118 matches
-
Viața românească, nr.3, mart., 1953 O fată cu privirea calmă Ce-ascultă cum se-nfoaie vântul Și, vechi sondor, ea simte-n palmă Maneta învingând pământul. Ea știe-n straturile-adânci Bogate vine de țiței, Ce-așteaptă de milenii lungi, Liberatoare, mâna ei (...) ... Sever și aspru stă ținutul, Dar fata îi zâmbește cald Și simte-n piept preacunoscutul Fior al clipei de asalt. Aurora CORNU - Digul. În: Viața românească, nr.6, iun 1953 Se-nvolbură valuri de ură Pândind, se frământă
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Lenorei și ai lui Mini. Celelalte trei: Lina, Elena, Nory, cu toate că întoarse spre interiorul camerei, tiveau o privire a ochilor dinăuntru îndreptată tot într-acolo. . . . Dar acea chemare puternică a tuturor voințelor spre poarta mare, spre drumul pe unde cineva, liberator, avea să vie, acea chemare părea a nu grăbi cu nimic sosirea salvatorului și Mini își zicea cu necaz că Hallipa era omul în stare să nu dea un bici mai mult cailor chiar în acele împrejurări, păstrîndu-și moderația lui
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
câți există pe lume... Dar ia să-mi spui tu mie... (tata a redevenit Învățătorul meu) care a fost motivația diktatului din 26 iunie ’40, prin care Rușii cereau „restituirea” Basarabiei? - Să zicem...“ Unitatea seculară a Basarabiei cu Uniunea Sovietică liberatoare”; sau: „Basarabia, populată În principal cu Ucraineni, descendenți direcți ai lui Hmelnițki...” - Nu, nu astea, râde tata. Astea-s molotovisme... Eu altceva am Întrebat: nu motivul, ci motivația nescrisă, transmisă oral prin cel mai bun prieten al Rusului: Neamțul... Acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
Mi-am luat Înapoi, din biblioteca școlii, cărțile mele, cumpărate pe banii mei și-ai nevesti-mi, din salariile noas’...» «Salariile!», mă Întrerupe Sapșa. «Banii storși din sângele narodului truditor, din sudoarea proletariatului, a clasei muncitoare! Scoate și predă puterii sovietice liberatoare toate cărțile burgheze!» « Cum așa, burgheze?», fac eu. «Doar și tu ai citit burghezele acelea - și nu te-ai Îmburghezit, din contra! Le-au citit și mama ta și surorile toate, mai cu seamă Roza, cea pe care am necinstit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
Right over Rights", International Herald Tribune, 27-28 ianuarie 2001, p. 3. Cf. și "American Power For What? A Symposium", Commentary, ianuarie 2000, p. 21n. 102. Lawrence F. Kaplan și William Kristol, "Neither a Realist nor a Liberal, W. is a Liberator", Wall Street Journal Europe, 30 ianuarie 2003, p. A8. 103. Charles Krauthammer, "The New Unilateralism", Washington Post, 8 iunie 2001, p. A29. 104. Robert Kagan și William Kristol, "The Present Danger", The National Interest, primăvara 2000, pp. 58, 64, 67
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
unei anumite imagini a feminității, a virilității, a confortului etc. pentru un anumit grup, societate, epistemă). Decelînd "visele" și așteptările destinatarului, mesajul publicitar suscită anumite dorințe și nevoi pe care actul cumpărării (în cazul "reușitei" persuasiunii) ca act securizant și liberator de inhibiții și frustrări le va satisface. Publicitatea răspunde în acest fel unei duble exigențe: materiale (bazate pe un anumit produs) și afective (de compensare a unei frustrări prin remodelarea imaginii destinatarului, conotat euforic, valorizat pozitiv printr-o imagine de
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
se uneltea împotriva Celui Care poruncea demonilor; leproșii erau curățiți, șchiopii umblau, surzii auzeau și orbii vedeau, iar Binefăcătorul ea alungat. În cele din urmă au dat morții pe Cel care a 58 dăruit viața, au bătut cu bice pe Liberatorul oamenilor și au osândit pe Judecătorul lumii”. (Sf. Vasile cel Mare, Omilii și cuvântări, omilia a XI-a, IV, în PSB, vol. 17, p. 462) „Că a îndurat atunci cele mai mari ocări. Nu I-a fost batjocorit numai un
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
autorităților, în încercarea de a cuceri noi spații de libertate. Asemenea mișcări spirituale ce fac trimitere la trecutul magnific al Chinei și propun o altă ordine de viață și o valorizare a sinelui, prin recursul la tot felul de tehnici "liberatoare", atrag tot mai mult o populație frustrată, marcată de profunde inegalități, de imoralitatea vieții sociale și de bulversările întîlnite la tot pasul, mai cu seamă din rîndul tineretului urban, pentru care "trecutul revoluționar" nu mai are nici un sens, al șomerilor
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
n-a depins de succesul cuiva atât de mult meritul fiecăruia și nimic altceva.” (Bărbat, 1925-1926, p. 20) Dezvoltarea intelectualului, afirmarea lui prin disponibilitățile sale creative (prin „merit”) contribuie la afirmarea „sufletului comunității”, care reprezintă „expresia colectivă” a acestui „dinamism liberator”. Dincolo de sensul restrâns al „cultivării spiritului”, știința și cultura au devenit resursă și catalizatori ai schimbării atitudinilor, mentalităților, comportamentelor. Identificăm aici o interacțiune activă între dezvoltare, orientări valorice și modele culturale. Concepția despre dimensiunea formativă a culturii, promovată de Virgil
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
pe al său propriu, cu criticarea conceptului de "adevăr" că sistem și coerentă. În Lettres sur quelques impasses 51, Cioran se referă la "stupiditățile inerente cultului adevărului": ceea ce spune filosoful adevărat, comentează Cioran, nu este ceva "veridic", ci mai degrabă liberator și necesar. Înscriindu-se în aceeași linie de gandire cu Nietzsche, a spune adevărul, în concepția să, se identifică cu depersonalizarea. Pentru amândoi, critică adevărului este strâns legată de atitudinea față de istorie. E greu de înțeles de ce Nietzsche contesta valoarea
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
persevera este a accepta să decazi. Cioran se desfată la gândul ademenitor că are de ales, cochetează chiar cu opțiunea de a dispărea, pentru că gândul că-ți vei pune capăt zilelor îți face bine, subiect mai liniștitor nu există, este liberator. Meditând asupra lui, devii aproape la fel de liber că și actul însuși și, cu cât ești mai aproape de "marginea clipelor", cu atat perspectiva de a te abstrage din ele pe veci te reintegrează-n existența, te pune pe picior de egalitate
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
autorităților, în încercarea de a cuceri noi spații de libertate. Asemenea mișcări spirituale ce fac trimitere la trecutul magnific al Chinei și propun o altă ordine de viață și o valorizare a sinelui, prin recursul la tot felul de tehnici "liberatoare", atrag tot mai mult o populație frustrată, marcată de profunde inegalități, de imoralitatea vieții sociale și de bulversările întîlnite la tot pasul, mai cu seamă din rîndul tineretului urban, pentru care "trecutul revoluționar" nu mai are nici un sens, al șomerilor
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
elvețiană, artist militant, se va orienta spre poezia cu accente social-revoluționare a lui Eminescu. Anatole France îi prefațează expoziția de la Paris în 1903 unde expune și o serie de lucrări inspirate din poezia lui Eminescu: Greva, lucrători venind de la muncă; Liberatoarea; Libertate, Egalitate, Fraternitate; Noaptea romantică omagiu lui Baudelaire. Artistul francez îmbrățișează tocmai filonul "revoluționar" al câtorva antume periferice în lirica eminesciană, desprinse de contextul mișcării socialiste, față de care poetul nutrea o profundă aversiune de pe poziția unei critici romantic-conservatoare cu puternice
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
zvâcnind întru luciditate. Odiseea unei evoluții întru slobozenie, întru lumină, precum o „fructificare” „în numele zborului” (Nichita Stănescu). Din prolog reiese accepția eului de-a se confrunta cu viața care nu este altăceva decât o aventură înflorind și înfruntând moartea cea liberatoare („Noi nu ne scriem viața, ci ne scriem moartea”/ Al cincilea cântec înaintea nașterii) Poetul dorește să conserve amintirile din faza de Iăt ca fiind de o nobilă puritate. Se pune o vizibilă stavilă între viața lumii exterioare și viața
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
și știe din surse sigure că s-a zis cu el și că va fi îngropat pe malurile Pontului Euxin. E o realitate sau o mascaradă menită să ascundă tensiunea, așteptarea, sau, mai bine zis, jubilația în așteptarea unui eveniment liberator precum moartea lui Augustus, care nu va întârzia să se producă? Presupun că această scrisoare trebuie să fi fost scrisă cu puțin înainte de moartea lui Augustus, când previziunile asupra sfârșitului inevitabil al împăratului erau de-acum pe cale să se concretizeze
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
11, folosește un discurs care poate constitui urma lăsată de o tradiție diferită, orientată spre cultura feminină. În studiul meu, aceste urme apar sub denumirea de "pietre rătăcite", cu referire la epoca glacială. Moștenirea lui Bahtin prezintă un puternic potențial liberator. Însăși ideea că limba nu este unificată permite accesul la fragmente din medii diferite cultural într-un singur text. Îi avertizează pe cititori de importanța limitată a autorului individual și de imposibilitatea de a respinge complet alteritatea ideologică și socială
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
întrebat: în ce an s-a născut? Deci, a urmat Cornel Braiu: povestește tătuca, precum că el le-ar fi răspuns: am fost adus pe lume, taman când venise în Țară, Vodă Cuza. Și eram mărișor când, Domn puternic și liberator și gospodar s-a rânduit Vodă Carol Întâiul Și acei tovarăși care umblau cu colectiva s-au mirat tare, făcând din buze: Țțț! Și iar Țțț! apoi i-au zis că: să trăiești, Moșule Braiu, o sută de ani! Iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
luptă, avioanele strălucesc în lumina soarelui asemeni unor uriași fluturi metalici, gingași și nevinovați. Bateriile de la marginea orașului încep să bubuie, gros și grav. Antiaeriana română trage cu furie, dar nu pare să stânjenească prea mult manevrele de atac ale Liberatoarelor. Se aude șuieratul unei bombe căzând, o explozie puternică, și clădirea cu două nivele pe lângă care aleargă o tânără în doliu, cu chipul livid, ce strânge la piept un bebeluș, se prăbușește ca lovită cu un baros uriaș. Văpăi șerpuitoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
socialist și al internaționalismului proletar" (Roller, 1952, p. 6). Libertatea națională are aici o semantică economică, "independența națională" echivalând cu eliberarea de exploatarea financiară a capitaliștilor occidentali. În acest registru, retragerea aureliană este recodată în memoria oficială ca un moment liberator. Schimbarea de optică semantică se reflectă univoc și în etichetele lingvistice elaborate pentru a face referire la acest eveniment: dacă în lungul secol al naționalismului românesc a prevalat expresia "părăsirea Daciei Traiane", acum se glisează către formula "eliberarea Daciei" de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
însăși pentru cucerirea independenței de stat a României creditul major trebuie atribuit Rusiei. Independența României este interpretată ca fiind un simplu efect secundar al victoriei Rusiei împotriva Turciei. Bucureștiul a deschis larg porțile sale, celebrând pentru a doua oară pe "liberatorul popoarelor din Orient", în timp ce "populația Bucureștilor a întâmpinat cu simpatie armata rusă, în marș spre Turcia" (Roller, 1952, p. 414). După ce pe frontul de luptă împotriva turcilor s-a "cimentat nobila tradiție a frăției de arme româno-ruse", pe frontul diplomatic
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
social-națională. Vom decela în continuare procesul de naționalizare serială care cuprinde revoluțiile din 1821, respectiv 1848, războiul de independență din 1877-1878 și "insurgența națională" din 23 august 1944 care a dus la eliberarea țării de "jugul fascist", toate aceste evenimente liberatoare fiind interpretate într-o vădită cheie naționalistă. Prima în ordine cronologică venită în șirul inaugurat de răscoala lui Horea a fost revoluția de la 1821 condusă de Tudor Vladimirescu. Și aici, caracterul național, al eliberării naționale, este pregnant evidențiat, în contrast cu tradiția
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
fericiți, pe un Battenberg rusesc nu-l poate suporta Bulgaria. " - "De unde vine însă că toate plângerile din timpii din urmă au fost adresate țarului și oamenilor de stat ai Rusiei? " - "Cunoașteți opinia poporului nostru că tot binele vine de la țarul liberator (Țarosloboditeli ) și nimeni nu voia să ne crează că apăsarea vine de la Petersburg. Am dovedit-o aceasta prin țipetele noastre de durere și prin răspunsurile aspre ce le-am primit. Acuma știu oamenii noștri ce au a spera de la marele
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
pe care biserica căutase în zadar, să le înăbușe, dar pe care în bună parte izbutise să le disciplineze, simte, în sfârșit, că el poate să se călăuzească singur prin lumina rațiunii naturale, nu a inspirației supranaturale. De aceea , Renașterea, liberatoare a omului, a fost numită și Umanism, iar literaturile clasice, care contribuiau la dezvoltarea omului, ”umanitare”, adică elementele intelectuale trebuitoare a oricărui om, pentru a fi într-adevăr om. Semnificativ este îndeosebi titlul unei opere a lui Pico della Mirandola
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
acesta a decis ca V.D.R.O. să fie sprijinită în acțiunile sale de către comunitățile bulgare, indiferent de riscuri, întrucât „dacă vor muri 1.000, 2.000 sau 3.000 de bulgari aceasta nu contează”, deoarece se vor jertfi pentru „idealul liberator”, ceea ce peste 8 ani s-a adeverit, Bulgaria obținând retrocedarea Cadrilaterului. Ulterior acestei consfătuiri, reprezentanții moderați au fost chemați de primul-ministru bulgar, Nikola Mușanov, care le-a cerut să se retragă de la conducerea comunităților, ceea ce aceștia au refuzat. Prin diferite
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
socialist și al internaționalismului proletar" (Roller, 1952, p. 6). Libertatea națională are aici o semantică economică, "independența națională" echivalând cu eliberarea de exploatarea financiară a capitaliștilor occidentali. În acest registru, retragerea aureliană este recodată în memoria oficială ca un moment liberator. Schimbarea de optică semantică se reflectă univoc și în etichetele lingvistice elaborate pentru a face referire la acest eveniment: dacă în lungul secol al naționalismului românesc a prevalat expresia "părăsirea Daciei Traiane", acum se glisează către formula "eliberarea Daciei" de
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]