775 matches
-
fost piesa de teatru La sfârșit de septembrie în 1933. Poezia lui Kibédi a fost recenzată și elogiată de nume celebre ale epocii, dintre care pomenim doar numele lui Lajos Áprily, Jenö Dsida și Sándor Reményik. A figurat și în Lexiconul literar editat și îngrijit de către renumitul om de cultură, Marcell Benedek, în 1927, fiind prezentat și în binecunoscutul Lexicon Révai. Merită menționat și faptul că piesa La sfârșit de septembrie, elogiată de Imre Kádár și contestată de dr. Kristof, a
Acum 70 de ani – Primul Eminescu în limba maghiară by Lajos Sipos () [Corola-journal/Imaginative/12245_a_13570]
-
nume celebre ale epocii, dintre care pomenim doar numele lui Lajos Áprily, Jenö Dsida și Sándor Reményik. A figurat și în Lexiconul literar editat și îngrijit de către renumitul om de cultură, Marcell Benedek, în 1927, fiind prezentat și în binecunoscutul Lexicon Révai. Merită menționat și faptul că piesa La sfârșit de septembrie, elogiată de Imre Kádár și contestată de dr. Kristof, a fost ecranizată în 1942 de către Studiourile Cinematografice de la Budapesta. Volumul și-a propus să cuprindă toate poeziile eminesciene cunoscute
Acum 70 de ani – Primul Eminescu în limba maghiară by Lajos Sipos () [Corola-journal/Imaginative/12245_a_13570]
-
și de sanguine roșuri, are s-o încheie, în rest, și Pașadia, - cel "închinat", altminteri, altei masle. III. Că nu am stăruit, până acum, asupra tâlcului "în sine" al amintitelor culori, e fie pentru că acesta e truvabil, "de gata", în diverse lexicoane, fie că, mai cu seamă, ceea ce,-n Craii..., are importanță e semnificația contextuală, a lor, - care se face și desface: repartiția și diseminarea acestor culori (și nuanțe) în pliurile cărții. Cifrul cromatic matein (când nu e vorba, evident, de unul
Cromatici mateine by Șerban Foarță () [Corola-journal/Imaginative/10542_a_11867]
-
Între Bisturiu și Stetoscop, Indienii - o antologie, Omule alb, ascultă-mă” ( antologie de proza și poezie indiană), Ultimul cartuș din tranșee, Între dragoste și datorie, Dincolo de orizonturi, Călătorii pe două continente (cu Ines Coroianu), Ultimele cuvinte ale unor oameni iluștri,Lexicon, Ena (roman-saga), Lungul drum spre Laguna Hills, Jandarm la împărata, Simboluri și mesaje indiene pe stâncă în America de Nord. Cu o săptămână înainte de a se stinge, proiectăm o editare a aforismelor glossate de Dsa prin vreme. N-a fost să fie
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
Între Bisturiu și Stetoscop, Indienii - o antologie, Omule alb, ascultă-mă” ( antologie de proza și poezie indiană), Ultimul cartuș din tranșee, Între dragoste și datorie, Dincolo de orizonturi, Călătorii pe două continente (cu Ines Coroianu), Ultimele cuvinte ale unor oameni iluștri,Lexicon, Ena (roman-saga), Lungul drum spre Laguna Hills, Jandarm la împărata, Simboluri și mesaje indiene pe stâncă în America de Nord. Cu o săptămână înainte de a se stinge, proiectăm o editare a aforismelor glossate de Dsa prin vreme. N-a fost să fie
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
lui Mozart în țara noastră: în: Gazeta literară, București, An III, nr. 5 (99), 2 februarie 1956, p. 8; footnote> . Cartea lui Breazul se va bucura de atenția lui Hans Joachim Moser, care-l prezintă pe autor în cele trei lexicoane, din 1952<footnote Moser, Hans Joachim - Breazul, George; în: Die Musik in Geschichte und Gegenwart Allgemeine Enzyclopädie der Musiklexikon, Bärenreiter - Verlag Kassel und Basel, 1952, pp. 242 - 243; footnote> , din 1955<footnote Moser, Hans Joachim - Breazul, George; în: Musiklexikon, Berlin
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
Basel, 1952, pp. 242 - 243; footnote> , din 1955<footnote Moser, Hans Joachim - Breazul, George; în: Musiklexikon, Berlin, Max Hesse, bd. I, A - L, 1955, p. 152; footnote> și în cel din 1963<footnote Moser, Hans Joachim - George Breazul; în: Musik Lexicon, Hamburg, 1963, p. 33. footnote> . După aprecierile unuia dintre cei mai avizați specialiști în istoria muzicii românești, cartea La bicentenarul lui Mozart este o „probă de erudiție, în care, pornind de la o melodie atribuită lui Dimitrie Cantemir, realizează o incursiune
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
multor enciclopedii și dicționare, românești cu profil muzical, amintite în continuare, fără a reveni asupra celor citate deja. Lista ar trebuie să înceapă cu prezentările semnate de: Viorel Cosma, în anul 1965<footnote Cosma, Viorel - Compozitori și muzicologi români Mic lexicon, București, Editura muzicală, 1965; footnote> , 1970<footnote Cosma, Viorel - Muzicieni români Lexicon, București, Editura muzicală, 1970; footnote> și 1989, unde e creionat ca „personalitate științifică și artistică de prestigiu internațional”, apreciind că el „a pus bazele temeinice ale unor discipline
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
a reveni asupra celor citate deja. Lista ar trebuie să înceapă cu prezentările semnate de: Viorel Cosma, în anul 1965<footnote Cosma, Viorel - Compozitori și muzicologi români Mic lexicon, București, Editura muzicală, 1965; footnote> , 1970<footnote Cosma, Viorel - Muzicieni români Lexicon, București, Editura muzicală, 1970; footnote> și 1989, unde e creionat ca „personalitate științifică și artistică de prestigiu internațional”, apreciind că el „a pus bazele temeinice ale unor discipline moderne, la nivelul exigențelor epocii sale”<footnote Cosma, Viorel - Muzicieni din România
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
București, Editura muzicală, 1970; footnote> și 1989, unde e creionat ca „personalitate științifică și artistică de prestigiu internațional”, apreciind că el „a pus bazele temeinice ale unor discipline moderne, la nivelul exigențelor epocii sale”<footnote Cosma, Viorel - Muzicieni din România Lexicon bio - bibliografic, vol. I (A - C), București, Editura muzicală, 1989, p. 190; footnote> .și din 2007<footnote Cosma, Viorel în colaborare cu Luminița Vartolomei și Constantin Catrina - Enciclopedia muzicii românești de la origini până în zilele noastre, vol. 2 (B) , București, Editura
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
și în prefața celui de-al V - lea volum al Paginilor din istoria muzicii românești, amintită mai sus<footnote Ciobanu, Gheorghe - Prefață - Preface; în: Breazul, George - Pagini din istoria muzicii românești, vol. V..., pp. 5 - 52; footnote> , Iordan Datcu, în lexiconul din 1983<footnote Datcu, Iordan - Dicționarul folcloriștilor, vol. II, București, Editura Litera, 1983, pp. 49 - 54; footnote> , în cel din 1998<footnote Datcu, Iordan - Dicționarul etnologilor români, vol. II, București, Editura Saeculum I. O., 1998, pp. 109 - 111; footnote> și
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
I și II, 1997; footnote> Titus Moisescu<footnote Moisescu, Titus - George Breazul și muzica primelor veacuri ale creștinismului; în: Monodia bizantină în gândirea unor muzicieni români, București, Editura muzicală, 1999, pp. 95 - 97; footnote> Gheorghe C. Ionescu, în cele două lexicoane, din 1994<footnote Ionescu, Gheorghe C. - Lexicon al celor care, de-a lungul veacurilor s-au ocupat de muzica de tradiție bizantină în România, București, Editura Diogene, 1994; footnote> și 2003<footnote Ionescu, Gheorghe C. - Muzica bizantină în România, Dicționar
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
footnote Moisescu, Titus - George Breazul și muzica primelor veacuri ale creștinismului; în: Monodia bizantină în gândirea unor muzicieni români, București, Editura muzicală, 1999, pp. 95 - 97; footnote> Gheorghe C. Ionescu, în cele două lexicoane, din 1994<footnote Ionescu, Gheorghe C. - Lexicon al celor care, de-a lungul veacurilor s-au ocupat de muzica de tradiție bizantină în România, București, Editura Diogene, 1994; footnote> și 2003<footnote Ionescu, Gheorghe C. - Muzica bizantină în România, Dicționar cronologic, București, Editura Sagittarius, 2003; footnote> , Nicu
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
Breazul, George; în: Die Musik in Geschichte und Gegenwart, band 2 (Bocherini - Da Ponte), Deutscherbuch Verlag, Bärenreiter - Verlag Kassel, Basel - London - New York, 1952, pp. 242 - 243; footnote> , cu completările titlurilor unora dintre lucrările necitate în versiunea primară, din suplimentul prestigiosului lexicon<footnote Breazul, George; în: Die Musik in Geschichte und Gegenwart, band 15, Supplement (Aachen - Dyson), Deutscherbuch Verlag, Bärenreiter - Verlag Kassel, Basel - London - New York, 1973 - 1989, p. 1062 (nesemnat); footnote> , în dicționarul londonez din anul 1978<footnote Baker’s Biographical Dictionary
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
1978; footnote> , în prestigioasa enciclopedie Fasquelle, unde este prezentat în calitate de autor al unui mare număr de lucrări și de articole despre evoluția muzicii în România<footnote Breazul, George; în: Encyclopédie de la musique, Paris, Edit. Fasquelle, 1958, p. 446; footnote> , în lexiconul german din 1974<footnote Frank, Paul - Altmann, Wilhelm - Kurzgefaßtes Tonkünstler - Lexicon, vol. I (A - K), Wilhelmshaven, Heinrichshofen’s Verlag, 1974; footnote> , urmat de cel semnat de Guido M. Gatti și Alberto Basso<footnote Gatti, Guido M. - Basso, Alberto - La Musica
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
al unui mare număr de lucrări și de articole despre evoluția muzicii în România<footnote Breazul, George; în: Encyclopédie de la musique, Paris, Edit. Fasquelle, 1958, p. 446; footnote> , în lexiconul german din 1974<footnote Frank, Paul - Altmann, Wilhelm - Kurzgefaßtes Tonkünstler - Lexicon, vol. I (A - K), Wilhelmshaven, Heinrichshofen’s Verlag, 1974; footnote> , urmat de cel semnat de Guido M. Gatti și Alberto Basso<footnote Gatti, Guido M. - Basso, Alberto - La Musica. Dizionario (A - K), Torino, Unione Tipografico - Editrice, 1968; footnote> , de cele
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
I (A - K), Wilhelmshaven, Heinrichshofen’s Verlag, 1974; footnote> , urmat de cel semnat de Guido M. Gatti și Alberto Basso<footnote Gatti, Guido M. - Basso, Alberto - La Musica. Dizionario (A - K), Torino, Unione Tipografico - Editrice, 1968; footnote> , de cele din lexiconul Hugo Riemann din 1959<footnote Riemann, Hugo - Musik - Lexikon, Mainz, Verlag B Schott’s Söhne, 1959; footnote> și din cel din 1972<footnote Riemann - Musik Lexikon, vol. I, A - K, Mainz, B. Verlag Schott’s Söhne, 1972; footnote> , de prezentarea
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
scriitorii există, în situația în care amenințarea ignoranței generale pare să-și fi atins scopul, cu toate că în ultima vreme au apărut istorii ale literaturii române, fie "de azi pe mîine", fie "condensate" sau mai puțin condensate, elective sau esențiale, și lexicoane în care aproape că au fost adunați toți scriitorii români din toate timpurile, pare, pe lîngă desuetudinea ideii, o încercare disperată de-a face mai prezentă, mai interactivă breasla în contact cu cei pentru care scriem sau cu cei cărora
Scriitorii, între anatemî și vip by Gelu Dorian () [Corola-journal/Journalistic/10086_a_11411]
-
merge în adâncul adâncurilor sufletului omenesc” ( Da, o panoramă a prozei din secolul XIX); la fel, e încredințat că romanul lui George Eliot, Middlemarch, este „o capodoperă absolută, de fapt poate cel mai bun roman realist scris vreodată”. Vorbind despre Lexicon ca delectație literară, scriitorul apreciază drept capodopere ale genului cărțile scrise de Bill Bryson sau Roberto Calasso. Ce anume cimentează superlativele lui Virgil Nemoianu? Întâi de toate, libertatea de gândire și prevalența adevărului. Apoi vin bunele maniere, eleganța imaginarului și
Lecturi complementare by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/2813_a_4138]
-
Și totuși... Celui care, mânat de curiozitate, va cerceta în diferite surse menționarea locului de naștere al actorului, căutarea îi va oferi câteva surprize. Chicago, Winbar-Pennsylvania sau Windsor-Connecticut, variantele se contrazic, chiar dacă este vorba de prestigiosul Larousse sau enciclopediile britanice. Lexicoanele suedeze și finlandeze vorbesc de Viena, oricum ceva mai aproape de realitate. Pentru că noi, aici, știm câte ceva mai sigur. De pe Bega, la Hollywood „Eram, prin 1939 - își amintea, chiar în anul morții lui «Tarzan», reputatul gazetar sportiv Victor Bănciulescu - la Fabrica
Agenda2003-46-03-d () [Corola-journal/Journalistic/281707_a_283036]
-
Ovid lângă Caransebeș»”. Ce legătură poate exista între Publius Ovidius Naso, poetul roman exilat pe viață la marginea extremă a imperiului, acolo unde, între geți și sarmați, își scrie „Tristele” și „Ponticele”, și meleagurile bănățene? Aparent nici una. Și totuși... Un lexicon de geografie din 1780, editat de Karl Gottlieb von Windisch la Bratislava, sub numele de „Geografia Regatului Ungar”, ne informează doct că orașul Caransebeș a fost o colonie romană și se pare că vestitul poet Ovidius a trăit aici în
Agenda2004-34-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282775_a_284104]
-
în scrierile vechi numele orașului nostru se găsește scris în diferite forme, în 1551 figurând chiar ca Tomoschwar, pe lângă cetate curgând Tomisch (Timișul), foarte apropiat așadar de Tomiswar. Să mai spunem, pentru amuzament, că în ediția a II-a a lexiconului de conversație a lui Brockhaus se poate citi despre Ovidiu că ar fi fost exilat la Tomis, „în Moesia de jos, actualul Banat Timișean”. Scaunul meu drag În timpul războiului austro-turc din 1737 - consemnează același Béla Schiff - ziarul de campanie „Geheime
Agenda2004-34-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282775_a_284104]
-
care aveam aceste afinități ne-am apropiat foarte mult, iar mai târziu am creat un fel de comunitate, care în fiecare vară devenea una hippy. Mergeam la mare și trăiam într-o armonie perfectă, nimeni nu făcea nimic constructiv“. Spre deosebire de lexicoanele și enciclopediile străine sau celebrul „Disco ghid rock“ (prima carte muzicală enciclopedică editată în patrie), numele prezente în cărțile lui Mimo au culoare. „Eu m-am gândit că aceste nume mari ale muzicii trebuie prezentate mai nuanțat, cu mai multă
Agenda2004-39-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282909_a_284238]
-
sau celebrul „Disco ghid rock“ (prima carte muzicală enciclopedică editată în patrie), numele prezente în cărțile lui Mimo au culoare. „Eu m-am gândit că aceste nume mari ale muzicii trebuie prezentate mai nuanțat, cu mai multă carne pe oase. Lexicoanele și ghidurile prezintă informație pură. Vroiam să surprind acel inefabil, am încercat să exprim inexprimabilul. Muzica exprimă mult mai mult decât se poate spune în cuvinte sau prin imagine, e o artă și cu mult mister în ea“. După publicarea
Agenda2004-39-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282909_a_284238]
-
așa am simțit eu tot mereu... R.B.: Să ne întoarcem la literatură. În ce limbă ați început să scrieți? A.V.: În germană, eram deja în Elveția, aveam vreo 17-18 ani. Prima carte pe care am citit-o era un lexicon, un lexicon pentru copii. Învățam mereu cîte o pagină, "auswendig"... R.B.: ...pe de rost. A.V.: Da, pe de rost și credeam că atunci cînd voi ști toată cartea pe de rost, atunci sunt inteligentă, pot vorbi cu toți oamenii
Aglaja Veteranyi - Salt mortal de la circ la literatură by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/16884_a_18209]