189 matches
-
herminei, cu care tînăra pare a forma un tot. Iar privirea doamnei ce strînge la piept hermina este fixă, concentrată, îndreptată într-o direcție clară. Nu e vagă și pierdută, adesea - cum vom vedea - introvertită, ca a multor doamne cu licornul. Ce contemplă ea, cu ochii larg deschiși și puri? Înainte de a răspunde, să privim tabloul mai atent. Fața doamnei e cam mică în raport cu trupul. Iar mîna ei dreaptă, singura vizibilă, e prea mare și ocupă primissimul plan. Leonardo nu poate
Inorogul și licorna by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/10318_a_11643]
-
propria-i contemplare în oglindă și vor înțelege și că nu am semnat acest portret pentru că Cecilia Gallerano c'est moi. O oglindă ține în mîna dreaptă și femeia din tapiseria care, în ciclul de la muzeul Cluny al Doamnei cu licornul reprezintă Văzul. Simbolismul acestei imagini pare limpede. Întregul joc al seducției, ilustrat de cele șase țesături în care mai multe doamne și mai mulți licorni vorbesc nu numai despre simțuri, ci și despre introspecție pare a fi luat sfîrșit. Văzul
Inorogul și licorna by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/10318_a_11643]
-
mîna dreaptă și femeia din tapiseria care, în ciclul de la muzeul Cluny al Doamnei cu licornul reprezintă Văzul. Simbolismul acestei imagini pare limpede. Întregul joc al seducției, ilustrat de cele șase țesături în care mai multe doamne și mai mulți licorni vorbesc nu numai despre simțuri, ci și despre introspecție pare a fi luat sfîrșit. Văzul este singura tapiserie în care doamna este așezată. Tot pe un covor/o insulă (acum, numai metaforică), ca și tînăra înfățișată în pictura, ulterioară, de la
Inorogul și licorna by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/10318_a_11643]
-
simțuri, ci și despre introspecție pare a fi luat sfîrșit. Văzul este singura tapiserie în care doamna este așezată. Tot pe un covor/o insulă (acum, numai metaforică), ca și tînăra înfățișată în pictura, ulterioară, de la Biblioteca Națională a Franței. Licornul își ține labele din față în poala doamnei. Ea îl domină cu un cap, el o domină cu un corn. Pe acest covor, în această imagine, iubirea fizică e pe deplin împărtășită. Dar comuniunea sufletească? Dar cea spirituală? Văzul este
Inorogul și licorna by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/10318_a_11643]
-
cap, el o domină cu un corn. Pe acest covor, în această imagine, iubirea fizică e pe deplin împărtășită. Dar comuniunea sufletească? Dar cea spirituală? Văzul este una dintre tapiseriile în care privirile partenerilor nu se întîlnesc. Doamna îi arată licornului o oglindă, pe care o ține în mîna dreaptă. Cu stînga îi mîngîie grumazul. Iar licornul se privește în oglindă și îi vedem și noi chipul reflectat, astfel că narcisismul lui e dincolo de orice îndoială. Doamna privește înainte. Tracy Chevalier
Inorogul și licorna by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/10318_a_11643]
-
pe deplin împărtășită. Dar comuniunea sufletească? Dar cea spirituală? Văzul este una dintre tapiseriile în care privirile partenerilor nu se întîlnesc. Doamna îi arată licornului o oglindă, pe care o ține în mîna dreaptă. Cu stînga îi mîngîie grumazul. Iar licornul se privește în oglindă și îi vedem și noi chipul reflectat, astfel că narcisismul lui e dincolo de orice îndoială. Doamna privește înainte. Tracy Chevalier face din modelul doamnei o femeie oarbă. Amorul e orb pentru femei, pare a spune autoarea
Inorogul și licorna by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/10318_a_11643]
-
să fie desenat și tapiseria să fie țesută, e absolut necesar să-i întindă o oglindă. Important pare a fi faptul că doamna se uită în zare cu ochi orbi, dar în lăuntrul ei - cu ochi "deschiși". Visînd nu la licornul pe care îl ține în poala ei, ci - cine știe?! - la zăpezile de altădată sau la trubadurul de departe. Sau la un copil (nevinovat, prin definiție), căruia e menită să-i dea naștere și pentru care merită să țină în
Inorogul și licorna by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/10318_a_11643]
-
altădată sau la trubadurul de departe. Sau la un copil (nevinovat, prin definiție), căruia e menită să-i dea naștere și pentru care merită să țină în brațe - tot precum o mamă înțelegătoare, care se sacrifică în tăcere - un narcisist licorn, satisfăcut că o posedă, în sfîrșit. Iubirea - pare a spune Tracy Chevalier, ca și tapiseria - nu e vînătoare de licorne și de inorogi. E un joc al seducției, al frumuseților naturii și al artelor, un joc al minții și al
Inorogul și licorna by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/10318_a_11643]
-
se petrece în imaginar. Iar doamnele știu, de regulă, că iubiții sînt himere, plăsmuiri din basme - spun, din nou, și Tracy Chevalier și cei ce au creat tapiseriile. În alegoria Văzului, ca și în pictura ulterioară acesteia cu cîteva decenii, licornul e și o podoabă pentru doamnă. L-a domesticit și l-a salvat. Atît timp cît va rămîne în poala ei, unicornul e în siguranță. Și de data asta, iubirea femeii e și feciorelnică, dar și maternă. Și pură, și
Inorogul și licorna by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/10318_a_11643]
-
pentru doamnă. L-a domesticit și l-a salvat. Atît timp cît va rămîne în poala ei, unicornul e în siguranță. Și de data asta, iubirea femeii e și feciorelnică, dar și maternă. Și pură, și protectoare/posesivă. Seducîndu-l pe licorn, doamna se sacrifică și îl salvează. Toate, simultan. I se dăruie, dar îl subjugă. Îl ține în brațe, privind fie în lăuntrul ei, fie spre un tărîm numai de ea știut. Nicicînd către el, care, oricum, se uită în oglindă
Inorogul și licorna by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/10318_a_11643]
-
se dăruie, dar îl subjugă. Îl ține în brațe, privind fie în lăuntrul ei, fie spre un tărîm numai de ea știut. Nicicînd către el, care, oricum, se uită în oglindă. Dar motivul pentru care doamna nu-l privește pe licorn în față nu e doar orgoliul și înclinația ei spre introspecție. Doamna știe că iubirea e ucigătoare sau ucisă chiar și atunci cînd e împărtășită. Mai ales cînd e împărtășită. Pentru a nu meduza, doamna e oarbă sau privește dincolo de
Inorogul și licorna by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/10318_a_11643]
-
spre introspecție. Doamna știe că iubirea e ucigătoare sau ucisă chiar și atunci cînd e împărtășită. Mai ales cînd e împărtășită. Pentru a nu meduza, doamna e oarbă sau privește dincolo de zare. Pentru a nu fi meduzată, îl încurajează pe licorn pe panta narcisismului, folosind oglinda ca pe un scut. În tapiseria Doamna cu licornul, inorogul e simbol ambiguu. Hermină și basilisc, alternativ sau simultan. În romanul Doamna și licornul, tragediile sînt evitate sau măcar întîrziate prin faptul că, explicit, nici
Inorogul și licorna by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/10318_a_11643]
-
e împărtășită. Mai ales cînd e împărtășită. Pentru a nu meduza, doamna e oarbă sau privește dincolo de zare. Pentru a nu fi meduzată, îl încurajează pe licorn pe panta narcisismului, folosind oglinda ca pe un scut. În tapiseria Doamna cu licornul, inorogul e simbol ambiguu. Hermină și basilisc, alternativ sau simultan. În romanul Doamna și licornul, tragediile sînt evitate sau măcar întîrziate prin faptul că, explicit, nici doamnele și nici licornii nu sînt niciodată aceiași. Doamnele se schimbă dintr-un loc
Inorogul și licorna by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/10318_a_11643]
-
privește dincolo de zare. Pentru a nu fi meduzată, îl încurajează pe licorn pe panta narcisismului, folosind oglinda ca pe un scut. În tapiseria Doamna cu licornul, inorogul e simbol ambiguu. Hermină și basilisc, alternativ sau simultan. În romanul Doamna și licornul, tragediile sînt evitate sau măcar întîrziate prin faptul că, explicit, nici doamnele și nici licornii nu sînt niciodată aceiași. Doamnele se schimbă dintr-un loc într-altul. Iar licornii se înlocuiesc unul pe altul. Toate doamnele și toți licornii sînt
Inorogul și licorna by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/10318_a_11643]
-
folosind oglinda ca pe un scut. În tapiseria Doamna cu licornul, inorogul e simbol ambiguu. Hermină și basilisc, alternativ sau simultan. În romanul Doamna și licornul, tragediile sînt evitate sau măcar întîrziate prin faptul că, explicit, nici doamnele și nici licornii nu sînt niciodată aceiași. Doamnele se schimbă dintr-un loc într-altul. Iar licornii se înlocuiesc unul pe altul. Toate doamnele și toți licornii sînt naratori. sînt, pe rînd, seducători, seduși și, uneori, vînați.
Inorogul și licorna by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/10318_a_11643]
-
ambiguu. Hermină și basilisc, alternativ sau simultan. În romanul Doamna și licornul, tragediile sînt evitate sau măcar întîrziate prin faptul că, explicit, nici doamnele și nici licornii nu sînt niciodată aceiași. Doamnele se schimbă dintr-un loc într-altul. Iar licornii se înlocuiesc unul pe altul. Toate doamnele și toți licornii sînt naratori. sînt, pe rînd, seducători, seduși și, uneori, vînați.
Inorogul și licorna by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/10318_a_11643]
-
și licornul, tragediile sînt evitate sau măcar întîrziate prin faptul că, explicit, nici doamnele și nici licornii nu sînt niciodată aceiași. Doamnele se schimbă dintr-un loc într-altul. Iar licornii se înlocuiesc unul pe altul. Toate doamnele și toți licornii sînt naratori. sînt, pe rînd, seducători, seduși și, uneori, vînați.
Inorogul și licorna by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/10318_a_11643]
-
sunt pe lume înjunghieri mult mai închipuite decât temnița fericirii poetului însingurat monstru zămislit în pântecul cerului. Aș fi vrut să-ți spun că sunt pe lume întâmplări mult mai importante decât oul de prepelița nins în iulie, amurg șovăielnic licornul sângelui veghează... Aș fi vrut să-ți spun... Numai iubirea poate făgădui... Gând de seară Ultima lectica verde, O felie de pâine uscată, Prima pagină a unui ziar Pe care zace cadavrul Visului înjunghiat... Cititorule, Cu ochi asfințit În firul
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
se pot alătura truditorii cu hâr intru credință poeziei. Estetică specială a cărții se sincronizează cu vocea lirica a poetului. Cuvântul, silaba, clipă, melanholia, tăcerea, profunzimea, metaforă, neliniștea, profunzimea, metafizica, dorul, cerul, flăcările Gheenei, umbră, norii, oglindă, păsările, apa, aerul, licornul, firul de iarbă, focul, tăcerea - sunt elemente specifice universului poetic răpanian. Pe tot parcursul cărții descoperim lirismul profund, rafinat al poetului Theodor Rapăn care intelectualizează expresia poetica în limba română. Să nu credeți că ajungeți așa ușor la înțelegerea textului
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
sunt pe lume înjunghieri mult mai închipuite decât temnița fericirii poetului însingurat monstru zămislit în pântecul cerului. Aș fi vrut să-ți spun că sunt pe lume întâmplări mult mai importante decât oul de prepelița nins în iulie, amurg șovăielnic licornul sângelui veghează... Aș fi vrut să-ți spun... Numai iubirea poate făgădui... Gând de seară Ultima lectica verde, O felie de pâine uscată, Prima pagină a unui ziar Pe care zace cadavrul Visului înjunghiat... Cititorule, Cu ochi asfințit În firul
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
se pot alătura truditorii cu hâr intru credință poeziei. Estetică specială a cărții se sincronizează cu vocea lirica a poetului. Cuvântul, silaba, clipă, melanholia, tăcerea, profunzimea, metaforă, neliniștea, profunzimea, metafizica, dorul, cerul, flăcările Gheenei, umbră, norii, oglindă, păsările, apa, aerul, licornul, firul de iarbă, focul, tăcerea - sunt elemente specifice universului poetic răpanian. Pe tot parcursul cărții descoperim lirismul profund, rafinat al poetului Theodor Rapăn care intelectualizează expresia poetica în limba română. Să nu credeți că ajungeți așa ușor la înțelegerea textului
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
mai aproape, / îngenunchiez sub o bolta/ de grindină..." (Împletind-o... fără vînt). Sau încifrînd percepția nostalgic-bucolică, năzuința emoțională primordială și ireprimabilă, într-o construcție aparent familiară, aparent nonșalanta: "draga mea miriște:/ ăprin răcoare mă visez/ doar o bordura de lemnă/ licornul de somn mă cheamă/ și-mi așează lacrima pe ferestre străine - / viscolim mereu, într-o viață de împrumut,/ jucînd o ermetica partida... de iubire!" (Vîrtejul din pod). Dincolo de această intimitate echivoca, de această interioritate rănită de propria-i desfășurare în
Formă si existentă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17692_a_19017]
-
Meduzele, urzici căzînd polog/ Pe sînii Afroditei. Urlă știrbii/ Nebuni pe lînga rozele din orb./ Alteța m-a facut mama din flori/ Și mă înfățișez tot sfiiciune/ Cu lira-n brațul care fierbe./ Pîndesc lumină pentru a scoate cornul de licorn./ Mirajul bestialității mă părăsește, somn,/ Și-și crapă ochii de tăișuri/ Săltînde spre mine din luceafăr.(...)" (Prin posedata risipire). E cîntecul unui faun îmbătat, în primăvară, de întunecată solaritate a propriului instinct. Grație unei mari intensități expresive, a unei incandescente
Un rimbaldian român by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17982_a_19307]
-
se arată în frînturi, cînd repetat, chinuitor, cînd premonitoriu, întrerupt de scrisori, multe scrisori, ale unui îndrăgostit aventurier. Povestea e, parcă, cea din versurile lui Dimov: "duceam de mînă fata cea goală, cu tricorn/ Să fie, pradă dulce, mîncată de licorn." Altfel spus, o carte a iubirii amenințate, pîndite de un pericol aproape fantastic, de o prezență "rea", în felul indefinit în care este René o prezență "bună". Scrisorile recitite atent, traduse în românește, cu grija de a păstra "poezia" lor
Străinul din vis by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11973_a_13298]
-
strigaltfel îmi voi pierdegraiul și lirași viețile viitoareMartor tăcutrămân pentru voiși-mi dau cuvântulde poet... XIV. EPITAF, de Marius Horvath, publicat în Ediția nr. 1516 din 24 februarie 2015. Epitaf Cu durere pe durere călcând lasa-voi lumea de iluzii licornul meu va fi liber spre alt pământ prin ceruri să mă poarte peste lumi întunecate și târzii bântuite de himere să zbor înapoi spre moarte acolo, nu mai e nimic din ce știu ci doar o liniște mare și un
MARIUS HORVATH [Corola-blog/BlogPost/382575_a_383904]