ au o

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
a bea, a recita, a fuma, a suge, a tricota, a murmura, a asculta, a traduce; a se pregăti, a se spăla. Cornilescu (2001: 484−488) arată că nominalizarea supin + subiect este întotdeauna de tip activitate/proces, obiectul nu trebuie lexicalizat (ca să măsoare evenimentul), pe când cea de tip supin + obiect denotă o schimbare, o activitate. Nominalizările de la același verb folosesc sufixe diferite, rezultând nominalizări de tip eveniment cu trăsături aspectuale și sintactice diferite (contribuția semantică a sufixului): ● nominalizările infinitivale apar numai

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788

acest / acesta), prin procese morfofonologice interne (acea [aʧḙa] / aceea [aʧeja]), precum și specializarea sintactică a demonstrativelor în funcție de această distincție morfologică, caracteristice românei moderne (v. Nicolae 2013b, 2015b), nu sunt încă fixate în româna veche. În structuri nonpronominale (i.e. cu centrul substantival lexicalizat), atât demonstrativele slabe (22), cât și demonstrativele tari (23) pot apărea atât la dreapta, cât și la stânga centrului substantival (Dimitrescu 1978: 278; Stan 2013: 35-36): (22) a. ci de la Dumnezeu să să îndrepteze acel păcat (PI.~1650: 5v) b. nu

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
domeniul lexical vP), schimbarea centru final -->centru inițial se propagă dinspre centrele superioare ierarhic înspre centrele inferioare ierarhic, adică dinspre complementizator - pentru care în latina clasică există o setare parametrică mixtă, observabilă empiric prin coexistența structurilor inovative (centru inițial; complementizator lexicalizat) cu structurile arhaice (centru final; complementizator nul, e.g. acuzativ cu infinitiv) - înspre centrul lexical al proiecției extinse verbale, verbul lexical. Schimbarea se produce în concordanță cu FOFC. Centrul C0 poate domina atât o structură cu centru inițial (59a), cât și

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
în §II.2.1, EPP este o trasătură cu pură relevanță sintactică care indică pur și simplu că specificatorul centrului care poartă această trăsătură trebuie să fie ocupat. Este bine-cunoscut faptul că poziția subiectului [Spec,TSP] este în mod obligatoriu lexicalizată în engleză (fapt care a și condus la formularea Principiului Proiecției Extinse în Chomsky 1982, de unde și conceptul de trăsătură EPP); lexicalizarea acestei poziții însă se poate realiza prin expletivul locativ there care nu reia informația exprimată de subiect (cu

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
reveni la reprezentarea (99) / (114) și putem înlocui ultima proiecție necunoscută (notată XP) cu FINP; să este un complementizator care se generează în centrul acestei proiecții. O reprezentare mai complexă a nucleului flexionar și a periferiei stângi, cu ambele centre lexicalizate, este dată în (137); reprezentarea de mai jos surprinde structura sintactică a majorității exemplelor discutate în această secțiune. (137) FORCEP (TOP, FOC, TP) FinP NEGP PERSP MOODP TP ASPP ca să nu -l daui ti ti să nu cumva să -l

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
din VP. Am formalizat această intuiție utilizând teoria de atribuire a cazului propusă de Pesetsky și Torrego; centrul TO (= Tense object), plasat între v și V, este înzestrat cu o trăsătură EPP, instrucțiune sintactică conform căreia [Spec, T0P] trebuie obligatoriu lexicalizat. Extracția obligatorie a argumentului intern asigură deplasarea ulterioară a VP conținând doar centrul și urma argumentului intern, dând impresia (falsă) că segmentul deplasat este doar centrul. (iii) Domeniul flexionar este scindat într-o serie de proiecții funcționale verbale (MOODP > TP

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
asemenea, am luat în discuție - doar pentru acest studiu, nu și pentru următoarele - doar structurile care conțin auxiliarul și verbul lexical (86)-(87), nu și clitice pronominale. Cliticele pronominale pot fi postpuse (fără a antrena și postpunerea auxiliarului) sau dublu lexicalizate, fie din cauze fonologice (sau i-au furat-o cineva; ACP.1714: 7v-8r), fie sub influența traducerilor (veicurăți-ne sufletele;DDL.1679: 59). Pentru un studiu statistic care își propune să vadă dacă vreunul dintre auxiliare se inversează mai des, am

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
smenteală (DÎ.1600: XXXIII; XXXIV) b. și a-i slobozi pre ei nemâncaținu voiu, sănu cumvasă slăbească pre cale (NT.1648: 20v) Întrucât, în aceste structuri bine delimitate mai ales prin prezența constituentului nu cumva/cândva, complementizatorul să este dublu lexicalizat în FORCE0și FIN0, este posibil ca lexicalizarea joasă a lui să să fie blocată de deplasarea V-la-FIN (101a) de către aceeași constrângere, (Generalized) Doubly-Filled COMP Filter; encliza pronominală în exemple ca (101b) indică părăsirea de către verb a domeniului flexionar și ridicarea

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
pentru consultațiile oferite în această direcție. 44În schimb, în fazele mai târzii ale latinei (incluzând aici și latina populară), centrul C este supus unei setări parametrice mixte, fiind bine consolidate structurile cu complementizator la începutul propoziției (structuri cu centru inițial, lexicalizat) în competiție cu structuri de complementare arhaice paratactice, de tipul acuzativ + infinitiv (analizate ca fiind structuri cu centru final, acest centru fiind un complementizator nul). Setările parametrice mixte se explică prin adoptarea unei ierarhii parametrice (Roberts 2012) în care schimbarea

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433

de intonație" (exemple tipic orale, cum sunt Aici liniște; De mâine la muncă); c) "elipsa condiționată textual, strict determinată de contextul lingvistic, constând în nerepetarea unor elemente deja exprimate, (...) considerată uneori un fenomen aparte, de subînțelegere sau brahilogie"; d) "elipsa lexicalizată", definită drept tip de elipsă "care adaugă un sens nou unui cuvânt desprins dintr-o sintagmă stabilă, uneori modificându-i clasa gramaticală" și care "se manifestă de obicei într-un grup nominal"; se dau ca exemple roșie, temperatură, tensiune, vânătă

Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu (2009) [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
un grup nominal"; se dau ca exemple roșie, temperatură, tensiune, vânătă; dar "și verbele pot primi sensuri noi, prin preluarea semnificației unor complemente care nu mai sunt exprimate: a da (la facultate)". Observăm imediat că fenomenul numit de autori elipsă lexicalizată se identifică cu procedeul condensării lexico-semantice, iar ceea ce i se poate reproșa clasificării de mai sus este numai faptul că în ciuda marilor deosebiri față de celelalte trei tipuri descrise acestui procedeu i se conferă, conform tradiției, calitatea de elipsă și doar

Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu (2009) [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
mai sus este numai faptul că în ciuda marilor deosebiri față de celelalte trei tipuri descrise acestui procedeu i se conferă, conform tradiției, calitatea de elipsă și doar funcția de generator semantic, nu și aceea de formator de cuvinte, deși însuși calificativul "lexicalizat" folosit pentru a-l caracteriza ar trebui să sugereze deținerea și a acestui rol. Deși există numeroase exemple de adjective pe deplin lexicalizate ca substantive, la genul și numărul pe care le aveau în termenul complex (rom. scurt s.n. < scurt

Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu (2009) [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]