307 matches
-
Iordăchescu Ionuț Finanțatorul Stelei, Gigi Becali, spune că nu are o problemă cu o eventuală plecare a antrenorului echipei din Ghencea, Laurențiu Reghecampf, iar mărirea contractului tehnicianului în vara nu este o opțiune. Lița Dumitriu, care a lucrat cu Reghecampf la Concordia Chiajna, a declarat că antrenorul Stelei va demisiona la vară dacă va trece de Chelsea Londra în Europa League și dacă va câștiga Liga I. ”El să fie sănătos acolo unde îi
Becali, despre o eventuală plecare a lui Reghecampf: Să fie sănătos! by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/75258_a_76583]
-
Andrei Moisoiu (Google) Laurențiu Reghecampf se pregătește să își dea demisia din funcția de antrenor principal al Stelei. Anunțul a fost făcut de Lița Dumitru, cel care a lucrat cu Laurențiu Reghecampf la Concordia Chiajna. Fostul mare internațional român susține că Reghecampf va demisiona în vară, după ce va câștiga titlul cu Steaua, pentru a prelua o echipă mai mare din Europa. Dacă va câștiga
Laurențiu Reghecampf ar putea demisiona de la Steaua. Vezi de ce by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/75260_a_76585]
-
Reghecampf va demisiona în vara de la Steaua. Sunt sigur că așa se va întâmpla. Când ai rezultate, sunt tentații mult mai mari, cu salarii mai atrăgătoare. Reghecampf va lua decizia care trebuie luată în vară, adică va pleca", a spus Lița Dumitru la GSP TV.
Laurențiu Reghecampf ar putea demisiona de la Steaua. Vezi de ce by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/75260_a_76585]
-
Iordănescu (1982), Victor Pițurcă (1988), Gavril Pele Balint (1990), Ilie Dumitrescu (1993), Jean Vlădoiu (1996), Sabin Ilie (1997), Claudiu Răducanu (2003) și Răul Rusescu (2013). De asemenea, roș-albaștrii au fost desemnați cei mai buni jucători ai României în șapte rânduri: Lița Dumitru (1973), Ștefan Sameș (1979), Marcel Răducanu (1980), Helmuth Duckadam (1986), Gheorghe Hagi (1987), Nicolae Dică (2006) și Răul Rusescu (2012). Recordul golurilor marcate pentru Steaua este deținut de generalul Anghel Iordănescu cu 146 de reușite, în timp ce Tudorel Stoica este
Cum arăta prima stemă a Stelei în 1948. Vezi statistici uimitoare despre echipa din Ghencea by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/75058_a_76383]
-
nasului. - Marș de-aici, tontul dracului! Stați nițel, că punem noi japca pe voi! - Uite ce, marș să zici la cățeaua lui tactu, ba! Nu mie! - s-a răstit Brichiseală. Au urmat, rând pe rând: Goage, Rita lui Făsui, Boșca, Lița al Liței... Trecuse mai bine de o lună de când Cercelaru și mai marii lui își începuseră trebușoara, dar de colectivizat nu colectivizaseră încă tot satul. Milițienii alergau zi și noapte. Casele erau însă că și puștii, nu le răspundea unul
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
de-aici, tontul dracului! Stați nițel, că punem noi japca pe voi! - Uite ce, marș să zici la cățeaua lui tactu, ba! Nu mie! - s-a răstit Brichiseală. Au urmat, rând pe rând: Goage, Rita lui Făsui, Boșca, Lița al Liței... Trecuse mai bine de o lună de când Cercelaru și mai marii lui își începuseră trebușoara, dar de colectivizat nu colectivizaseră încă tot satul. Milițienii alergau zi și noapte. Casele erau însă că și puștii, nu le răspundea unul. Rar se
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
au luat ei pământul! - Ducă-se, arză-i-ar focul să-i arză! - Lelița! - a strigat Maria. - Ce ți-e, femeie, arde? - Arde, ca scăparăm! - Scăparăm? De cine? - De blestemații aia. - Aaa..., bată-i-ar ciumă să-i bată! Ducă-se-n-vârtindu-se! - Lița! Ba, Tache! Asta a surzit definitiv. Lița, fire-al focului cu urechile tale! - Ce-ai, hârba dracului, turbași? - Ba, plecară aia! Se duseră! - Ducă-se unde s-a dus mama! Să vină când i-oi chema eu! - Făsui! Auziși, mă
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
-i-ar focul să-i arză! - Lelița! - a strigat Maria. - Ce ți-e, femeie, arde? - Arde, ca scăparăm! - Scăparăm? De cine? - De blestemații aia. - Aaa..., bată-i-ar ciumă să-i bată! Ducă-se-n-vârtindu-se! - Lița! Ba, Tache! Asta a surzit definitiv. Lița, fire-al focului cu urechile tale! - Ce-ai, hârba dracului, turbași? - Ba, plecară aia! Se duseră! - Ducă-se unde s-a dus mama! Să vină când i-oi chema eu! - Făsui! Auziși, mă, ca scăparăm de aia!? - Scăparăm pe dracu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
participarea soliștilor vocali Nicoleta Voica, Andreea Voica, Tiberiu Ceia, Carmen Popovici Dumbravă, Maria Coman, Mihaela Balciu, Felicia Stoian, Lioara Boșcu, Petrică Moise, Vasile Conea, Dumitru Teleagă, Dumitru Stoicănescu, Ianăș Roma și a soliștilor instrumentiști Luca Novac, Deian Galetin, Sorin Dumbravă, Liță Baniciu, Ioniță Ienea, Cristi Marian l 7 iulie, ora 18,30, depuneri de coroane la Monumentul Crucificării și Parada artiștilor în Piața Victoriei - Parcul Rozelor, unde la ora 19,30 va avea loc festivitatea de deschidere, urmată de un spectacol
Agenda2005-27-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283884_a_285213]
-
jos, subsolul, cum Îl numește ea, simte că turbează. Acolo guvernează dezordinea perfectă a domnului D. Așa-zisele lui scule de care nu s-a mai atins de ani de zile. Prize de ebonită crăpate, cu șuruburile lipsă, papiote de liță, sfori de diferite dimensiuni Încurcate În pînzele de bonfaier, pile ruginite de tăiat fiole, un clește vechi, moștenire de familie, dopuri, cuie, o jumătate de curea, o mască mică, neagră de la un revelion, o decorație ruginită pe care scrie „Iubiți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
înzestrare; 4. Fiilor noștri Dimitrie și Ștefan să li se deosebească și să li se dea cele 500 fălci pământ din hotarul moșiei Filipeni după acturile de înzestrare ce păstrează; 5. Să se îngrijească de creșterea fiilor Sevastița, Grigore și Lița dup îndemnuri precum și când vor veni în vârstă legitimă sau când vor trece în căsătorie să li se facă parte din averea ce rămâne dup valoarea ei; 6. Să mi se deie mie pe tot anul cât voi fi în
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
înfățișa în semiobscuritate era îngust. Păși ferm și grăbit, motivat. Parcă știa încotro se îndreaptă. Se simțea atras de un flux magnetic, direcționat. Își scutură chica deasă a părului. Auzi surprins niște pocnete fine și scurte. Avea senzația că numeroase lițe se scurtcircuitau intermitent. Repetă mișcarea mai puternic. Constată efectul. Țeasta îi deveni fluorescentă. Văzu o luminiscență ce îi facilita privirea în spațiu. Înainta mai sigur acum, cu inima bătând tumultuos. Curând își simți întreaga ființă învăluită de-o căldură plăcută
INVOLUŢIE de ANGELA DINA în ediţia nr. 1297 din 20 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349120_a_350449]
-
diferite metode, reușeam să transmitem din închisori interviuri și memorii ce erau duse în Occident de persoane de încredere și foarte curajoase. Acestea erau difuzate pe post, la Radio Europa Liberă.,, Și vorbind din depărtare,Noel Bernard când citea /Rupea lița-n difuzoare ... și pe noi bătaiea.'' Acum știm că mai multe guverne, presa externă și organizații internaționale au încercat să ne salveze. Tot mai mult începuse să se discute despre acțiunile grupului nostru și autoritățile române erau supuse la presiuni
IADUL OAMENILOR de LILIANA TIREL în ediţia nr. 963 din 20 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364964_a_366293]
-
trei copii, două fete și-un băiat, (plus trei nepoți) toți la casele lor, cu rostul lor - mama mea locuiește în Iași, are 88 de ani LABIRINTUL IUBIRII - o carte dedicată femeii Pe 8 martie 2011, Căminul Cultural din comuna Lița a găzduit, în deschiderea serbării dedicatei mamei, sub egida Bibliotecii comunale, lansarea cărții „Labirintul iubirii” semnată de poetul local Cornel Armeanu. Evenimentul a avut loc sub semnul iubirii supreme pentru cea care ne-a dat viață și cea care ne
IN MEMORIAM CORNEL ARMEANU de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 773 din 11 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351869_a_353198]
-
final poetul a vorbit despre sine și opera sa, despre exilul său pe meleaguri străine, urând un călduros la mulți ani femeilor prezente în sală. De asemenea, i-a invitat pe participanți să le ofere cartea cu autograf. Așadar, la Lița, a avut loc o activitate dăruită din suflet sexului frumos în minunata zi de sărbătoare de 8 martie. Tudor Matreșu Informația Teleormanului Nr.2158, 10 martie 2011 Referință Bibliografică: IN MEMORIAM CORNEL ARMEANU / Ioana Voicilă Dobre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
IN MEMORIAM CORNEL ARMEANU de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 773 din 11 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351869_a_353198]
-
pogorât / divină strălucire / petec de cer / dăruit sufletului / doritor de înălțare” (Darul ochilor). Unele poeme sunt ocazionale, cu dedicație ori acrostihuri, prilejuite de diferitele evenimente din viața autoareisau a apropiaților. De o factură cu totul aparte, sunt poeziile: “Sâiul la Lița” - cu întâmplări din viața satului, ca și Valea Tursanului - pe care autoarea îl vede ca pe un “Cuib de rai, sădit de Domnul”. O altă scenă de viață rurală este cea prilejuită de cioporul de fete care merg la râu
O CARTE A SFINTEI LUMINI. IOANA STUPARU, SFEŞNIC TÂRZIU, CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356373_a_357702]
-
și avea următorul conținut: Proces-verbal Verificând întrega lucrare “Rusidava-Drăgășani”, am constatat că nu conține nimic din ceea ce ar putea contraveni legilor din patria noastră, Republica Socialistă România. Astăzi, 24 decembrie 1975, noi, membrii comitetului de redacție al volumului “Rusidava-Drăgășani, Petre Liță, primarul orașului Drăgășani, marin Ciurduc, președintele comitetului orășenesc pentru cultură și educație socialistă și Dumitru Bălașa, secretar de redacție, ne-am întrunit în localul primăriei orașului și am constatat cele ce urmeaza: 1- Volumul manuscris “Rusidava - Drăgășani”este finisat, în
MONOGRAFIA MUNICIPIULUI DRĂGĂŞANI ŞI ISTORIA TIPĂRIRII EI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 282 din 09 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356950_a_358279]
-
anului 1975 la Direcția presei, reieșea că lucrarea era completă, în realitate , lucrurile nu au stat așa.! Astfel, potrivit planului monografiei, păstrat în original și consultat de noi, din lucrtare lipseau unele capitole: -Prefața-atribuită generalului-maior Gh. Titileanu; -Cuvânt către cititor- Liță Petre, primarul orașului; -Cadrul geograic și cel demografic- Gh. Ghelărescu, directorul liceului; -cadrul istoric- autor neprecizat (n. n.) Aproape de mijlocul anului 1976 (26 mai ), redactorul responsabil al monografiei și secretar de redacție, preotul cercetător istoric Dumitru Bălașa se adresa primarului printr-
MONOGRAFIA MUNICIPIULUI DRĂGĂŞANI ŞI ISTORIA TIPĂRIRII EI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 282 din 09 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356950_a_358279]
-
stimă, D. Bălașa 26 mai 1976 Tov. Primar al orașului Drăgășani Cu toate că anul prevăzut pentru tipărirea monografiei fusese depășit, după cum rezultă din documentele prezentate mai sus, iar autorii făcuseră demersuri oficiale și prin persoana primarului de atunci al orașului, Petre Liță, ca președinte al comitetului de redacție, cartea nu a mai apărut. Întrând în domeniul unor speculații ipotetice, considerăm că abandonarea ideii de publicare a acestei lucrări, ar putea avea și următoarele explicații: !- Insuficienta insistență pentru obținerea fondurilor la timp. 2-
MONOGRAFIA MUNICIPIULUI DRĂGĂŞANI ŞI ISTORIA TIPĂRIRII EI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 282 din 09 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356950_a_358279]
-
un loc esențial, de reper, un loc pe care îl poartă în suflet oriunde s-ar afla. Despre mine știu că oriunde aș fi făcut umbră pământului, tot acasă am rămas, gravitând în jurul casei, înfipt nu departe de portița grădinii Liței Nuța. Mai știu că am purtat, neîncetat, întrebări despre mine și despre noi, despre ce suntem, încotro ne îndreptăm și ce am putea deveni.” (Departe de țara cu dor, p. 164) Într-o lume în care valorile și simțămintele naționale
SENTIMENTUL PATRIOTIC ÎN ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI DIN ÎNTREAGA LUME COORD. LIGYA DIACONESCU de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1173 din 18 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353839_a_355168]
-
-ți venea să crezi. Acasă m-a întrebat mama: Ai fost mă' la fața locului, cum e? Aoleu, bătută rău fața locului. Stam într-o zi de vorbă cu alt copil de seama mea pe pod, când a venit nea Liță al Banii cu caii, rugându-ne să-i scăldăm noi că el nu mai poate, cred că avea aproape șaptezeci de ani. Am sărit în sus de bucurie, am încălecat caii, fără să-mi pese că eu nu mai făcusem
CASETA CU AMINTIRI III de ION UNTARU în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345109_a_346438]
-
amic comun, mi-a zis că pot să-l sun la orice oră din zi și din noapte. O instalație electrică stricată îi aprinde lumina în priviri. Simte mirosul de dulie carbonizată de la intrarea în bloc și poate compune din lițe adevărate simfonii. Lucian lucrează scump și bine. -Florine, aș veni, dar n-am cum. Sunt la München. Eugen e tâmplar. Autodidact după ce fabrica la care lucra a fost pusă pe butuci, a reușit să pună pe roate o mică afacere
Ne pleacă meseriașii () [Corola-blog/BlogPost/338425_a_339754]
-
SĂLIȘTE (POVESTIRI DIN VOLUMUL „DEPARTE DE ȚARA CU DOR”) Autor: Milena Munteanu Publicat în: Ediția nr. 1263 din 16 iunie 2014 Toate Articolele Autorului „Eu mi-s umblată precum portița grădinii, puțin încoace și puțin încolo”, mi-a spus odată Lița Nuța. Nu pot spune dacă se referise doar la faptul că se-nvârtise mai toată viața în jurul casei sale din Săliștea Sibiului. Poate că se referise și la faptul că, pe oriunde ar fi umblat, tot în realitatea de lângă casă
LA SĂLIŞTE (POVESTIRI DIN VOLUMUL „DEPARTE DE ŢARA CU DOR”) de MILENA MUNTEANU în ediţia nr. 1263 din 16 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340916_a_342245]
-
loc esențial, de reper, un loc pe care-l poartă în suflet oriunde s-ar afla. Despre mine știu că oriunde aș fi făcut umbră pământului, tot acasă am rămas, gravitând în jurul stâlpului casei, înfipt nu departe de portița grădinii Liței Nuța. Mai știu că am purtat, neîncetat, întrebări despre mine și despre noi, despre ce suntem, încotro ne îndreptăm și ce am putea deveni. Am gândit răspunsuri la aceleași întrebări din unghiuri diferite, influențată de perspectiva locului de unde am privit
LA SĂLIŞTE (POVESTIRI DIN VOLUMUL „DEPARTE DE ŢARA CU DOR”) de MILENA MUNTEANU în ediţia nr. 1263 din 16 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340916_a_342245]
-
reîntoarcă ciurda de vaci în sat. Ieșeam la poartă să vedem vacile trecând prin fața casei noastre și nu încetam să ne minunăm cum știa fiecare unde să se ducă și la ce poartă să se oprească. Apoi, în grajdul lui Lița Nuța, asistam la muls și la ritualul stropitului vacii cu lapte, să nu-i sece ugerul. Ne întorceam acasă pe-nserat, cu canta plină de lapte cald, înspumat, și ceream voie să-l bem crud. Ce bun era! Zilele de vacanță
LA SĂLIŞTE (POVESTIRI DIN VOLUMUL „DEPARTE DE ŢARA CU DOR”) de MILENA MUNTEANU în ediţia nr. 1263 din 16 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340916_a_342245]