KorAP: Find »[drukola/base=lexicalizat & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 2 3 4 >

76 matches

Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433

ceea ce conferă de la bun început notorietate și autoritate noilor formații; numeroși termeni reținuți din sintagme nu trec niciodată în etapa lexicalizării, ci se opresc la nivelul întrebuințării ad hoc, al substituirii ocazionale a sintagmelor sau compuselor; multe cuvinte condensate și lexicalizate nu ajung la etapa finală, concurând liber, în continuare, cu bazele lor sintagmatice. Nici debutul procesului de condensare nu este întotdeauna limpede: deși elipsele propriu-zise, adesea îmbrăcând forma omisiunilor anaforice, trebuie eliminate din rândul cazurilor de condensare împlinită, ele pot

Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
a procesului de condensare. Oricum, cele patru etape pot fi grupate câte două: în etapele primare, decodarea rezultatului condensării este încă dependentă situațional și uneori chiar tematic, deoarece procesul poartă unele urme caracteristice ale elipsei lexicale, în timp ce cuvintele pe deplin lexicalizate, aflate în ultimele două etape, se sustrag condiției de uz deictic (nemaivorbind de aceea de uz anaforic), devin pe deplin autonome față de contextul extralingvistic sau lingvistic, iar elementele omise nu mai sunt subînțelese și refăcute mental, ci noul cuvânt exprimă

Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
la condensările petrecute pe terenul unei anumite limbi. Cât privește exemplele de condensare realizate în "momentul" împrumutării dintr-o altă limbă, ele nu parcurg, desigur, aceleași etape, ci se încadrează, de obicei, de la bun început în rândul cuvintelor pe deplin lexicalizate, fără concurență și independente de context. Există totuși o categorie de împrumuturi care nu intră direct în etapa finală, ci în cea de a treia etapă, în care concurează cu termenii complecși de bază. În această situație se află împrumuturile

Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
a doua (la dreapta) < prima sau a doua [stradă] etc.; dependența de contextul lingvistic sau situațional și statutul conjunctural, nelexicalizat al rezultatelor acestor omisiuni fac ca ele să rămână la nivelurile primare ale condensării. Totuși, unele exemple sunt pe deplin lexicalizate: fr. premier "prim-ministru" < premier [ministre] "idem"; fr. première "primă reprezentație a unui spectacol, premieră" < première [représentation] "idem"; oc. prima "primăvară" < lat. prima [vera] "idem"; sp., port. primo, prima "văr primar, vară primară" < lat. primus [consobrinus], prima [consobrina] "idem"; rom

Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
acest tip de condensare, gradul de expresivitate a frazeologismului sporește 113; unele proverbe de tip propoziție nominală: Vorba lungă, sărăcia omului. Prin însăși fixarea lor ca structuri imuabile, expresiile idiomatice condensate corespund, pe planul sintactic mai larg al enunțului, cuvintelor lexicalizate rezultate prin condensare. Deosebirea față de condensarea lexico-semantică este că rezultatul omisiunii este o unitate frazeologică sau un enunț de tip nominal (chiar dacă acesta poate fi constituit dintr-un singur termen, care însă nu este nou format, ci dobândește doar un

Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
dar tot atât de posibil este să fi fost împrumutat din franceză, unde blindé s.m. are același sens, fiind condensat din sintagma [véhicule (militaire)] blindé. 1.3.5. Cam la fel se întâmplă și cu temele de compunere detașate din compuse și lexicalizate: ele preiau, aproape fără excepție, configurația și caracteristicile gramaticale ale etimoanelor lor. Adjectivele rezultate prin condensarea unor compuse tematice sunt invariabile, deci nu poartă mărci ale genului sau numărului (rom. aparat(e) foto, recepție stereo, emisiuni radio; fr. hyper "hiperactiv

Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
receptorul său. Condensarea poate avea loc cu adevărat atunci când acești doi participanți la comunicare sunt acordați la același ton, când nu mai este nevoie de secvențe suplimentare pentru exprimarea și receptarea unei idei sau a unei emoții. Cuvântul condensat și lexicalizat devine suficient sieși; el nu necesită alte explicații, sugestii, completări sau reconstrucții mentale de contexte absente; el este un semn scurt care spune totul. Abrevieri și sigle bibliografice Avram = Andrei Avram, Comentarii și ipoteze etimologice, București, Editura Academiei Române, 2006. Blank

Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799

exprimă o proprietate (în sens larg) a unei entități sau a altei proprietăți. Prin urmare, clasa lexico-gramaticală adjectiv, prin tipul său semantic, este dependentă sau are o natură relațională. Relația sa cu entitatea/proprietatea calificată/descrisă este mediată de nominalul (lexicalizat sau nu) care denumește acea entitate/proprietate. Adjectivul nu își poate verifica sau valoriza trăsăturile "direct" prin raportarea la un obiect descris. În enunțul E frumoasă, rostit cu privire la o vază prezentă în context, avem un acord "deictic". Acest acord nu

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
atracție: (151) Nu merită proștii de noi care plătim sute de mii lei pe lună un canal bun și gratis. (http://vasile.zice.ro). Conform GALR (II: 390), în propozițiile cu sintagma calitativă prostul de mine subiectul nu este exprimat (lexicalizat). Aceasta înseamnă că verbul la persoana I nu se acordă cu sintagma calificativă. Sintagma prostul de mine ar putea fi o apoziție sau o secvență incidentă. Dacă considerăm că sintagma calificativă este o apoziție, trebuie să presupunem că două enunțuri

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
Secvența legată prin juxtapunere (cea care urmează după conjuncția sau) este o enumerare: (180) Ion sau Dan, Paul (,Mircea, Vasile) vor veni la concert. În concluzie, conjuncția nelexicalizată ("conjuncția zero") care se întâlnește în juxtapuneri împrumută valoarea semantică a conjuncției lexicalizate coocurente: copulativă în Ion, Dan și Maria, sau disjunctivă, în Ion, Dan sau Maria. Caracteristicile sale semantico-sintactice diferă însă de cele ale conjuncției lexicalizate (nu permite interpretarea grupată, de exemplu). 2.6. Coordonarea de prefixoide Unele aspecte care țin de

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
În concluzie, conjuncția nelexicalizată ("conjuncția zero") care se întâlnește în juxtapuneri împrumută valoarea semantică a conjuncției lexicalizate coocurente: copulativă în Ion, Dan și Maria, sau disjunctivă, în Ion, Dan sau Maria. Caracteristicile sale semantico-sintactice diferă însă de cele ale conjuncției lexicalizate (nu permite interpretarea grupată, de exemplu). 2.6. Coordonarea de prefixoide Unele aspecte care țin de coordonarea de prefixoide au impact asupra acordului în număr și, într-o mai mică măsură, asupra acordului în gen: (181) Ion și Maria sunt

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780

cu relevanță sincronică, cel puțin într-o anumită măsură. Imaginea mentală subiacentă, care este în general un fenomen psihologic individual, posedă anumite elemente care sunt mai mult sau mai puțin stabile și intersubiective și care lasă urme în sensul figurat lexicalizat al unei UFC [în original: CFU = conventional figurative unit] (i.e., în sensul său efectiv) sau în acele părți ale planului conținutului său care sunt atribuite în mod tradițional pragmaticii. Aceste elemente ale imaginii mentale alcătuiesc componenta imaginativă a UFC. Componenta

[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796

în ambii termeni ai raportului partitiv, grupul nominal cuantificat este exprimat, de obicei, o singură dată, pe lângă unul dintre numerale, fiind nelexicalizat ("nul" ca realizare fonetică, dar "implicit" sub aspect sintactico-semantic) pe lângă celălalt numeral. În funcție de topica relativă a grupului nominal lexicalizat și a celui nelexicalizat, structurile au două realizări, utilizate în variație liberă: doi din trei români sau un român din trei, un taximetrist din zece etc. 2.7.2. Unele structuri partitive tind să se apropie de statutul unui clișeu

[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804

suna/a mirosi cumva înseamnă "a fi perceput vizual/auditiv/olfactiv de către un referent". Cele stări stări cu structura [a arăta/a suna/a mirosi + proprietate], care evocă percepții vizuale, auditive și olfactive, nu pot exista în absența unui referent, lexicalizat sau nelexicalizat, care să înregistreze senzorial informațiile de natură fizică exprimate. Între aceste verbe și cele de la (8) -(11) există însă o diferență semantico-sintactică, care impune tratarea lor ca două subclase distincte. În exemplul (15) se exprimă proprietatea referentului din

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
trece pe aici, [Ana]Experimentator vede școala în care a învățat. (1') [Îmi]Experimentator miroase a ars. În ierarhia rolurilor tematice, Agentul desemnează rolul atribuit inițiatorului voluntar al acțiunii exprimate de verb, caracterizat prin trăsăturile semantice [+Animat], [+Control]. Agentul apare lexicalizat ca subiect al verbelor de percepție a privi, a se uita ta, a asculta etc., care desemnează acțiuni controlate și orientate într-o anumită direcție: (2) [Copiii]Agent își privesc părinții cu mirare/cu insistență. (3) La orele de muzică

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
Pustejovsky 1995), a cărui analiză semantico-sintactică o prezentăm mai jos55. În structura argumentală a verbului sunt specificate trei argumente. Primele două argumente corespund subiectului (un argument cu trăsătura [+Animat]) și obiectului direct (o entitate cu referință concretă) și sunt obligatoriu lexicalizate. Al treilea argument (engl. default argument), presupus în semantică, dar care poate rămâne nelexicalizat, se referă la materialul din care un obiect este alcătuit/construit. Structura evenimențială a verbului specifică existența a două subevenimente succesive în cadrul evenimentului desemnat de verb

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
și din domeniul afectiv. Ca verb de percepție, cu un referent [+Animat] în poziția subiectului, a simți nu acceptă folosirea absolută: (32) * În urma anesteziei, pacienții nu simt. ["(nu) au simțuri"] Ca verb psihologic-afectiv, a simți poate apărea fără obiectul direct lexicalizat. Locutorul va asocia această poziție sintactică cu trăsătura semantică abstractă [+Arbitrar], combinată cu trăsătura [+Afect]. (33) Copiii simt ("au sentimente") și știu să-și exprime sentimentele. 4.2.Verbele de percepție nonintențională, în structuri cu două argumente Verbele de percepție

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
tresare de puternic. < Aud modul cum tresare. Tresare puternic. 4.3. A SIMȚI, în structuri cu două argumente A simți are un statut aparte în rândul verbelor analizate, fiind nonspecificat cu privire la tipul de percepție exprimată. Verbul selectează doi constituenți obligatoriu lexicalizați, un nominal subiect [+Animat] și o complinire cu rol de obiect direct, care poate avea realizare nominală sau propozițională. 4.3.1. A simți cu obiect direct realizat prin GN În funcție de natura semantică a argumentului intern, a simți poate exprima

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
de la substantiv (Casele arătau sumbre), fie se convertește în adverb (Casele arătau sumbru). 6.2.1. Verbul a arăta. Un tip "special" de verb copulativ 145 Verbul a arăta funcționează ca verb bivalent, în structuri cu două poziții sintactice obligatoriu lexicalizate, subiectul și numele predicativ. În poziția subiectului poate apărea orice entitate cu referință concretă: (230) Copiii arată obosiți. (231) Casa arată devastată. Continuând direcția de analiză a verbului a arăta ca predicat compus, propusă de Manoliu-Manea (1977), se observă mai

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788

acest / acesta), prin procese morfofonologice interne (acea [aʧḙa] / aceea [aʧeja]), precum și specializarea sintactică a demonstrativelor în funcție de această distincție morfologică, caracteristice românei moderne (v. Nicolae 2013b, 2015b), nu sunt încă fixate în româna veche. În structuri nonpronominale (i.e. cu centrul substantival lexicalizat), atât demonstrativele slabe (22), cât și demonstrativele tari (23) pot apărea atât la dreapta, cât și la stânga centrului substantival (Dimitrescu 1978: 278; Stan 2013: 35-36): (22) a. ci de la Dumnezeu să să îndrepteze acel păcat (PI.~1650: 5v) b. nu

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
domeniul lexical vP), schimbarea centru final -->centru inițial se propagă dinspre centrele superioare ierarhic înspre centrele inferioare ierarhic, adică dinspre complementizator - pentru care în latina clasică există o setare parametrică mixtă, observabilă empiric prin coexistența structurilor inovative (centru inițial; complementizator lexicalizat) cu structurile arhaice (centru final; complementizator nul, e.g. acuzativ cu infinitiv) - înspre centrul lexical al proiecției extinse verbale, verbul lexical. Schimbarea se produce în concordanță cu FOFC. Centrul C0 poate domina atât o structură cu centru inițial (59a), cât și

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
în §II.2.1, EPP este o trasătură cu pură relevanță sintactică care indică pur și simplu că specificatorul centrului care poartă această trăsătură trebuie să fie ocupat. Este bine-cunoscut faptul că poziția subiectului [Spec,TSP] este în mod obligatoriu lexicalizată în engleză (fapt care a și condus la formularea Principiului Proiecției Extinse în Chomsky 1982, de unde și conceptul de trăsătură EPP); lexicalizarea acestei poziții însă se poate realiza prin expletivul locativ there care nu reia informația exprimată de subiect (cu

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
reveni la reprezentarea (99) / (114) și putem înlocui ultima proiecție necunoscută (notată XP) cu FINP; să este un complementizator care se generează în centrul acestei proiecții. O reprezentare mai complexă a nucleului flexionar și a periferiei stângi, cu ambele centre lexicalizate, este dată în (137); reprezentarea de mai jos surprinde structura sintactică a majorității exemplelor discutate în această secțiune. (137) FORCEP (TOP, FOC, TP) FinP NEGP PERSP MOODP TP ASPP ca să nu -l daui ti ti să nu cumva să -l

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
din VP. Am formalizat această intuiție utilizând teoria de atribuire a cazului propusă de Pesetsky și Torrego; centrul TO (= Tense object), plasat între v și V, este înzestrat cu o trăsătură EPP, instrucțiune sintactică conform căreia [Spec, T0P] trebuie obligatoriu lexicalizat. Extracția obligatorie a argumentului intern asigură deplasarea ulterioară a VP conținând doar centrul și urma argumentului intern, dând impresia (falsă) că segmentul deplasat este doar centrul. (iii) Domeniul flexionar este scindat într-o serie de proiecții funcționale verbale (MOODP > TP

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
asemenea, am luat în discuție - doar pentru acest studiu, nu și pentru următoarele - doar structurile care conțin auxiliarul și verbul lexical (86)-(87), nu și clitice pronominale. Cliticele pronominale pot fi postpuse (fără a antrena și postpunerea auxiliarului) sau dublu lexicalizate, fie din cauze fonologice (sau i-au furat-o cineva; ACP.1714: 7v-8r), fie sub influența traducerilor (veicurăți-ne sufletele;DDL.1679: 59). Pentru un studiu statistic care își propune să vadă dacă vreunul dintre auxiliare se inversează mai des, am

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]