107 matches
-
nostalgic care suflă peste câmpurile dezgolite anunțând: „Frunzuliță de-avrămeasă,/ dragi haiduci, iarna se lasă...,/ e timpul, mergeți pe-acasă!/ Noi am merge, drag ne este/ de copii și de neveste,/ de părinți, surori și frați,/ dar ne-așteaptă înarmați,/ liftele păgânilor,/ dușmanii românilor/”. Ascultând și lăcrimând cu cel sfânt nai, vrăjit și dumnezeit... am să descriu panoramic magnifica creație, „Doina de jale” în episoade distincte, așa cum o vede maestrul Gheorghe Zamfir, care adesea mi-a spus: „DOINA, regină peste regine
GHEORGHE ZAMFIR PREAMĂRIND PE EMINESCU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1319 din 11 august 2014 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1407725558.html [Corola-blog/BlogPost/349438_a_350767]
-
biată noastră țară În această lume de ocara Și-i vândută cu ocaua mică... În zadar mi te mai zbați, Mitică, Spre-a ieși din beznă și pustie, Chiar la bucățică Românie, Mândria ta și fala-n lume O-nghițiră liftele păgâne... Iartă-mi că nu te plâng, popor smintit, Pentru că ai ce meriți însutit; Cap plecat, da, sabia nu-l taie, Dar când vinzi ograda și odaie Chiar ultimelor javre și potăi, Popor de aserviți și de lingăi, Far’ de
LUI CORNELIU VADIM TUDOR de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1724 din 20 septembrie 2015 by http://confluente.ro/elena_neacsu_1442766521.html [Corola-blog/BlogPost/366157_a_367486]
-
mustrare, Știu de-acum că România mare Va să rămână vis în veci de veci Atâta vreme cât te vinzi și pleci Pe un blid de linte, ce ocara, Cum vândurăți biată tărișoara, Până și suflet scos-ați la mezat, Popor de lifte, Papură-mpărat Copil de tată e pe lângă voi, Ne cerem, dara, țara înapoi, Cu mândrie să putem iar spune: Să „Trăiască Nația”, române! „Sus cu dansa!”-n cor să ne răspundă Marea, valul, cea din urmă undă, Emin unde e
LUI CORNELIU VADIM TUDOR de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1724 din 20 septembrie 2015 by http://confluente.ro/elena_neacsu_1442766521.html [Corola-blog/BlogPost/366157_a_367486]
-
iarnă acum și-n al meu suflet, Ce de durere-i chinuit. Că-n țara mea e numai plânset, Și-al meu popor e sărăcit! E sfânt pământul țării mele, Ce e-nbibat cu sânge dac. Recâștigat în lupte grele, Când liftele ni l-au furat. Vreți să ne vindeți țara noastră, Lăsată de ai noștri moși? Ea nu este moșia voastră! O moștenim de la strămoși. Voi trădători fără credință Din țară noi nu vom pleca! Nu vom trăi în umilință, Și
ROMÂNIA NU E DE VÂNZARE de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1272 din 25 iunie 2014 by http://confluente.ro/Gabriela_zidaru_1403729931.html [Corola-blog/BlogPost/347400_a_348729]
-
punându-i negru zăbranic. Așa cred ei că pot să ne supună, Iar trădătorii neamului i-ajută, Să ne distrugă cultura străbună, Din ea să nu facem icoană sfântă. Și Eminescu se-nvârte în mormânt, Văzându-ne cultura arestată, Iar lifta străină pe al său pământ, Dictând o lege strâmbă și nedreaptă! Voi, domni creștini, ce-ați ctitorit o țară Și ați salvat-o de cei ce-au vrut s-o ia, Veniți ca s-o salvăm acuma iară, Și să
ROMÂNIA, E ȚARA MEA FRUMOASĂ de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 by http://confluente.ro/gabriela_zidaru_1449592141.html [Corola-blog/BlogPost/342635_a_343964]
-
rugați ca veacul care vine Să uite că ați fost în viață trădători Cum ați furat și bruma de lumină Ce jalona periplul unui visător Nu meritați o groapă în țărână De voi să știe veacul viitor În focul veșnic lifte imbecile Să ardeți și cu chip și năzuință Să piară-n veci filozofii debile Pentr-a-ngropa un veac de umilință. Virgil Ciucă București 29 ianuarie 2016 Ora șapte fără moarte! Referință Bibliografică: Gânduri rebele / Virgil Ciucă : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
GÂNDURI REBELE de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1855 din 29 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/virgil_ciuca_1454069038.html [Corola-blog/BlogPost/380623_a_381952]
-
nostalgic care suflă peste câmpurile dezgolite anunțând: Frunzuliță de-avrămeasă, dragi haiduci, iarna se lasă..., e timpul, mergeți pe-acasă! Noi am merge, drag ne este de copii și de neveste, de părinți, surori și frați, dar ne-așteaptă înarmați, liftele păgânilor, dușmanii românilor”. Ascultând și lăcrimând cu cel sfânt nai, vrăjit și dumnezeit... am să descriu panoramic magnifica creație, ”Doina de jale” în episoade distincte, așa cum o vede maestrul Gheorghe Zamfir, care adesea mi-a spus: „DOINA, regină peste regine
DOINĂ DE JALE, COMPOZITOR ŞI INTERPRET GHEORGHE ZAMFIR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1304 din 27 iulie 2014 by http://confluente.ro/Marin_voican_ghioroiu_1406474443.html [Corola-blog/BlogPost/357489_a_358818]
-
tot pe Metropotam, propune un strigăt de luptă: VIVE LA FUCKOFONIE! M.V. și l-ar imprimă pe tricou, cu rezervă “dar nu mai sînt nici destul de tinar, nici suficient de cool pentru asta...” Până una alta, în Bucureștiul părăsit de liftele bugetare se circulă neașteptat de ușor. Pe Magheru ai senzația că e duminică la prânz. Și, ironia sorții, a început poloaia așa că sunt nevoit să-mi las bicicletă la birou și să mă duc acasă după mașină. Motorul cu patru
“Merde alors” reloaded by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83051_a_84376]
-
nevoită să abandoneze Basarabia XE "Basarabia" și a fost umilită de către inamicii săi barbari și partenerii lor „care au adăugat cristicei noastre răstigniri, iudaica lor ofensă”. Când Basarabia XE "Basarabia" va redeveni românească și „când vom fi izgonit dintre noi liftele străine”, atunci se va auzi o voce profetică ce va spune: „Basarabia ești răzbunată”. Pogromul de la Iași a fost absorbit de imensul fluviu de ură și dezinformare care inunda zilnic presa de la Ministerul Propagandei Naționale, intensificându-se o dată cu publicarea comunicatului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2137_a_3462]
-
pelin (bis) Al meu suflet este plin (bis) Bujor Bun ajuns la Voi, voinice si ai codrilor haiduci, cum de codru v-ați lăsat și la oraș ați alergat înspre gazdă când ați venit, nu cumva ați întâlnit o spurcată liftă păgână, ce vă ia pâinea din mână sau niște greci ciocoi ce vă sug sângele din voi? Codrean Zic, zău, căpitane, că n-am întâlnit că dacă-i întâlneam cu moartea-n cale le ieșeam, căci aceste flinte ruginite, pentru
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
pelin (bis) Al meu suflet este plin (bis) Bujor Bun ajuns la Voi, voinice si ai codrilor haiduci, cum de codru v-ați lăsat și la oraș ați alergat înspre gazdă când ați venit, nu cumva ați întâlnit o spurcată liftă păgână, ce vă ia pâinea din mână sau niște greci ciocoi ce vă sug sângele din voi? Codrean Zic, zău, căpitane, că n-am întâlnit că dacă-i întâlneam cu moartea-n cale le ieșeam, căci aceste flinte ruginite, pentru
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
evreu” <endnote id="(70, p. 180)"/> pare să nu se refere la apa simplă, de spălat, ci la cea rituală, de botez. Nefiind botezați, nefiind deci „curățați” de apa baptismală și fiind stăpâniți de Diavol, evreii erau „păgâni”, deci o „liftă spurcată” <endnote id="(3, p. 14)"/> sau „jivine spurcate” <endnote id="(29, p. 7)"/>. La români, Diavolul era numit Necuratul sau „Diavole necurate și spurcate [...], cu rea Împuțiciune” ( Într-un blestem din 1794 ; <endnote id="cf. 679, p. 147"/>). Evreii
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
un praz ; despre serbi asemenea ; c-un cuvânt, despre toți. Între mulțimea aceasta de tipuri, românul Însuși apare isteț și batjocoritor” <endnote id="(701, p. 488)"/>. La rândul său, Moses Schwarzfeld a preluat ideea În 1889 : „Românul numește pe străini lifte străine, lifte spurcate, și nu-i popor pe care să-l găsească drept, bun și cinstit. Așa, neamțul e al dracului, franțuzul se bucură de același calificativ măgulitor, evreul e târtan, grecul e capră râioasă, sârbul e bleod [din germ.
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
despre serbi asemenea ; c-un cuvânt, despre toți. Între mulțimea aceasta de tipuri, românul Însuși apare isteț și batjocoritor” <endnote id="(701, p. 488)"/>. La rândul său, Moses Schwarzfeld a preluat ideea În 1889 : „Românul numește pe străini lifte străine, lifte spurcate, și nu-i popor pe care să-l găsească drept, bun și cinstit. Așa, neamțul e al dracului, franțuzul se bucură de același calificativ măgulitor, evreul e târtan, grecul e capră râioasă, sârbul e bleod [din germ. blöd = „prost
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
nu numai pentru că nu cred În Isus, ci și pentru că nu au voie să mănânce carne de porc. Dar și pentru că ei consumă carne de vacă. A mânca astfel de carne e „mare păcat” și o fac doar cei „de liftă rea” (necreștini), cred țăranii moldoveni, care „au greață de carne de vită ; mai bine postesc” <endnote id="(259, p. 236)"/>. Dezgustul moldovenilor de a consuma carne de vită, și mai ales „carne de la evrei”, este atestat Într-un act redactat
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
jăfuit!] Unire numai să fie Români între voi Și veți scăpa de hoție Și chiar de Nemțoi!“ Cucuvaia cobitoare S-a pus pe Palat Și cântarea-i bocitoare Strigă ne-ncetat: Oh!... țara e zbuciumată De un hoț străin De o liftă leșinată Slugă la Berlin! Săriți, dar, români cu toții De el s-o scăpați Căci, într-altfel, pradă morții Singuri voi o dați!14 Pentru publicarea acestor versuri girantul ziarului a stat în prevenție 2 luni și 5 zile. Din Ghimpele
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
frică, ai? Unde-i arma, nenorocitule, asasinule? Din cînd în cînd, teroristul era îndemnat cu ghionturi să răspundă la întrebări. 'mnezeii mă-ti de măcelar, ți-a pierit piuitul. Sigur e arab și nu știe românește. Ești român, mă? Este liftă străină, uite are părul negru ca smoala. Este arab. Bine mă musulmanule, nu te scoate Allah din mînele noastre decît mort. N-avem voie să-l omorîm. Ne facem, să-l speriem, tot nu știe românește. Oamenii se întreceau în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
moartă. Și eu, om bătrîn, mă tem să trec pe acolo noaptea, intervine un sătean. Duhul fetei n-are odihnă. Au batjocorit-o și au omorît-o. Au omorît-o pentru că îi cunoștea pe făptași! Îi cunoștea pe naiba! Veniseră de peste Prut, lifte păgîne... străine. Eu mă temeam pe acolo și ziua, nu știu cum dar mi se făcea părul măciucă. Este pe naiba duhul rău pe acolo, intervine Topuz. Frica este în căpățîna voastră. Mortul este mort. Impresionează, dar se face țărînă. Tu ești
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
Brețcu, dincolo de trecătoare, spune Duma. Îl așteptăm din zi în zi... Pe buzele lui Ștefan flutură un zâmbet schimonosit: Mă întreb: Mahomed-aista, cât îi de mare, de tare, de ce nu vine singur?! De ce are nevoie să stârnească din bârlog atâtea lifte?! De ce strigă după ajutor?! De ce?! Nu e sigur pe puterea lui?! Te pomeni că a prins frica micuței Moldove!... Tremurăm unu' de frica celuilalt... Da! Da! Se teme! Se teme! strigă Duma prinzând inimă. Să nu înghită iar gălușca, întărește
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Ion Gigurtu și de ministrul Justiției Ion Gruia). Legile rasiale, care codificau o tot mai intensă atitudine publică antisemită și o transformau în politică de stat, îl loveau astfel direct și personal pe înzestratul și sârguinciosul elev, deja apostrofat ca "liftă păgână" și exclus (mai întâi simbolic, apoi și administrativ) din grupul de egali - scena esențială a socializării timpurii. Nu e greu să ne imaginăm caracterul traumatic al acestei precoce experiențe de marginalizare, etichetare și excludere, așa cum cred că putem citi
[Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
pus parcă aici anume de Dumnezeu ca să înflorească între pustiuri și neamuri sălbatice. Așa în vechi vremuri, aici, între Dunăre și Carpați, neamul nostru a făcut așezare frumoasă, după ce cu ajutorul Domnului și cu braț de criță a zdrobit fălcile tuturor liftelor păgâne. Asta a fost vremea acea din bătrâni povestită când voevozii noștri cei de demult au înălțat steagurile cu țăranii, răzeșii și boierii lor, când Mircea Vodă și Ștefan-Vodă cel Mare au bătut pe Turci care erau atunci cea mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
oasele lor cu țărâna ogoarelor noastre! Iată cum arată scriitorii noștri și bătrânii, de la mărirea aceea, prin nemila vremii, care ne-a fost ca o maștihă, poporul nostru a căzut în râsipă vreme îndelungată, impilat de păgâni și de alte lifte, trăind în obidă și lacrimi, supt gârbaciu: asta a fost în vremea fanarioților ș-a robiei. Casa noastră cea veche, gospodăria bătrânilor căzuse în râsipă, și urmașii lăsau în paragină livezile și pustii grădinile; până ce iar Dumnezeu s-a îndurat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
ultima bucătură dela gura supușilor lor? Pentru că din rândurile acestor oprimați s-au ridicat voinici ce au luptat în ceata lui Bujor la începutul secolului XIX, după cum de aci s-a ridicat întru apărarea dreptății și a celor obidiți de lifte străine, la începutul secolului XX, Andrei Budac, ultimul haiduc al Transilvaniei. CAPITOLUL VI 1848 Motto: Un svon din sat în sat străbate Și dă norodului curaj. El pleacă-n valuri tulburate Și se îndreaptă către Blaj - Ei simt că-ntâia
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
denumiri.(foto 10, foto 23) În serile lungi de iarnă, câteodată, bunicii mai sfătoși le povestea nepoților curioși despre vremurile de restriște, când bunicii lor au fugit din calea oștirilor ce se îndreptau dinspre Brașov spre Câmpulung sau invers, când "liftele păgâne", cum erau numiți toți cei ce vorbeau altă limbă decât a băștinașilor, luau cu forța vitele sau bunurile gospodarilor sau, dacă opuneau rezistență, le dădeau chiar foc la casă. Din poveștile lor nu lipseau nici faptele cetelor de haiduci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
din Balcani, după ce nimiciseră, sub comanda viteazului lor general Coța, toate oștirile Bizanțului și prefăcuseră, între anii 1199 și 1206, Tracia întreagă, până la Marea Marmara, într-un adevărat cimitir. E adevărat, erau sătui de pradă, aici în sud-estul Europei, aceste „lifte neîmblânzite”, cum le numește cronicarul bizantin, dar în extremitatea de răsărit a vastului lor imperiu, ei începură să guste din paharul amărăciunii. În anul 1208, Mahomed, sultanul Imperiului Corazmian, invadase și ocupase teritoriul dintre râul Ural și Marea Caspică. Este
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]