282 matches
-
genere justificate) că multe englezisme au pătruns în română, mai ales în prima jumătate a secolului al XX-lea, prin filieră franceză (Th. Hristea a demonstrat în multe cazuri acest proces, analizînd forma sau sensurile particulare ale unor împrumuturi), lucrările lexicografice românești au emfatizat această sursă. Presupun că se va simți în curînd o tendință de reechilibrare a raportului dintre influențe, chiar extinsă asupra trecutului (întotdeauna reinterpretabil!). Un caz interesant mi se pare de pildă cel al substantivului bluf "minciună, înșelătorie
Între franceză și engleză by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15828_a_17153]
-
culcare - poate dura și pînă la 6 dimineața! Această interpretare destul de subiectivă, dar în fond răspîndită, a serii, era deja cuprinsă, într-o formulare destul de asemănătoare, în dicționare mai vechi (DLRM 1958). E posibil să fi fost inspirată de lucrări lexicografice străine (în Petit Robert, unul dintre sensurile cuvîntului soirée e limitat de "momentul cînd adormi"). Oricum, dicționarele aleg perspective diferite: fie o mai exactă și mai obiectivă determinare temporală (fr. soir e definit în Larousse - Lexis 1977 ca "timpul cuprins
Seara by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15953_a_17278]
-
al problemelor cu care se confruntă limba română literară din Republica Moldova în condițiile concrete ale comunicării, autorul și-a conceput lucrarea ca instrument pus la îndemîna tuturor basarabenilor aspirînd la o bună stăpînire a limbii române culte. Optînd pentru modul lexicografic de prezentare - care are avantajul de a permite o consultare punctuală rapidă ori de cîte ori apare o nedumerire sau o ezitare, cînd vorbitorul - avizat - nu e sigur de justețea opțiunilor și a deprinderilor sale lingvistice - A. Crijanovschi a înregistrat
Româna de dincolo de hotare by Valeria Guțu Romalo () [Corola-journal/Journalistic/16247_a_17572]
-
cu stereotipiile ei pozitive sau negative. Am discutat altă dată despre semnificațiile speciale dezvoltate de cuvinte precum balcanic sau dîmbovițean. Un alt termen din această categorie - care rămîne greu de înțeles de către cine e constrîns să se limiteze la materialul lexicografic în uz - e regățean. Cuvîntul apare în toate dicționarele românești importante, cu definiții care dau indicii prețioase asupra sensului său, dar lasă și foarte multe lucruri neexprimate. în DEX (1975, 1996), cuvintele regățean, regățeană și regățeancă sînt înregistrate ca substantive
"Regățean" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16081_a_17406]
-
Mari și implicit de dobîndirea/pierderea Basarabiei; apoi, de a aminti de regat și regalitate; în fine, de a recunoaște că existau diferențieri și conflicte regionale - pe care ideologia unității naționale perfecte și armonioase le nega. Trebuie spus că discursul lexicografic s-a descurcat în mod absolut onorabil printre atîtea zone minate de cenzura totalitară. în edițiile actuale ar trebui totuși adăugat ceea ce rămăsese nerostit (și este esențial pentru înțelegere): că termenul a fost și a rămas în uz, cu sens
"Regățean" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16081_a_17406]
-
exactă și mai documentată". Se poate constata, la distanță de 20 de ani și după o schimbare de regim, totala divergență a evaluărilor. înainte de a fi considerat necinstit și de rea-credință, cazuistul păcătuia doar prin exces de subtilitate. în lucrări lexicografice contemporane din alte limbi, definițiile sînt fundamental descriptive și informative, uneori înregistrînd și folosiri figurate ușor ironice - fără a ajunge însă la condamnarea fără replică din DEX. Cum e de așteptat, în țările cu tradiție catolică sensurile cuvintelor respective sunt
Cazuistică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16099_a_17424]
-
atîta senin/ mi-a crescut/ uriaș destinul”. Mai în glumă trebuie să fie după tonul general, dar astfel de ambiguități nu sunt chiar puține. Sunt, să zicem, riscurile ironiei prea subtile. Altminteri, lui Iulian îi convine joaca, are o vervă lexicografică și parodică pe care abia mai poate s-o strunească odată pornită: „călătoresc și eu pe limba pantofului/ seara mă-ntorc cu funicularul/ vizionez cu mîța televizorul/ și crivăț ruinînd icoanele varului// davaite rusul marș țvaite prusul/ parol franțuzul okei
stolul 2012 de al. cistelecan: Un fel de experimente () [Corola-journal/Journalistic/2794_a_4119]
-
importanța excepțională a Bibliei de la Blaj, din 1795, model urmat îndeaproape de traducerile ulterioare). De la autor nu putem să nu așteptăm o continuare, anunțată printre rînduri, a investigației asupra influențelor sintactice ale traducerilor din limbajului religios - și, desigur, alte contribuții lexicografice asupra cuvintelor și sensurilor religioase, în evoluția lor fascinantă.
O carte fundamentală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8449_a_9774]
-
actualizat permanent: pentru că numele încarnează tocmai actualitatea: apar personaje publice noi, legate de anumite teme de interes, în vreme ce altele ies din centrul atenției. E normal să existe chiar mai multe dicționare de acest tip, în mai multe versiuni și formule lexicografice, cît mai adaptate cerințelor publicului. E foarte bine, de aceea, că a apărut de curînd un nou Dicționar ortografic, ortoepic, morfologic și explicativ de nume proprii românești și străine (Niculescu, 2007), avîndu-i ca autori pe Ion Toma și Ana-Maria Botnaru
Pronunțarea numelor proprii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8557_a_9882]
-
actualizată. Pentru această primă ediție, informația include anul 2003, ca limită finală. Cinci ani deja trecuți și încă cel puțin trei-patru până ar putea apărea o nouă ediție înseamnă aproape zece ani de decalaj, enorm de mult pentru o lucrare lexicografică în care informația e un aspect esențial. Care sunt direcțiile principale de acțiune pe care le văd eu ca necesare pentru îmbunătățirea DGLR într-o nouă ediție? 1) Informația trebuie actualizată până cel mai aproape de momentul unei noi apariții, ceea ce
O victorie filologică by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8577_a_9902]
-
cu explicația "litere grase", în Dicționarul universal al lui Șăineanu (de exemplu, în ediția a opta, 1930: "aldine sau litere grase"), la I.-A. Candrea, în Dicționarul Enciclopedic Ilustrat "Cartea Românească", 1931 ("aldină... - literă grasă") și, desigur, în toate lucrările lexicografice ulterioare. Pentru același tip de caractere, termenul consacrat în engleză este bold, în franceză - gras, în germană - fett, în italiană - grassetto sau neretto. Multe dintre acestea (gras, fett, grassetto) se bazează pe o metaforă vizuală care a fost probabil imitată
Bolduire by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6910_a_8235]
-
stabilește un adevărat clasament. Primul pe listă, „hatârul”, ar preceda „pretenția” și „moftul”. Sunt, toate, specii ale aceleiași încrengături de speranțe și deziderate. Întemeiate, acestea, pe merite reale sau doar iluzorii. Natural, Simona Vasilache trece, odată cu acest exercițiu de psihologie lexicografica, la celălalt membru al „clanului Caragiale”, Mateiu. Pajerele lui, neglijate de critici și privite, de obicei, ca simple forme de digitație heraldica, sunt analizate scânteietor. Demonstrația e fără cusur (și, în plus, e o premieră): „În răspăr cu vitejia căutată
Cozerii by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4242_a_5567]
-
în zilele de dinainte și de după, cuvîntul însuși era prohibit. Nu fusese totuși scos din limba română, dar era ținut în carantină. în Micul dicționar enciclopedic (ediția I-a 1972, ediția a doua 1977), una dintre cele mai importante lucrări lexicografice ale acelei vremi, deschisă cu inevitabilul portret standard al lui Nicolae Ceaușescu și cu un la fel de inevitabil citat mobilizator ("să lăsăm generațiilor viitoare, urmașilor urmașilor noștri, o viață liberă, înfloritoare, în viitor minunat, comunist"), "crăciun" era de altfel trecut la
Poveste din anii orwellieni. by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/8789_a_10114]
-
Daniel Cristea-Enache Mi se pare nedrept modul în care a fost evaluat Drumul egal al fiecărei zile, romanul de debut al Gabrielei Adameșteanu, în principalele noastre lucrări lexicografice. În Dicționarul General al Literaturii Române, Dan C. Mihăilescu, după ce dedică două coloane Dimineții pierdute, "rezolvă" întâia carte într-un scurt fragment în care reproduce, pur și simplu, un rezumat făcut de autoarea însăși. În Dicționarul Scriitorilor Români, Gheorghe Perian
Drumul ascuns by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8910_a_10235]
-
celebrul Lexicon de la Buda, din 1825; în prezentările istoriei lexicografiei românești nu i se atribuie un rol foarte important, fiind considerată, alături de altele din aceeași perioadă, alcătuită din "simple liste de cuvinte", deci neinteresantă din punctul de vedere al tehnicii lexicografice. Totuși, dacă ceea ce urmărim nu e atît progresul științei lingvsitice, cît atestarea limbii vorbite și efortul de formare a unei limbi de cultură, textul devine foarte interesant. Ortografia moderat etimologică nu e un obstacol chiar atît de mare pentru cititorul
Descărcare de cărți by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9944_a_11269]
-
din Vermont, SUA); Surse literare ale proverbelor europene și din Orientul Îndepărtat (Gyula Paczolay, Univ. din Veszprém, Ungaria); Clasificarea a ceea ce este neclasificat: provocarea postproverbialității în studiile internaționale privind proverbele (Aderemi Raji-Oyelade, Univ.din Ibadan, Nigeria); Proverbele - abordări lingvistice și lexicografice versus etnografice logice onomasiologice ș.a. (Frantisek Cermak, Univ.Carolingiană din Praga, Republica Cehă); Panoramă a paremiografiei și paremiologiei grecești moderne (Evlampia Chelmi, Univ.din Atena, Grecia); Micro- și macrofuncțiile proverbelor în literatură (Grzegorz Szpila, Univ.Iagelonă din Cracovia, Polonia); Două
Et in Algarve ego... by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/8970_a_10295]
-
și asupra cercetărilor și a instrumentelor lingvistice. În cazul dat, nu mă gîndesc în primul rînd la domeniul etimologiei - unde, din fericire, existența elementelor turcice vechi e bine cunoscută și studiată cu seriozitate de către specialiști - , cît mai ales la lucrările lexicografice, la modul de consemnare a acelor sensuri care depind de o interpretare istorică. Noțiunile organizării politice au presupus - mai ales în perioada comunistă - raportarea la o dogmă și la o grilă interpretativă ideologizată, în spirit fie marxist, fie, mai des
Descălecare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9296_a_10621]
-
prepoziția de) se reia în Tomul I, partea a 3-a de la început; dispunem astfel de o porțiune de text (D-de) tratată atît în vechea, cît și în noua formă; e o bună ocazie de a observa schimbările concepției lexicografice și unele evoluții ale limbii. Cum se știe, noua serie a manifestat o mai mare permisivitate pentru înregistrarea neologismelor. E interesant că unele apăreau totuși în vechiul DA: e cazul anglicismului dancing, înregistrat în 1949 cu paranteza "cuvânt nou, din ce în ce mai
Litera D by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9588_a_10913]
-
său își dădu seama că nu mai era nimic de obiectat, academicianul schimbă tonul și, coborându-și confidențial vocea, îi ceru, ca pe un mic serviciu, să-i trimită din Israel cele mai noi ediții dintr-un șir de lucrări lexicografice, între care câte u Webster și un Larousse, de care avea mare nevoie în cercetările sale filologice, și, dacă era cu putință, o mașină de scris cu caractere ebraice. Medicul înălță mirat din sprâncene, promițându-i să facă tot ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
De fapt, după părerea mea, o asemenea periculoasă tendință n-a existat nici atunci, și nu există nici acum. Numai că un astfel de efort interpretativ nu se poate dispensa nici o clipă, în favoarea verdictului, de inerenta, obositoarea și cronofaga metodologie lexicografică. Orice analiză aplicată e nevoită să conțină cel puțin o intrare plauzibilă de dicționar, cel puțin o versiune fermă a misterioaselor subterfugii mateine, contribuind în felul acesta, la ipotetica enciclopedie visată dintotdeauna de mateinii veritabili. Sper ca, prin amplele glose
Interogații mateine by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8046_a_9371]
-
înainte de a părăsi țara"; altfel este adverbul prin care se sugerează un alt fel de a fi, de a simți, de a munci, prin el deschizându-se portița spre comparații și spre considerații de imagologie. În treacăt fie spus, lucrările lexicografice nu înregistrează încă nici sensurile noi ale adverbelor afară și dincolo frecvent întâlnite în contexte ca "muncește afară" sau "a câștigat mult dincolo". Nu numai trecerea frontierei fizice este dificilă, ci și depășirea frontierelor mentale cu mult mai numeroase: Fiecare
Sublinierile autorului by Gheorghe MOGA () [Corola-journal/Journalistic/7013_a_8338]
-
stylish, stylist) au căpătat și sensuri legate de eleganța vestimentară și a coafurii (hairstyle). Ca împrumuturi culte din secolul al XIX-lea, stil și stilistic aveau în română doar sensurile preluate din franceză, păstrate de dicționarele noastre. E drept, definițiile lexicografice nu sunt totdeauna mulțumitoare; la termenul stilistic, dincolo de simpla legătură cu termenul de bază, în DEX apare doar o foarte parțială referire la o direcție a stilisticii lingvistice ("Care ține de stil, privitor la stil; privitor la mijloacele de exprimare
Stilistice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7388_a_8713]
-
decât oriunde altundeva, interesul pentru privatizarea limbajului comun e manifest. Varietatea neologismelor e uluitoare, iar aceea a sintagmelor are nevoie, categoric, de un index final. Pe care, sigur pe sine, autorul Măcelului în Georgia îl și întocmește, cu neașteptată precizie lexicografică. Mai puțin inspirate, capitolele dispuse să privilegieze, faute de mieux, alternanța dintre persoana întâi și cea de-a treia respectă la rândul lor, în desfășurarea compactă a unei proze vădit puternice, o atare facilă găselniță gramaticală. Scăzând însă ce e
Cruzimi în Georgia by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7590_a_8915]
-
doar le sintetizează și le formalizează ca antinomii menite să sublinieze insolitul substanței genetice, precum și al cineticii aparte ce guvernează existența terestră a geniului romantic. În Nirvana are ca personaj Poetul romantic, nu pe Mihai Eminescu." (pag. 250) Față de regulile lexicografice, acesta e un abuz. Nu singurul din cuprinsul Dicționarului subiectiv al personajelor lui I.L. Caragiale. Cine se mai uită, însă, la detalii când are în față unul din cele mai interesante și mai provocatoare eseuri critice dedicate clasicilor junimiști? A
Subiectivitate și predicație by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7241_a_8566]
-
umoristic al textelor (umorul absurd și involuntar al clișeelor pompoase și al formulelor pseudoștiințifice), dar e pândită de monotonie, textele provocând destul de repede efectul de saturație. Formula găsită de autor este interesantă, deși contrazice într-o anumită măsură modelul pur lexicografic: nu există definiții, cuvintele fiind ilustrate de o serie de citate, grupate în funcție de sintagmele clișeizate în alcătuirea cărora intră. Organizarea presupune o grupare a familiei lexicale (abate și abatere, a lichida și lichidare etc.) și o serie de indicații sintagmatice
Cuvintele limbii de lemn by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7157_a_8482]