223 matches
-
publicație de profil, era prima de acest fel editată în Transilvania. Conform programului, principalele direcții de cercetare se orientează spre disciplinele lingvistice. Se publică, astfel, numeroase și consistente studii de lingvistică generală, istoria limbii, fonetică și fonologie, gramatică, formarea cuvintelor, lexicologie și lexicografie, onomastică, dialectologie etc. Acestora li se adaugă recenziile și „articolele mărunte” pe marginea problemelor limbii, care, prin erudiție, prin bogăția informației și nu în cele din urmă prin întindere sunt uneori veritabile studii în domeniu. Printre semnatari se
DACOROMANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286652_a_287981]
-
106-214, 222-223; Alexandru Andriescu, Locul Bibliei de la București în istoria culturii, literaturii și limbii române literare, în Monumenta Linguae Dacoromanorum. Biblia 1688, I, Iași, 1988, 7-45; Biblia de la București (1688), „Dacoromania” (Freiburg), 1988, 7 (număr special); Eugen Munteanu, Studii de lexicologie biblică, Iași, 1995, 16-88; Al. Andriescu, Studii de filologie și istorie literară, Iași, 1997, 90-208; Vasile Arvinte, Normele limbii literare în Biblia de la București (1688), în Biblia 1688, I, îngr. Vasile Arvinte și Ioan Caproșu, Iași, 2001, I-CXLVI; Alexandru
BIBLIA DE LA BUCURESTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285724_a_287053]
-
ps w Ä ‘ h Prefațătc "Prefață" Cartea Monicăi Broșteanu intitulată Numele lui Dumnezeu în Coran și în Biblie își propune, în esență, o abordare comparată a problemelor pe care numele divine din Coran și Biblie le pun semanticii lingvistice și lexicologiei și a reflexelor acestora în traducerea numelor respective în limba română. Tema lucrării implică o problematică largă interesând istoria comparată a creștinismului și islamului, relațiile actuale dintre acestea, traducerea și medierea culturală etc. Abordarea comparată este justificată de către autoare în
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
analistului. Așa cum am arătat, cartea Monicăi Broșteanu abordează un subiect care prezintă interes pentru mai multe domenii de cercetare. Pentru a acoperi cum se cuvine această problematică interdisciplinara, studiul necesită cunoștințe de arabă, ebraica și aramaica, de limbi moderne, de lexicologie, de semantica și de traductologie, de teologie creștină și islamică, de Biblie și Coran precum și de multe altele. Monica Broșteanu, conferențiar la Catedră de Limbi și Literaturi Orientale a Universității din București, este - dintre specialiștii români - cea mai bine pregătită
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
de stiinte - Științe ale limbii, Editura Științifică, București. Buzzetti, Carlo, 1993, La Bibbia e la sua traduzione - Studi tra esegesi pastorale e catechesi, Editrice Elle Di Ci, Torino. Coșeriu, Eugen, 1975, „Vers une typologie des champs lexicaux”, în Cahiers de lexicologie, XXVII, nr. 2, pp. 31-35. Cristea, Teodora, 2000, Stratégies de la traduction, Editura Fundației „România de mâine”, București. Ducrot, Oswald, Jean-Marie Schaeffer, 1996, Noul Dicționar Enciclopedic al Științelor Limbajului, Editura Babel, București. Germain, Claude, 1981, La sémantique fonctionnelle, PUF. Grigore, George
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
New York. Martin, Robert, 1983, Pour une logique du sens, col. „Linguistique nouvelle”, PUF. Martin, Robert, 1976, Inférence, antonymie et paraphrase. Éléments pour une théorie sémantique. Ouvrage publié avec le concours du C.N.R.S., Librairie C. Klincksieck. Munteanu, Eugen, 1995, Studii de lexicologie biblică, Editura Universității „Al.I. Cuza”, Iași. Nida, Eugène, A., 1961, Bible Translating, United Bible Societies, UȘA. Nida, Eugène, A., 1975, Componențial Analysis of Meaning - an Introduction to Semantic Structures, col. „Approaches to Semiotics” edited by Thomas A. Sebeok, The
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
cercetărilor rusești, București, 1957; Valeriu Ciobanu, A.I. Iațimirski și folclorul român, RITL, 1959, 3-4; Ecaterina Fodor, Cercetările lingviștilor ruși și sovietici despre relațiile lingvistice slavo-române, RSL, 1962, 221-233; A.S. Kidel, Aleksandr Ivanovici Iațimirski. Biobibliografia, Chișinău, 1967; G. Mihăilă, Studii de lexicologie și istorie a lingvisticii românești, București, 1973, 184-186; Alexandrina Matcovschi, Iațimirski Aleksandr Ivanovici (Biobibliograficeskii spravocinik), Chișinău, 1979; Datcu, Dicț. etnolog., II, 5-6. Il.M.
IAŢIMIRSKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287493_a_288822]
-
liceului din Salonta, apoi ca student la drept, a participat la anchetele dialectologice și la culegerile de folclor literar, organizate la Salonta de secția maghiară a alianței internaționale a folcloriștilor, Folklore Fellows. Debutează în revista „Magyar Nyelvőr” cu articole de lexicologie dialectală (1916). După primul război mondial se stabilește la Oradea, unde participă la activitatea societății „Cele trei Crișuri”. Român după mamă, își semnează scrierile, începând cu anul 1934, și Al. Olteanu sau Oltyán Sándor. De la sfârșitul deceniului al patrulea, locuiește
KERESZTURY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287709_a_289038]
-
și literatură”, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1961. 2. Goia, V., Drăgățoiu, I., Metodica predării limbii și literaturii române, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1995. 3. Goia V., Didactica limbii și literaturii române, Ed. Dacia, Cluj Napoca, 2002 4. Zugun, P., Lexicologia limbii române. Prelegeri, Ed. Tehnopress, Iași, 2000.
Fixarea cunoştinţelor şi formarea deprinderilor ortografice la lecţia de limba română. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Bacal Victoria () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1135]
-
redactor responsabil), „Limba română”, „Studii și cercetări lingvistice”, „Limba română” (Chișinău), „Dacoromania” (Freiburg im Breisgau), „Contrapunct”, „Revista română”, „România literară”, „Timpul”, „Balkan-Archiv”, „Revue de linguistique romane”, „Romanische Sprachgeschichte” (Berlin-New York), „Idei în dialog” ș.a. A dat tiparului volumele Studii de lexicologie biblică (1995; Premiul „Timotei Cipariu” al Academiei Române) și Aeterna Latinitas. Mică enciclopedie a gândirii europene în expresie latină (1997, în colaborare), precum și o suită de traduceri, îndeobște în ediții bilingve, cu ample studii introductive, note și comentarii, din literatura latină
MUNTEANU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288291_a_289620]
-
Antichitatea târzie, Evul Mediu și către scolastici), dar și de filologie românească și de istorie a limbii române literare. Cercetările lui conturează câteva domenii de preocupări complementare, între care cele biblice ocupă un loc de prim-plan. Lucrarea Studii de lexicologie biblică propune o metodă nouă în abordarea textuală, interlingvistică, istorică și comparativă a lexicului de origine biblică al limbii române. Cunoașterea limbilor vechi (greacă, latină, slavonă, ebraică) și a câtorva limbi moderne i-au permis exegetului evidențierea unor interesante fenomene
MUNTEANU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288291_a_289620]
-
Burana, alcătuită împreună cu Lucia-Gabriela Munteanu. Întocmită în aceeași colaborare, Aeterna Latinitas. însumează aproape opt mii de sintagme, expresii, maxime, formulări memorabile etc. în limba latină (cele mai multe puțin cunoscute), fiind socotită cea mai completă lucrare de acest tip. SCRIERI: Studii de lexicologie biblică, Iași, 1995; Aeterna Latinitas. Mică enciclopedie a gândirii europene în expresie latină (în colaborare cu Lucia-Gabriela Munteanu), Iași, 1997; Enciclopedia Bibliei (în colaborare), Cluj-Napoca, 1996. Ediții: Monumenta Linguae Dacoromanorum. Biblia 1688, I-III, Iași, 1988-1994 (în colaborare). Traduceri: Sf.
MUNTEANU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288291_a_289620]
-
actuale. Având în vedere nu numai etimologia și alcătuirea unui dictionnaire raisonné, ci și „funcționarea” cuvintelor, autorul cercetează repartiția lor teritorială pe baza unui material lexicografic publicat de alți cercetători. Aceluiași tip de cercetare îi aparține și volumul Studii de lexicologie și istorie a lingvisticii românești (1973), în care reia, într-un context mai larg, problemele periodizării și răspândirii geografice a cuvintelor de origine slavă din limba română. O secțiune a cărții este consacrată filologiei slavo-române, schițându-se aici etapele disciplinei
MIHAILA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288124_a_289453]
-
internaționale, tipărite, între 1958 și 1998, în reviste și în volume colective din țară și din străinătate. SCRIERI: Împrumuturi vechi sud-slave în limba română. Studiu lexico-semantic, București, 1960; Contribuții la istoria culturii și literaturii române vechi, București, 1972; Studii de lexicologie și istorie a lingvisticii românești, București, 1973; Dicționar al limbii române vechi (sfârșitul secolului X - începutul secolului XVI), București, 1974; Cultură și literatură română veche în context european, București, 1979; Studii de lingvistică și filologie, Timișoara, 1981; Între Orient și
MIHAILA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288124_a_289453]
-
istoria literaturii croate în sec. XVI-XVII, București, 1943; Istoria literaturii ruse. Din istoria literaturii sârbe, îngr. Pandele Olteanu, București, 1945. Repere bibliografice: G. Mihăilă, I.C. Chițimia, Lucia Djamo-Diaconiță, Filologia slavă la Universitatea din București, RSL, 1965; G. Mihăilă, Studii de lexicologie și istorie a lingvisticii românești, București, 1973, 196-197; Victoria Frâncu, Lecțiile de literatură iugoslavă ale profesorului Petre Cancel, AUB, filologie, t. XXIV, 1975; Victoria Frâncu, Traducerile de tinerețe ale lui Petre Cancel, RSL, 1980. A.M.
CANCEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286059_a_287388]
-
jurnalele din Austria, B., în Cum vorbim și cum ar trebui să vorbim românește (Ardelenisme și alte -isme) (1913), pune în discuție numeroase cuvinte și expresii nemțești și ungurești improprii limbii române, semnalând multe anomalii în fonetică, morfologie și sintaxă, lexicologie și locuțiuni. SCRIERI: Cum vorbim și cum ar trebui să vorbim românește (Ardelenisme și alte -isme), Brașov, 1913; Dr. Alexandru Bogdan, Brașov, 1926; Morții vii, Brașov, 1938; Iluzie și realitate, Brașov, 1940; Doctorul Nicolae Comșa, Brașov, 1944; Studenții academici din
BANCIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285601_a_286930]
-
un număr impresionant de instrumente de lucru pentru cei interesați de studiul limbii și literaturii engleze: 42 de dicționare anglo-române și poliglote, generale și specializate, 34 de tratate, manuale, lucrări didactice și numeroase articole de gramatică engleză și contrastivă, fonetică, lexicologie, semantică, stilistică, teoria traducerilor. Este autor, singur sau în colaborare, al celor mai ample dicționare anglo-române: Dicționar englez-român enciclopedic (1974) și English Romanian Dictionary (1972), în colaborare cu cu Leon Levițchi. Ducând mai departe activitatea lexicografică a mentorului său, Leon
BANTAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285607_a_286936]
-
Strugaru, Corespondență inedită I. Bogdan - Ilie Bărbulescu, TMS, 1970, 3; Omagiu lui Ilie Bărbulescu AUI, lingvistică, ț. XVIII, 1971; Diomid Strugaru, Slaviștii români Ioan Bogdan și Ilie Bărbulescu în lumina unei corespondențe inedite, RSL, 1972, 333-346; G. Mihăilă, Studii de lexicologie și istorie a lingvisticii românești, București, 1973, 188-194; I. D. Lăudat, Ilie Bărbulescu despre unele probleme ale literaturii române vechi, AUI, literatura, ț. XIX, 1973; Bucur, Istoriografia, 193-195; Balacciu-Chiriacescu, Dicționar, 66-67; Mihai Lozbă, Ilie Bărbulescu despre raporturile culturale, literare și lingvistice
BARBULESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285631_a_286960]
-
Facultatea de Litere și Științe ale Comunicării a Universității "Ștefan cel Mare" din Suceava și cercetător la Institutul de Filologie Română "A. Philippide" din Iași. A realizat mai multe studii despre modernizarea limbii române literare, influența germană asupra românei literare, lexicologie, teoria lexicografică, formarea limbajelor de specialitate. Principalele lucrări sînt: Lingvistică și filozofie, Institutul European, Iași, 1992; Terminologia filozofică românească modernă. Studiu asupra epocii de formare, Editura Științifică, București, 1996 (Premiul "Timotei Cipariu" al Academiei Române), (împreună cu Rodica Nagy); Istoria limbii române
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
cazurilor, modificarea conținutului elementelor limbii. Limbă și valoare În discuția despre limbă, cuvîntul valoare este folosit cu mai multe accepțiuni, două dintre acestea fiind cu utilizare mai frecventă. Pe terenul gramaticii, valoare înseamnă "funcție" (adjectiv cu valoare substantivală), iar în lexicologie "sens" sau "semnificație (valorile unui cuvînt polisemantic). Ferdinand de S a u s s u r e303 crede însă că se poate face distincție între semnificația și valoarea cuvîntului, aceasta din urmă, valoarea, fiind dată de ambianța lingvistică ce determină
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
perspectivă de filosofie a limbajului, Institutul european, Iași, 2005, p. 61. 277 Vezi Eugen Coșeriu, Introducere în lingvistică, p. 58-59. 278 Theodor Capidan, Limbă și cultură, Fundația regală pentru cultură și artă, București, 1943. 279 Georges Matoré, La méthode en lexicologie. Domaine français, Didier, Paris, 1953. 280 Raymond Williams, Culture and Society 1780-1950, Penguin Books Ltd, Harmondsworth, Middlesex, 1976. 281 Vezi eseul Cultura și cuvîntul, în Hans-Georg Gadamer, Elogiul teoriei. Moștenirea Europei, Polirom, Iași, 1999, p. 23-32. 282 G. Ivănescu, Problemele
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
pînă la momentul actual, au fost elaborate și editate dicționare asociative pentru cîteva zeci de limbi. Fiind predestinat tuturor celor interesați de studiul imaginarului lingvistic românesc, dicționarul poate fi de folos, în primul rînd, pentru lingviști în predarea cursurilor de lexicologie, lexicografie, psiholingvistică, lingvistică generală, culturologie, în didactica limbii române ca limbă maternă și străină. El oferă baza pentru cercetările culturale și interculturale, pentru elaborarea unor studii axate pe bilingvism. Filosofii și culturologii pot analiza în baza dicționarului consecutivitatea desfășurării elementelor
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
cercetare fundamentală și aplicativă. La acel moment, la Universitatea de Stat "Alecu Russo" din Bălți se constituiseră cîteva grupuri de cercetare, unul dintre care ezita între un proiect privind elaborarea unui dicționar de frazeologisme (majoritatea cercetărilor fiind formați în domeniul lexicologiei) și un dicționar asociativ al limbii române. Două evenimente complementare aveau să motiveze decizia grupului. Pe de o parte, în același an, apărea un nou Dicționar de frazeologisme, iar pe de altă parte un Dicționar asociativ, în spațiul limbii române
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
Deutsche Bibelgesellschaft, Stuttgart, 1979. SLOVN.STAROSLOV. = Slovník jazyka staroslovĕnského/ Lexicon linguae Palaeoslovenicae, Academia/ Nakladatelství Československé Vĕd, Praha, 1967 și urm. VULG. = Biblia ad vetustissima exemplaria castigata [...], Antwerpiae, ex officina Christophori Plantini, 1565 [Vulgata Clementina]. b) Literatură secundară Munteanu, Eugen, 2008, Lexicologie biblică românească, Humanitas, București. Munteanu, Eugen, 2011, Tradiția biblică românească. Coordonate, stadiu al cercetării, potențial, în: Eugen Munteanu (coord.), Receptarea Sfintei Scripturi, între filologie, hermeneutică și traductologie. Lucrările Simpozionului Național "Explorări în tradiția biblică românească și Europeană", Iași, 28-29 octombrie
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
multe ori, scopului suprem: studierea funcționării limbii și a limbajului, identificabilă la suprafața unei infinități de texte și de discursuri. Ne amintim aici de strălucita formulă saussuriană prin care ni se transmite ideea că "semiologia, morfologia, gramatica, sinonimia, retorica, stilistica, lexicologia formează un întreg inseparabil". Astăzi nu vorbim despre o criză a științelor limbajului ci, mai degrabă, despre o fărîmițare a lingvisticii în domenii prea specializate. De la programele lingvisticii textuale și analizei discursului propuse de Benveniste și Jakobson, de la Essais de
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]