107 matches
-
când sub îmbuibarea lui Lae Chiorul poporul orbecăiește în neputință, când aurul și petrolul, munții și pădurile, apele și pâinea de la gură v-au fost vândute, ce am mai putea face noi, Ierarhii voștri dragi?”. „Unde sunt Ierarhii noștri?” Astăzi, liftele de milițeni și procurași, plătiți tot dintr-o cutie a milei alimentată de contribuabilul umil, tulbură, hăituiesc și profanează Bisericile, Sfânta Liturghie și marea Sărbătoare a Maicii Domnului, scoțând credincioșii din timpul comuniunii Slujbei religioase, pentru a jura pe Biblia
UNDE SUNT IERARHII BISERICII ORTODOXE ROMÂNE?! (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 605 din 27 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355286_a_356615]
-
și luminos veșmânt, Ca îngerul din altă lume... Flămând să mă opresc din drum, Să-mpart merindea din desagă, Aș vrea să fiu la Blaj acum, Și-acolo, pe Câmpia întreagă, Cu vremea să mă iau la trântă, Cu toate liftele păgâne, Duminica din mine cântă- „Deșteaptă-te din somn, române!” Nicolae Nicoară-Horia Referință Bibliografică: Aș vrea să fiu la Blaj acum... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1962, Anul VI, 15 mai 2016. Drepturi de Autor: Copyright
AȘ VREA SĂ FIU LA BLAJ ACUM... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1962 din 15 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/370811_a_372140]
-
trădez al strămoșilor crez,/ Nicio urmă de-a mea nu rămână:/ Ochii dați-i la corbi, leșul dați-l la câini,/ Blestemați-mă-n limba română.// Iar de va fi să cad lângă cetini de brad/ În vreo luptă cu lifta păgână,/ Prohodiți-mă, frați, după legea lui Crist,/ Cu-Aleluia în limba română.” („În limba română”, poezie dedicată „Fratelui de crez și ideal Ion Dumeniuk, căzut în marea bătălie pentru limba română în Basarabia.”) În concepția poetului, a-ți iubi
NICOLAE MĂTCAŞ – MODEL AL IMPLICĂRII de THEODOR RĂPAN în ediţia nr. 1808 din 13 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/371019_a_372348]
-
Țara-i răvășita - nu avem armata Ne-am ales că “pretini” lupi în piei de oaie Flacăra dreptății moare revoltata Îndemnați poporul să-și apere glia Bogăția țării: aurul și munții Nu mai-s ale noastre - ne-au furat moșia Lifte globaliste - ne-njosim părinții Îndemnați poporul să-și apere glia La margini de veacuri am plecat în lume Fii, veniți la arme - strigă România! Nu lăsați imperii iar să ne sugrume Virgil Ciucă New York 26 februarie - 5 martie 2015 Referință
ÎNDEMNAŢI POPORUL de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1525 din 05 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369597_a_370926]
-
nostalgic care suflă peste câmpurile dezgolite anunțând: Frunzuliță de-avrămeasă, dragi haiduci, iarna se lasă..., e timpul, mergeți pe-acasă! Noi am merge, drag ne este de copii și de neveste, de părinți, surori și frați, dar ne-așteaptă înarmați, liftele păgânilor, dușmanii românilor”. Ascultând și lăcrimând cu cel sfânt nai, vrăjit și dumnezeit... am să descriu panoramic magnifica creație, ”Doina de jale” în episoade distincte, așa cum o vede maestrul Gheorghe Zamfir, care adesea mi-a spus: „DOINA, regină peste regine
DOINĂ DE JALE, COMPOZITOR ŞI INTERPRET GHEORGHE ZAMFIR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1304 din 27 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357489_a_358818]
-
teoria roesleriană, precizându-se că a fost redactată pentru a justifica pretențiile anexioniste ale Ungariei, dar manualul nu se lansează într-o dezbatere înveninată. Minoritățile nu sunt prezentate nici sub o lumină îndulcită, cu un portret imaculat, dar nici ca lifte păgâne. Se păstrează un echilibru, suspendându-se dezbaterea pe un timp când elevii de azi vor avea mai multe cărți în mână și vor putea să facă jocul conform propriilor opinii, iar nu conform unei manipulări ideologice. De ce există această
Pleacă latina, dispare o oră de română, intră multiculturalismul la clasa a VI-a. Legea ideologizării învățământului () [Corola-blog/BlogPost/338329_a_339658]
-
2015 Toate Articolele Autorului Burebista,întâiul rege Unit-a triburile făcândntr-un stat. E statul Dac, se înțelege Și în istoria e consemnat. Din a Panoniei câmpie, Până-n Urali,fost-al dacilor stat. Dar nu a fost așa să fie. Căci liftele păgâne l-au furat. Ei au tot smuls din tine țară Și te-au furat,iar fii ți-au ucis, Dar nu te-ai făcut de ocară, Că-n luptă eroii tăi i-au învins. Azi lifta,fiara hămestită, Ochii
ROMÂNIA MARE de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341016_a_342345]
-
să fie. Căci liftele păgâne l-au furat. Ei au tot smuls din tine țară Și te-au furat,iar fii ți-au ucis, Dar nu te-ai făcut de ocară, Că-n luptă eroii tăi i-au învins. Azi lifta,fiara hămestită, Ochii către tine îndreaptă iară Și-n lăcomia ei zmintită, Iar vrea să te fure,mamă țară. Noi am fost România Mare De la Tisa pân la Nistru,uniți Dar rușii ne-au furat din hotare De-ai noștrii
ROMÂNIA MARE de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341016_a_342345]
-
punându-i negru zăbranic. Așa cred ei că pot să ne supună, Iar trădătorii neamului i-ajută, Să ne distrugă cultura străbună, Din ea să nu facem icoană sfântă. Și Eminescu se-nvârte în mormânt, Văzându-ne cultura arestată, Iar lifta străină pe al său pământ, Dictând o lege strâmbă și nedreaptă! Voi, domni creștini, ce-ați ctitorit o țară Și ați salvat-o de cei ce-au vrut s-o ia, Veniți ca s-o salvăm acuma iară, Și să
ROMÂNIA, E ȚARA MEA FRUMOASĂ de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342635_a_343964]
-
a-și judeca sub unghiul religios creștin, desfășurarea istoriei sale proprii. Înfrângerile și izbânzile sale nu sunt puse în legătură numai cu împrejurările și cu oamenii, ci și cu puterea Lui Dumnezeu. Pentru strămoșii noștri, o înfrângere, o năvălire de lifte străine, era și o pedeapsă trimisă de Dumnezeu pentru cine știe ce abateri ale obștei; iar o izbândă era în primul rând dovada că Dumnezeu le-a fost într-ajutor. Și după cum în vremuri grele nu le lipsea căința, tot așa în
DIN SERIA: PRO MEMORIA CRÂMPEIE DIN ACTIVITATEA PASTORAL – MISIONARĂ A EPISCOPULUI DR. NICOLAE POPOVICIU AL ORADIEI (1903 – 1960; EPISCOP: 1936 [Corola-blog/BlogPost/343119_a_344448]
-
Mare, Doamne Sfânt Te coboară pe pământ, Vino, Doamne, mai degrabă Că ne e suflarea slabă. Tu, trezește-ne conștiința Gândul bun și năzuința, Nu uita poporul meu Înjugat la chin mereu. Iartă-l, Doamne, de-a greșit, Căci de lifte-i copleșit, Nu lăsa frate pe frate Să se lupte- Fă dreptate! Doamne, binecuvântează Buruiana-ndepărtează. Te rugăm, Maică Marie Strânge-n brațe astă glie, Ne alină, Maică Sfântă, Căci avem aripa frântă De cei care rău cuvântă, Cheamă oastea
RODICA CONSTANTINESCU [Corola-blog/BlogPost/378741_a_380070]
-
mai mult Doamne Mare, Doamne SfântTe coboară pe pământ,Vino, Doamne, mai degrabăCă ne e suflarea slabă.Tu, trezește-ne conștiința Gândul bun și năzuința,Nu uita poporul meuînjugat la chin mereu.Iartă-l, Doamne, de-a greșit,Căci de lifte-i copleșit,Nu lăsa frate pe frateSă se lupte- Fă dreptate!Doamne, binecuvânteazăBuruiana-ndepărtează.Te rugăm, Maică MarieStrânge-n brațe astă glie,Ne alină, Maică Sfântă,Căci avem aripa frântăDe cei care rău cuvântă,Cheamă oastea îngereascăDezbinarea să opreascăși-a Ta
RODICA CONSTANTINESCU [Corola-blog/BlogPost/378741_a_380070]
-
rugați ca veacul care vine Să uite că ați fost în viață trădători Cum ați furat și bruma de lumină Ce jalona periplul unui visător Nu meritați o groapă în țărână De voi să știe veacul viitor În focul veșnic lifte imbecile Să ardeți și cu chip și năzuință Să piară-n veci filozofii debile Pentr-a-ngropa un veac de umilință. Virgil Ciucă București 29 ianuarie 2016 Ora șapte fără moarte! Referință Bibliografică: Gânduri rebele / Virgil Ciucă : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
GÂNDURI REBELE de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1855 din 29 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380623_a_381952]
-
iarnă acum și-n al meu suflet, Ce de durere-i chinuit. Că-n țara mea e numai plânset, Și-al meu popor e sărăcit! E sfânt pământul țării mele, Ce e-nbibat cu sânge dac. Recâștigat în lupte grele, Când liftele ni l-au furat. Vreți să ne vindeți țara noastră, Lăsată de ai noștri moși? Ea nu este moșia voastră! O moștenim de la strămoși. Voi trădători fără credință Din țară noi nu vom pleca! Nu vom trăi în umilință, Și
ROMÂNIA NU E DE VÂNZARE de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1272 din 25 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347400_a_348729]
-
cele două grupuri se va relaxa treptat, alunecând spre zone de puternică elevație interetnică. Ceva de genul: calcan ciuruc, chilipir, bacșiș para, bairam huzur! Desigur, numai o limbă atât de armonioasă ca a românului poate înmuia atât de precis oasele liftelor năvălitoare. Buna vecinătate a slavilor, e atestată de cuvinte la fel de exacte dacă ar fi să începem cu dragoste și iubire și să încheiem cu pateticele: șpagă, plocon și mită, în timp ce spiritualizarea Tisei începută cu palincă, a fost concretizată prin adoptarea
POVESTEA VORBEI... de KASANDRA KALMANN-NĂSĂUDEAN, MADRID, SPANIA în ediţia nr. 3 din 03 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345024_a_346353]
-
cel ce a iubit țara lui Și-a murit întru credință. Ispășirea-i mult pentru mare Pentru sacru-i legământ De-a iubi pământ și mare, De-a avea oșteni sub soare, De-a clădi lăcașuri pe pământ. Sfâșiat de liftele păgâne, Adormit pe veci pe plai străin, Aruncat în marea încă-n spume, Zace astăzi în pământ străbun, În lăcașul plin de îngeri, De har sfânt și rugăciuni. O lumină-nmiresmată Îi coboară pe mormânt Și în taină-l înconjoară
VOIEVODUL CREDINŢEI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1363 din 24 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376366_a_377695]
-
S-ar aduna în jurul lăncii sale. Parfumul slovei lui nu-l avea nimeni: El depășea lumina și culoarea, Cuvintele-i se înfrățeau cu marea Într-un fior nemaisimțit de inemi. Iar verbul lui frigea ca o văpaie Și cauteriza în lifte răul, Păzea hotarul țării cu stiloul, Că o pândeau și-atunci dușmani - o droaie. Dar mai presus de-orice iubea poporul Și își dorea o Dacie unită, O țară-ntre hotare întregită, În care să-și creeze viitorul. De-asta
EMINESCIANA de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2203 din 11 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375847_a_377176]
-
Mare, Doamne Sfânt Te coboară pe pământ, Vino, Doamne, mai degrabă Că ne e suflarea slabă. Tu, trezește-ne conștiința Gândul bun și năzuința, Nu uita poporul meu Înjugat la chin mereu. Iartă-l, Doamne, de-a greșit, Căci de lifte-i copleșit, Nu lăsa frate pe frate Să se lupte- Fă dreptate! Doamne, binecuvântează Buruiana-ndepărtează. Te rugăm, Maică Marie Strânge-n brațe astă glie, Ne alină, Maică Sfântă, Căci avem aripa frântă De cei care rău cuvântă, Cheamă oastea
RUGĂ PENTRU ROMÂNIA de RODICA CONSTANTINESCU în ediţia nr. 2228 din 05 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378732_a_380061]
-
mai apăreau încă în pâlcuri, în aceste regiuni, căci dominația lor nu însemna decât strângerea dijmei de la supușii lor est-carpatici, așa cum procedaseră anterior neamurile turcești, pecenegii și cumanii. Tot prin acești ani, în jurul lui 1350, precizează Iorga, și lituanii păgâni ("liftele păgâne", cf. cronicile), aflați în luptă cu regele catolic al Poloniei, Cazimir, "umblau prin preajma hotarelor Moldovei", cum se exprimă același istoric. Campaniile regelui Ludovic în Moldova, împotriva tătarilor, mai ridică o problemă (Iorga). Tătarii nu pot trăi aici, la est
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
din care face parte și d-sa ca negustor de vorbe și pomanagiu al bugetului trebuie hrănită de cineva și că acel cineva își înjumătățește pâinea copiilor pentru a o împărți cu feneanți cum e d-sa și cu alte lifte. Nu înțelege că țăranul nostru e tot cel de acum trei - zeci de ani, dar că sarcinele lui a devenit de douăzeci de ori mai mari numai pentru a ținea cu îmbielșugare toată demagogia lacomă, necinstită și leneșă care-l
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
coincidențe ca la Nostradamus) sfârșesc întotdeauna prin a-i vulgariza opera! Acest Bovinache, are nerușinarea de a pune, și tot el a răspunde, unor întrebări precum: „Cât de luceafăr al poeziei este Eminescu?” și învinuiește poporul acesta răbdător cu toate liftele, că este un sclav al clișeelor grefate pe o cultură a conformismului, a lenei hermeneutice, care induce o scădere a imunității neuronului față de „prostia omologată“ (zice el, deșteptul lumii). Deci trecând peste nevoia noastră acută de repere în timp, de
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
ca lupii pe bietul român, uitând că românul are și el o pretenție minimă: „Dacă tot te-ai gândit stăpâne să mă jupoi, jupoaie-mă, dar cu tandrețe”. Cum au apărut pe lume băsești, boci, udre, videni, berceni și alte lifte Francezul Paul Valéry spunea că „Statul este prietenul tuturor, dușman al fiecăruia”. Dar nu știu cum s-a făcut, ce păcate v-om fi avut noi de tras, că de la Paul Valéry citire, și până la Băsescu, guvernare, sintagma aceasta a pierdut pe
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
chip chiar pe el, singurul și marele Dumnezeu, omul, care în cumplita-i pornire spre înavuțire, va inventa statul, impozitele, taxele, amenzile, munca la negru, mita, șperțul și ciubucul, va da naștere la băsești, boci, udre, videni, berceni și alte lifte din acestea ordinare, care ronțăie viața muritorilor de rând și înjumătățesc sintagma francezului Paul Valéry. Deci stimați cititori, sper că vedeți cum a început calvarul nostru de azi. Dar să știți, o spun doar pentru liniștea dumneavoastră, că în lumea
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
și să le suporte cu stoicism. Ce doreau ei de fapt, nici măcar în zilele noastre nu știu precis, dar din fericire, avem treze la datorie marile jigodii ale neamului, care se constituie ca portavoce și traductoare ale dorințelor populare. Aceste lifte ordinare, le auzi mârâind în cor: „Poporul român dorea libertatea” . Libertate pentru ce? Mă-ntreb și eu așa ca nea Gheorghe, adică exact ca omu’ nedumerit. În primul rând cică românii au fost „eliberați” de „greaua moștenire ceaușistă” adică s-
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
în pleavă amestecată cu țărână... Așa au trecut rușii zile la rând!... Toaibă ședea cât era ziulica de lungă în spatele gardului curții, fără să scoată o vorbă. Scrâșnea numai din când în când, strângând pumnul pe baston... „Uite cum merg liftele! Nu-i doare nicăiri de munca noastră. Ei, spune dumneata! Să nu pui mâna pe pușcă și să tragi în neștire? Da’ cine mai poate opri puhoiul ista? Nemții au pus coada pe spinare și pe aici 99 ți-i
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]