796 matches
-
o lungă suferință, în privința căreia a fost foarte discretă. Mirela Zafiri a studiat pianul, violă și chitară încă din primii ani de școală. A realizat peste 230 de minute de înregistrări radio, două CD-uri, peste 45 de recitaluri de lied, turnee în Italia, Franța, Germania, Elveția, Spania, Austria. A fost laureata a festivalurilor „Mihail Jora” 1998 și „Ionel Perlea” 1999. 30 august - regizorul Cornel Todea Regizorul Cornel Todea, directorul Teatrului „Ion Creangă” din București - funcție pe care a ocupat-o
CRONOLOGIE: personalităţi române decedate în 2012 [Corola-blog/BlogPost/93845_a_95137]
-
de poet de la "periferia fizică a orașului" apare și într-o aură amar-comică, mazilesciană: "oh Universule blînd papagal îngînînd zile/ și nopți de cenușă s-a născut poetul local/ minunea negăsită-n tabla de materii/ s-a născut hiena aerului liedul secret/ sorcova lui Dumnezeu vietatea/ cu tristețea cît un arhipeleag/ miracolul carnavalului triumful/ oh Universule vai de fundul tău/ a venit omul ales poetul apeductelor/ lăcătușul stelelor hingherul astrelor negre/ cel ce te-o scotoci și-n gaură de șarpe
LECTURI LA ZI by Roxana Racaru () [Corola-journal/Imaginative/13813_a_15138]
-
pocale - Cu dumnezeii - Va plânge și va geme Tot totemul tău În hău alină-te Fă-te un Dumnezeu Mai încolo mi-e rușine Fi-vei astăzi cu mine Ca prostia dintre noi Te iubesc. Tu te despoi? Coropișniță în lied târziu Ca o coropișniță dragă mi-ești Ai atât de strâmbe picioare Încât ca o coropișniță ești Ca o coropișniță Ca să știi Cât te iubesc Cât de mult ai tu picioarele tale strâmbe de coropișniță Niciodată n-o să știi, n-
POEZIE by Mihai Minculescu () [Corola-journal/Imaginative/14058_a_15383]
-
n-am cunoscut o muzică mai suav-dulce și mai dureros amară decât aceea care se năpusti peste mine, cântându-se singură în cap. Auzeam clar, în cutia de os a craniului, partea aceea din "Călătoria de iarnă" a lui Schubert, liedul numit "Curaj". Muzica vibra în toți porii mei și în bumbii aurii ai cerceilor. Hai să ne dăm drumul în lume, în dinții vântului și furtunii. Dacă nu există un zeu pe pământ atunci să fim noi zei. Liedul se
Logica visului by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Imaginative/14173_a_15498]
-
Schubert, liedul numit "Curaj". Muzica vibra în toți porii mei și în bumbii aurii ai cerceilor. Hai să ne dăm drumul în lume, în dinții vântului și furtunii. Dacă nu există un zeu pe pământ atunci să fim noi zei. Liedul se cânta acompaniat de pian, cu o voce colosal de tenace. Era cântecul străinului printre acei oameni. Îl ascultasem fără odihnă într-un timp greu, când venisem în Suedia - îl ascultasem până când timpanele din urechi îmi vibrau atât de tare
Logica visului by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Imaginative/14173_a_15498]
-
voce colosal de tenace. Era cântecul străinului printre acei oameni. Îl ascultasem fără odihnă într-un timp greu, când venisem în Suedia - îl ascultasem până când timpanele din urechi îmi vibrau atât de tare încât amenințau să se spargă. În acest lied era vorba despre suflet ca un mare arsenal, pe care omul, destul de rar, avea curajul să-l folosească. Tonul lui Schubert se amesteca în capul meu cu murmurul orașului, cu freamătul șuvoaielor de apă, totul compunând împreună fantezii metafizice, deschizând
Logica visului by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Imaginative/14173_a_15498]
-
la fugă pe străzi... O noapte de Paște, În care Învierea se Împarte tuturor. Tuturor morților și tuturor viilor... Învierea! Copilăria mea dintre două biserici... Calc pe urmele ei cu prințesa de mână. Cu lumina de mână. Sturzul cântă un lied, care trebuie să fie sufletul lui Iov, după ce și-a pierdut fiii. Chiar și toamna trece prin sufletul meu cu toate cuiburile. Cu toate vrăbiile pe care Domnul le Îngroapă În ramuri ca să Încolțească la primăvară. Copilăria, neînvinsa copilărie! Care
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
luna mai al prestigioasei reviste italiene de muzică Amadeus. Reproducem fragmentar articolul muzicologului "Cel mai mare compozitor al secolului XX" Recentul turneu european și american al celebrei soprane Mariana Nicolesco, care a luat alături de ea tineri artiști lirici români, interpretând liedurile lui George Enescu, atât de puțin cunoscute, ne oferă ocazia ideală pentru a reaminti locul de frunte pe care România l-a deținut și-l deține în lumea artelor și a literaturii occidentale. De la Tristan Tzara, fondatorul Dadaismului, la Mircea
Vocile României by Guy Cherqui () [Corola-journal/Journalistic/10582_a_11907]
-
a creat-o și rolului său în viața muzicală. Yehudi Menuhin îl considera fără ezitare cel mai mare compozitor al secolului 20, căutând în permanență să-i promoveze opera, așa cum, pe urmele lui Menuhin, o face acum Mariana Nicolesco cu liedurile sale. Departe de România, în timpul dictaturii ceaușiste, Mariana Nicolesco avea să se întoarcă în patrie după 21 de ani de absență, în 1991. De atunci încoace a reușit să stimuleze viața muzicală a țării, dedicându-se formării tinerei generații de
Vocile României by Guy Cherqui () [Corola-journal/Journalistic/10582_a_11907]
-
Nicolesco avea să se întoarcă în patrie după 21 de ani de absență, în 1991. De atunci încoace a reușit să stimuleze viața muzicală a țării, dedicându-se formării tinerei generații de artiști lirici, organizării de manifestări importante, ca Festivalul Liedului Românesc de la Brașov, orașul său, ori Concursul Internațional de Canto Hariclea Darclée de la Brăila, orașul natal al marii predecesoare, făcând cunoscută lumii, totodată, tradiția muzicală a României și creația compozitorilor români, începând bineînțeles cu George Enescu. Una dintre manifestările cele
Vocile României by Guy Cherqui () [Corola-journal/Journalistic/10582_a_11907]
-
Nicolesco se gândește să elaboreze un program de restaurare. Concertul i-a oferit Marianei Nicolesco ocazia nu numai de a prezenta publicului francez tinere voci de valoare ale României, dar și de a face cunoscute pagini inedite de George Enescu, liedurile sale, - omagiu adus marelui compozitor și deopotrivă anilor săi parizieni. Enescu a compus 42 de lieduri pentru pian, dar și pentru cor și orchestră (Die Nächtliche Herschau, Aurora), în limbile franceză, germană și română, dintre care o parte pe versurile
Vocile României by Guy Cherqui () [Corola-journal/Journalistic/10582_a_11907]
-
nu numai de a prezenta publicului francez tinere voci de valoare ale României, dar și de a face cunoscute pagini inedite de George Enescu, liedurile sale, - omagiu adus marelui compozitor și deopotrivă anilor săi parizieni. Enescu a compus 42 de lieduri pentru pian, dar și pentru cor și orchestră (Die Nächtliche Herschau, Aurora), în limbile franceză, germană și română, dintre care o parte pe versurile Reginei Elisabeta a României, muziciană, pictoriță și poetesă cunoscută sub numele Carmen Sylva. Consoartă de origine
Vocile României by Guy Cherqui () [Corola-journal/Journalistic/10582_a_11907]
-
pictoriță și poetesă cunoscută sub numele Carmen Sylva. Consoartă de origine germană a Regelui Carol I al României, Regina scria în limba maternă (Der Bläzer, Zaghaft, Armes Mägdlein, Der Schmetterlingskuss). Mariana Nicolesco a încheiat cu un imens succes Concertul de Lieduri Enesciene, interpretând unul dintre cele Șapte Cântece pe versuri de Clément Marot op.15, scrise în 1907-1908, celebrul - de acum înainte - Languir me fais. Mai toate aceste lieduri au fost compuse înainte de primul război mondial (în afară de op.19: Trei melodii
Vocile României by Guy Cherqui () [Corola-journal/Journalistic/10582_a_11907]
-
Der Schmetterlingskuss). Mariana Nicolesco a încheiat cu un imens succes Concertul de Lieduri Enesciene, interpretând unul dintre cele Șapte Cântece pe versuri de Clément Marot op.15, scrise în 1907-1908, celebrul - de acum înainte - Languir me fais. Mai toate aceste lieduri au fost compuse înainte de primul război mondial (în afară de op.19: Trei melodii pe versuri de Fernand Greg, care e din 1916). Unele au fost revăzute de compozitor în anii '30, versurilor de Carmen Sylva adăugându-li-se altele, de autori
Vocile României by Guy Cherqui () [Corola-journal/Journalistic/10582_a_11907]
-
de Carmen Sylva adăugându-li-se altele, de autori francezi cunoscuți, din secolul 19, ca Leconte de Lisle, Albert Samain, Sully Prudhomme. Iar șederea lui Enescu la Viena, contactul cu maeștrii austrieci generase, încă de la începutul carierei sale, gustul pentru lied, stimulat de o importantă influență schubertiană. Mariana Nicolesco a oferit acest Recital nu numai la Paris, ci și în România și în Japonia. Urmează Ierusalimul și din nou America, unde marele compozitor a predat o vreme la Mannes College of
Vocile României by Guy Cherqui () [Corola-journal/Journalistic/10582_a_11907]
-
unde marele compozitor a predat o vreme la Mannes College of Music din New York, primul oraș care avea să-i recunoască talentul de compozitor. Și rămâne artistei să găsească acum o casă discografică pregătită să producă și să difuzeze interpretarea liedurilor enesciene.
Vocile României by Guy Cherqui () [Corola-journal/Journalistic/10582_a_11907]
-
și un detaliu interesant, pe care-l consider ilustrativ pentru o anume mentalitate naționalistă. Este vorba de personalitatea lui Eusebie Mandicevschi (Eusebius Mandyczewsky, 1857-1929), muzicologul provenit din Bucovina și stabilit la Viena, prieten cu Johannes Brahms, cel care a editat Liedurile lui Schubert, precum și unele volume din operele lui Haydn și Brahms. Referirea la Mandicevschi apare, în acel articol (în engleză) din revista "online" Musica Ukrainica, într-un context general, în care este deplânsă (pe bună-dreptate, de altminteri) necunoașterea cel puțin
Ucraina acasă la Mendelssohn by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/10607_a_11932]
-
care mă amuză mult. După acea masă veselă, mă așezai la pianul Ltügel, și începui să cânt. Mulți dintre dânșii erau atât de emoționați încât erau cu ochii plini de lacrimi. Un tânăr medic militar, mă rugă să acompaniez în lieduri de Schubert. În fața pianului printr-o mare fereastră pătrundea lumina lunii, care se ridica melancolică și arămiepeste dealurile împădurite. Mi-aduc aminte că am fost conduși cu facle acasă și am ajuns târziu, după miez de noapte, plini de frumoase
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
R. Vrăbiescu. Lecțiile mele la curte urmează regulat. Principesa Elisabeta învață să solfegieze cu Carlota Leria, pe atunci cea mai reputată profesoară de cânt din București. Mici reuniuni intime au loc la principesă, unde începe să debuteze și dânsa cu lieduri de Schumann. Acolo am cunoscut pe un domn Djuvara, viitor ministru al țării la Bruxelles(fost elev al tatălui meu), pe pianistul Piaggio, un argentinian, muzician bun, prins de împrejurările războinice din România. Nu pot să uit pe excelenta persoană
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
2 de Gustav Mahler. Așa cum indică Béatrice Ramaut-Chevassut: „Această parte reprezintă o rescriere a scherzo-ului din Simfonia nr. 2 de Mahler, «Învierea», scrisă între 1887 și 1894. Acest scherzo de Mahler era deja o rescriere și elaborare a unui lied scris de către compozitor în 1893, „«Predica Sfântului Antonie de Padova către pești».”<footnote Ramaut-Chevassus, op. cit., p. 51: „Ce movement est un réécriture du scherzo de la Deuxiéme symphonie de Mahler, «Réssurection», écrite entre 1887 et 1894. Ce scherzo de Mahler était
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
de Padova către pești».”<footnote Ramaut-Chevassus, op. cit., p. 51: „Ce movement est un réécriture du scherzo de la Deuxiéme symphonie de Mahler, «Réssurection», écrite entre 1887 et 1894. Ce scherzo de Mahler était déjà une réécriture et un développement d’un lied écrit par le compositeur en 1893, «Le sermon de saint Antoine de Padoue aux poissons»”. footnote> Structurată în imaginea unui „flux de conștiință”, muzica acestei părți reprezintă o succintă istorie a muzicii în sine, iar citatele se înșiruie după cum urmează
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
ale profesorului și ale cărturarului de largă respirație culturală i-au servit imbolduri pentru abordarea istoriei muzicii universale, susținând conferințe, emisiuni radiofonice, cursuri, lăsându-ne studii și numeroase fișe destinate celor mai diverse aspecte ale domeniului: genuri și forme muzicale: liedul, sonata, simfonia, opera, poemul simfonic, rapsodia, epoci stilistice, lucrări, ori reprezentanți ai literaturii muzicale, etc. Cele mai cunoscute rămân materialele consacrate lui Mozart - la loc de cinste situându-se omagiul românesc la bicentenarul genialului compozitor<footnote Breazul, George - La bicentenarul
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
Timișoara), Ada Burlui (Iași) și Ana Stan Slusar (Timișoara). Marele premiu este de 30 milioane de lei. Toma Popescu acordă un premiu special pentru cea mai bună interpretare, iar C.C.F. Timișoara un alt premiu pentru cea mai bună interpretare a liedului „Willanelle“ de H. Berlioz. În a doua parte a concertului de gală a premiaților, programat în 13 iulie, ora 19, în sala C.N.A. „Ion Vidu“, câștigătorul ediției precedente a concursului, Ioan Ardelean, solist al Operei din Constanța, va susține un
Agenda2003-27-03-13 () [Corola-journal/Journalistic/281201_a_282530]
-
ianuarie, de la ora 19, în sala colegiului „Ion Vidu“, când Alexandra Guțu va susține împreună cu valorosul pianist timișorean Dragoș Mihăilescu un recital de violoncel și pian: Medalion Johannes Brahms, cu Sonata nr. 1 și Sonata nr. 2 și cu două lieduri (transcripție). Biletele, cu prețul obișnuit de 70 000 de lei, se găsesc la Agenția Filarmonicii Banatul. S. P. Tradiție și postmodernitate l 200 de ani de artă plastică în Banat Miercuri, 4 februarie, de la ora 12, în Art Club din
Agenda2004-4-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/281976_a_283305]
-
Programul concertului distractiv, care încheie anul calendaristic, cuprinde uverturi la opere și operete, arii, valsuri, polci, marșuri din creația compozitorilor Johann Strauss, Franz Lehár, Iosif Ivanovici și Kurt Schmid, care a compus o polcă franceză dedicată special Timișoarei. Ariile și liedurile vor fi interpretate de soprana Anna Bratus și tenorul Evgheni Udovin, ambii din Ucraina. Concertul se va deschide cu uvertura la îndrăgita operetă „Liliacul” de Johann Strauss și se va încheia cu lucrarea „Im Strumschritt”, a aceluiași inegalabil rege al
Agenda2003-52-03-cultura () [Corola-journal/Journalistic/281868_a_283197]