1,311 matches
-
acte, interpreții nu au reușit să rezoneze cu sentimentele și atitudinile personajelor. Mi-aș fi dorit ca soliștii să nu fie doar cântăreți de operă, ci să devină actori, astfel Încât comportamentul și gesturile lor să se Întrepătrundă cu muzica și libretul pe care lau interpretat. Din punct de vedere vocal, mulți dintre soliștii din distribuție au strălucit, În special Valentin Marele În rolul lui Amonasro, Octavian Vlaicu de la Opera Națională Timișoara În rolul lui Ramfis și Liliana Mattei Ciucă de la Opera
ALECART, nr. 11 by Ina Mitu () [Corola-journal/Science/91729_a_92893]
-
Scrisori și portrete. Cuvânt înainte, nota asupra ediției, transcrierea textelor, note și comentarii, Sanda Hîrlav- Maistorovici footnote>. De curând am identificat în arhivele UCMR un text autobiografic în versuri pline de autoironie și umor, scris cu deosebit talent iar în libretul operei O noapte furtunoasa textul în proza caragialian a luat formă versificata tot grație talentului literar înnăscut al compozitorului. Crochiurile sale în creion și penița, imortalizând cu un fin spirit de observație atitudinile colegilor de breaslă în timpul ședințelor de la Uniune
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
tema blestemului groaznic care va lovi personajul principal; în Traviata orchestra începe prin a intona motivul morții eroinei, în Don Carlos primele sonorități sunt încărcate de tristețe și de dramatismul unei poveștii sumbre. Este momentul să remarcăm din nou că libretul de operă romantică în secolul al XIX-lea - excepție operele declarat comice- este axat, în majoritatea cazurilor, pe povești triste cu deznodământ tragic: majoritatea eroilor verdieni mor în momentul în care cortina cade: îi amintim pe Ernani, Gilda, Leonora, Violetta
Verdi ?i Puccini sau teatrul muzical italian ?i drumul s?u de la tradi?ie la modernitate by Laura Podoleanu () [Corola-journal/Science/84198_a_85523]
-
piesa Tosca a lui Victorien Sardou la Milano, cu Sarah Bernard în rolul titular. Imediat i se adresează editorului săi Giulio Ricordi, cu rugămintea de a obține drepturile de adaptare a piesei, pentru o lucrare lirică. Este interesant faptul că libretul pentru Tosca a fost inițial destinat compozitorului Alberto Franchetti. Illica a scris acest libret și în luna octombrie a anului 1888, Franchetti, Ricordi, Illica și Verdi s-au întâlnit cu scriitorul Victorien Sardou, autorul piesei (1887). Verdi era fascinat de
Verdi ?i Puccini sau teatrul muzical italian ?i drumul s?u de la tradi?ie la modernitate by Laura Podoleanu () [Corola-journal/Science/84198_a_85523]
-
Imediat i se adresează editorului săi Giulio Ricordi, cu rugămintea de a obține drepturile de adaptare a piesei, pentru o lucrare lirică. Este interesant faptul că libretul pentru Tosca a fost inițial destinat compozitorului Alberto Franchetti. Illica a scris acest libret și în luna octombrie a anului 1888, Franchetti, Ricordi, Illica și Verdi s-au întâlnit cu scriitorul Victorien Sardou, autorul piesei (1887). Verdi era fascinat de subiect dar a refuzat hotărât să lucreze opera daca Sardou nu îi modifică sfârșitul
Verdi ?i Puccini sau teatrul muzical italian ?i drumul s?u de la tradi?ie la modernitate by Laura Podoleanu () [Corola-journal/Science/84198_a_85523]
-
Victorien Sardou, autorul piesei (1887). Verdi era fascinat de subiect dar a refuzat hotărât să lucreze opera daca Sardou nu îi modifică sfârșitul. După câteva luni, Franchetti recunoaște că nu este în stare să compună o muzică pe măsura acestui libret și Ricordi îl oferă atunci lui Puccini. Încă ofensat de primul refuz, compozitorul ezită și numai intervenția lui Verdi îl determină să accepte comanda<footnote surse Internet http://ro.wikipedia.org/wiki/Tosca footnote>. Începe să lucreze la Tosca în
Verdi ?i Puccini sau teatrul muzical italian ?i drumul s?u de la tradi?ie la modernitate by Laura Podoleanu () [Corola-journal/Science/84198_a_85523]
-
pentru dragostea lor, dar trăiesc la modul real, sentimentele oamenilor simpli. Ceea ce le distruge este impactul cu societatea, cu tradițiile și cu mentalitățile învechite ale oamenilor. Ambii compozitori crează muzica în funcție de expresia textului, ambii intervin în mod direct în realizarea libretelor. Întreaga inspirație este subordonată elementelor teatrale și dramaturgiei subiectelor. Înrâurirea cântului popular italian asupra creațiilor celor doi compozitori este evidentă. În ciuda strămoșilor săi muzicanți și compozitori, Puccini este rustic, nu prin obârșie și îndeletniciri agricole ca Verdi, ci prin fiorul
Verdi ?i Puccini sau teatrul muzical italian ?i drumul s?u de la tradi?ie la modernitate by Laura Podoleanu () [Corola-journal/Science/84198_a_85523]
-
cu imnuri a fost ignorat de majoritatea compozitorilor. Al doilea tip, Pasiunea-oratorică, era cu mult mai artistică și legată de textul evanghelic. Al treilea tip de Pasiune era un Oratoriu propriu-zis, scris în stil operistic și care avea text complementar (libret) la cel biblic. În fine al patrulea tip de Pasiune, a fost o Meditație lirică a patimilor, fără dialoguri directe. Singura deosebire, între diferitele feluri de Pasiuni în funcție de terminologia lor, este că Pasiunea-oratorică, aflată în contrast cu Pasiunea propriu-zisă și Pasiunea oratoriu
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
să-mi zâci mie Cuțu-Boschito ori B.B., dacă greșesc... Deci, notează, doamnă vecină: partea întâi, alegro vivace, partea a doua alegro ma non troppo, iar ultima parte, pianissimo posible, poate chiar silențio maestoso... Iar dacă îți mai spun și că libretul este semnat de însuși Domnul Președinte Traian Băsescu, iar orchestrația aranjată de Serei, cre' că ți-am blocat gândirea... - Poate-ai vrut să spui Șereș, îl întrerup eu cu timiditate. - Nu, domnu' pretenar - mă crezi tâmpit? Am spus clar: Serei
Dosariada șși alte mitu(i)riț by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10338_a_11663]
-
ignore unele previziuni; ea a avut aerul de a spune: nu numai că nu aveți dreptate, dar nu despre aceasta este vorba". Aș vrea să evoc subiectul a două dintre operele tatălui meu: Iona și Ultimele zile, ultimele ore. În libretul operei Iona, după o piesă de teatru a lui Marin Sorescu, cele trei personaje care-și vorbesc sunt unul și același Iona, înghițit sau înghițiți de balena biblică. Libretul operei Ultimele zile, ultimele ore pornește de la Mozart și Salieri de
80 de ani de la nașterea lui Anatol Vieru - Tatăl meu by Andrei Vieru () [Corola-journal/Journalistic/10546_a_11871]
-
dintre operele tatălui meu: Iona și Ultimele zile, ultimele ore. În libretul operei Iona, după o piesă de teatru a lui Marin Sorescu, cele trei personaje care-și vorbesc sunt unul și același Iona, înghițit sau înghițiți de balena biblică. Libretul operei Ultimele zile, ultimele ore pornește de la Mozart și Salieri de Pușkin și de la piesa Ultimele zile a lui Bulgakov. Sfârșitul lui Mozart, așa cum l-a văzut Pușkin, se desfășoară în paralel cu sfârșitul lui Pușkin, așa cum l-a văzut
80 de ani de la nașterea lui Anatol Vieru - Tatăl meu by Andrei Vieru () [Corola-journal/Journalistic/10546_a_11871]
-
de la piesa Ultimele zile a lui Bulgakov. Sfârșitul lui Mozart, așa cum l-a văzut Pușkin, se desfășoară în paralel cu sfârșitul lui Pușkin, așa cum l-a văzut Bulgakov. (Cele două acțiuni Pușkin e în același timp personaj și co-autor al libretului - sunt prezentate mai întâi în alternanță, dar apoi, încetul cu încetul, se combină, se contopesc.) După câțiva ani în care am fost bântuit de problema pluralității și sciziunii individului, mi-am dat seama că tata fusese și el, în felul
80 de ani de la nașterea lui Anatol Vieru - Tatăl meu by Andrei Vieru () [Corola-journal/Journalistic/10546_a_11871]
-
sistemului de depunere C.E.C. cu câștiguri. Casa de Economii și Consemnațiuni, C.E.C. , aduce la cunoștință că, în conformitate cu Decretul Nr. 475/1952 introduce de la 1 octombrie 1953, la toate unitățile C.E.C. din țară, precum și la agențiile C.E.C. - P.T.T. sistemul depunerilor pe librete de economii cu câștiguri“. (Drapelul Roșu din 22 septembrie 1953). „Se construiește o linie de tramvai la Lugoj... Traseul liniei de tramvai va parcurge drumul de la fabrica «Industria Textilă Lugoj» până la bariera din drumul Buziașului, de unde va face o cotitură
Agenda2003-38-03-16 () [Corola-journal/Journalistic/281484_a_282813]
-
germană“ și „Dicționarul limbii germane“, el este considerat fondatorul filologiei germane. Luni, 22 septembrie PREMIERA LUI „OEDIPE“ În 1958, la Opera Română din București s-a consemnat prima reprezentație din România cu opera „Oedipe“ de George Enescu (1881-1955), scrisă după libretul lui Edmond Fleg, pornind de la subiectul tragediei clasice grecești; printre cei care au colaborat la realizarea spectacolului s-au numărat Yehudi Menuhin și David Oistrah. Premiera absolută a avut loc la Opera Mare din Paris, la 13 martie 1936. Faptul
Agenda2003-38-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/281483_a_282812]
-
Romândașu, Mirabela Zonai, Maria Macarie, Agnes Irhazy, Suzana Vulpe, Manuela Ardelean, Andreea Burtea, Alin Radu, Romulus Radu, Francisc Zabik, Darius Agrima, Flavius Sasu, Cosmin Iovuță și Cristian Dogaru. Va urma „Șeherezada“, balet într-un act pe muzica lui N.A. Rimski-Korsakov, libret de A. Sodomirova, coregrafia Iuliu Marpozan, scenografia Dumitru Popescu, asistent maestru de balet Constantin Gâdea. În rolurile principale, Cristina Romândașu, Alin Radu, Constantin Gâdea, Sorin Bătică. Biletele, cu tarif maximal de 80 000 de lei, sunt puse în vânzare la
Agenda2004-17-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/282335_a_283664]
-
de a se reîntâlni cu cel mai drag public, cel de acasă. Prima din aceste întâlniri va fi cu... „My Fair Lady“, duminică, 28 martie, de la ora 18. Spectacolul regizat de Marina Emandi Tiron, pe muzica lui Frederick Loewe și libretul lui Alan Jay Lerner, după „Pygmalion“ de George Bernard Shaw, s-a dovedit un pariu câștigat în strălucitoare debuturi ale unor tineri soliști timișoreni. La pupitrul dirijoral se va afla, duminică seara, Mihaela Silvia Roșca, după ce și-a asumat conducerea
Agenda2004-13-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/282225_a_283554]
-
se stingă sub bolțile Operei Române Timișoara (căci în sufletele martorilor săi va rămâne multă vreme), scena lirică își invită publicul la un alt însemnat eveniment: premiera absolută a operei în trei acte „Bellida“ de Guustaaf Francies de Pauw, pe libretul lui J.M. Heynens. Opera romantică a fost pusă în scenă de regizorul olandez Frans Meewis, iar premiera va avea loc vineri, 28 noiembrie, de la ora 19, sub conducerea muzicală a maestrului Ladislau Rooth. Decorul este realizat de arh. Traian Zamfirescu
Agenda2003-47-03-cultura () [Corola-journal/Journalistic/281733_a_283062]
-
într-un amestec ciudat este dată de decorul construit, de Silviu Purcărete (descris pe parcurs), grandios și simplu, funcțional perfect, de luminile dumnezeiești care-l modifică parcă tot timpul și de muzica operei funebră scrisă de Vasile Șirli pe un libret semnat de Sade. Muzica originală a compozitorului Vasile Șirli supradimensionează "romantic" misterul, oroarea, jocul de-a viața și de-a moartea al unor "păpuși" stricate, pierdute într-un muzeu al crimei și sexualității. Călătoria inițiatică a celor șapte minotauri înseamnă
O săptămână sadică la sfîrșitul lumii by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17268_a_18593]
-
Textul așa adaptat, a fost și completat, să spunem. Povestea demențială dintre nebunul Walpurg și călugărița Anna a fost dublată cu o alta, cea a eroului Zam și a frumoasei Julina, o operă originală compusă de Nicu Alifantis pe un libret scris de Gârbea într-o limbă inventată. De fapt, muzica spectacolului este un spectacol în sine: senzuală, marcată uneori de discontinuități, ruperi de ritm, sugerînd o călătorie construită pe o temă cu variațiuni, o călătorie nărăvașă, o aventură printr-o
La iepurele mort by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17376_a_18701]
-
din acut în acut) și la colț pândea o oboseală a glasului; timpurie, după cât putem aprecia "la vedere". Secvență lirica desăvârșită a fost "All things You Are", arie din "Very Warm for May" de Jérome Kern (muzică) și Oscar Hammerstein (libretul). Americanii consideră "comedia muzicală" o formă originală (?!), specifică teatrului lor liric. Modelele sunt opereta franceză și vieneza, ceva din opera bufa și din dramă romantică germană. În esență, un amestec de farsă și melodrama, mult sentimentală, o sinteză necesară tipului
Trei soprane, trei cronicari () [Corola-journal/Journalistic/18012_a_19337]
-
ale unor partituri într-o dinamică a spectacolului liric de la tradiție la inovație. Este un fenomen prezent astăzi și pe marile scene ale lumii. Dar acest fapt este condiționat de necesitatea obligatorie a păstrării partiturii princeps, a stilisticii și conținutului libretului și a ideilor conceptuale ale compozitorului. Fără acest amendament opera de artă nu este viabilă. Am avut recent o întrevedere cu marele dirijor român Christian Badea care mi-a mărturisit că „astăzi, regizorul este suveran, el nu mai ține cont
„Tosca“ by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/2476_a_3801]
-
este construită Țoșca, operă marilor pasiuni, a unor conflicte dramatice puternice între iubire și dorința de libertate împotriva asupritorilor de tipul baronului Scarpia, monstruosul prefect al Romei. Pornind de la aceste date, Puccini a creat Țoșca, capodoperă a verismului italian pe libretul lui Luigi Illica și Giuseppe Giacosa, după dramă La Țoșca a scriitorului francez Victorien Sardou. Premieră a avut loc la Teatro Costanzi din Romă, la 14 ianuarie 1900, cu soprana româncă Hariclea Darclée în rolul titular. Compozitorul a notat în
„Tosca“ by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/2476_a_3801]
-
condus de C. Ripa - creează necesarul climat de tranziție între instrumente și voci. Pasajele de tip cântată sunt memorabile, animate de un spirit viu, pe care il resimțim drept...contemporanul nostru. La rândul lor, soliștii își intonează convingător partiturile, desi libretul imaginat de Abbot Giambattista Varesco implică evenimente mitologizante și personaje împovărate de griji, deloc asemănătoare celor studențești. Spectacolul s-a jucat în două distribuții; în rolul principal apar tenorii Marius Brenciu și Marius Budoiu, secondați de solista Viktăria Vizin în
Cluj - Festivalul Mozart by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/18186_a_19511]
-
pentru care opera Polly, continuarea acesteia, a fost interzisă, neputând fi pusă în scenă până în 1777. Revenind la piesa lui Havel și comparând-o cu o altă celebră "recontextualizare" a piesei lui Gay, adică Opera de trei parale (1928) - cu libret de Bertholt Brecht și muzică de Kurt Weill - se poate constata lipsa "coloanei sonore". Ea nu mai e necesară deoarece întreaga problematică a operei a fost redirecționată postmodern, către interogația - formulată de Christa Wolff - care domină toată dramaturgia lui Havel
Comedia vorbei de lemn by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/16820_a_18145]
-
la rampă' în cascade de armonii. Confruntarea dintre scenă și spectator, oricât am considera-o firească, este convenție asumată: și la teatru. Muzica o poate neutraliza. Și așa ajungem și la Mozart. La el semnificațiile trec dincolo de litera scrisă a libretului. Mozart transformă neverosimilul în realitate posibilă, superficialul în putere a omului de a crede că viața poate fi și frumoasă, dacă speră în justiția binelui, facilitatea în glumă sănătoasă. Nu a creat niciodată din afara subiectelor alese, nu a fost comentatorul
Identificare by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/15614_a_16939]